Știri
Știri din categoria Mărfuri
Acțiunile companiilor de aluminiu au crescut în Hong Kong, pe fondul atingerii unui maxim multianual al prețului metalului, informează MarketWatch. Acțiunile China Hongqiao Group au încheiat ziua de miercuri cu o creștere de 7,3%, după ce au atins un maxim de 7,7%. De asemenea, Aluminum Corp. of China a înregistrat o creștere de 13%, iar Nanshan Aluminium International a crescut cu 8,6%.
Aceste creșteri au avut loc în contextul în care contractele futures pentru aluminiu de pe Bursa de Metale de la Londra au ajuns la 3.314 dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, în cadrul unei tendințe generale de creștere a prețurilor metalelor de bază. Această evoluție a fost susținută și de deprecierea dolarului american, după ce fostul președinte Trump a declarat că nu este îngrijorat de scăderea recentă a monedei.
Goldman Sachs a majorat prognoza pentru prețul aluminiului în prima jumătate a anului la 3.150 de dolari pe tonă, de la 2.575 de dolari, indicând încrederea crescândă a investitorilor că prețurile ridicate nu vor determina o creștere rapidă a producției. Totuși, banca americană nu se așteaptă ca prețurile aluminiului să rămână peste 3.000 de dolari, anticipând un surplus de piață. Goldman a ajustat prognoza pentru prețul aluminiului în al patrulea trimestru la 2.500 de dolari, dar și-a menținut previziunea de 2.400 de dolari pentru 2027.
Recomandate
Prețul petrolului a sărit peste 100 de dolari/baril potrivit Reuters , iar piețele asiatice au deschis săptămâna sub presiune, pe fondul temerilor că scumpirea energiei va alimenta inflația și ar putea împinge dobânzile în sus la nivel global. Brent a urcat cu 15% până la 106,94 dolari/baril , după ce crescuse deja cu 28% săptămâna trecută. Țițeiul american (WTI) a avansat cu 17% la 106,75 dolari/baril, mișcare care, în opinia investitorilor, riscă să se transmită rapid în prețurile la pompă. Tensiunile sunt legate de conflictul din Orientul Mijlociu, iar Reuters notează că petrolierele încă evită Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru transportul de petrol și gaze din regiune. În acest context, investitorii se pregătesc pentru o perioadă mai lungă de costuri energetice ridicate. Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei succesor al tatălui său , Ali Khamenei, ca lider suprem, semnalând că linia dură rămâne ferm la conducere în Teheran, la o săptămână de la începutul conflictului cu Statele Unite și Israel. Președintele SUA, Donald Trump, îl declarase pe fiu „inacceptabil”, potrivit Reuters. „Economia globală rămâne dependentă de fluxul concentrat de petrol și gaze naturale din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Hormuz”, a notat Bruce Kasman, economist-șef la JPMorgan. Kasman a schițat un scenariu de bază cu un vârf pe termen scurt spre 120 dolari/baril, urmat de o moderare dacă tensiunile se reduc, dar a avertizat că, fără o rezolvare politică „clară și decisivă”, Brent ar putea rămâne la un nivel ridicat, în jur de 80 dolari/baril, până la mijlocul anului. El a estimat că un asemenea rezultat ar putea reduce creșterea economică globală (anualizată) cu 0,6% în prima jumătate a anului 2026 și ar putea adăuga aproximativ 1% la ritmul anual al prețurilor de consum; un conflict mai amplu și prelungit ar putea împinge petrolul peste 120 dolari/baril și ar crește riscul de recesiune globală. Pe piețe, contractele futures pe acțiuni au scăzut: S&P 500 futures au pierdut 1,6%, iar Nasdaq futures 1,7%. În Japonia, Nikkei futures au coborât la 52.400, mult sub închiderea de vineri a pieței cash, la 55.620, pe fondul aversiunii la risc. În obligațiuni, îngrijorările legate de inflație au cântărit mai mult decât cererea de active de refugiu: futures pe titlurile americane pe 10 ani au scăzut, la fel și cele pe 3 ani. Investitorii se tem că un nou val inflaționist ar putea îngreuna relaxarea politicii monetare de către Rezerva Federală, chiar dacă datele mai slabe despre piața muncii ar susține, în mod normal, argumentul pentru stimulare. Reuters amintește că datele privind prețurile de consum din SUA urmează să fie publicate miercuri, cu o prognoză de 2,4% anual pentru februarie, iar indicatorul preferat al Fed pentru inflația de bază este așteptat vineri la 3,0%, peste ținta de 2%. Mișcările din valută au reflectat căutarea de lichiditate în dolari și evitarea monedelor din economii importatoare nete de energie. Dolarul a urcat cu 0,3% la 158,35 yeni, euro a scăzut cu 0,7% la 1,1534 dolari, iar dolarul australian a pierdut 0,7% la 0,6977 dolari. Aurul a coborât cu 1% la 5.117 dolari/uncie, pe fondul speculațiilor că unii investitori ar putea marca profituri pentru a acoperi pierderi din alte clase de active. Principalele puncte urmărite de piețe, conform Reuters, sunt: evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și dacă traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne blocat de risc; dacă petrolul se stabilizează sau continuă spre zona de 120 dolari/baril; datele de inflație din SUA din această săptămână și implicațiile pentru deciziile Rezervei Federale; repoziționarea așteptărilor privind dobânzile în Europa și Marea Britanie, pe fondul riscului de inflație indusă de energie. [...]
Venezuela a semnat un acord pentru a vinde până la 1.000 kg de aur către piața din SUA , într-un semnal că relațiile comerciale dintre Caracas și Washington se consolidează după schimbarea de putere de la începutul anului. Informația apare pe fondul unui aranjament dezvăluit de Axios , citat de publicația română, și include livrări de lingouri „doré” către traderul Trafigura, care ar urma să transporte aurul la rafinării din Statele Unite. Acordul ar fi fost semnat de compania minieră de stat Minerven și prevede furnizarea a între 650 și 1.000 kg de aur „doré” (lingouri cu amestec de metale prețioase, în general aur și argint), cu un conținut final de aur de 98% , conform surselor citate. În termeni de ordin de mărime, la un preț menționat în articol de circa 166.000 de dolari pentru un kilogram de aur pur , tranzacția ar însemna sume de zeci sau chiar peste o sută de milioane de dolari, în funcție de cantitate și de cotațiile din momentul livrării. Cine cumpără și cum ajunge aurul în SUA În schema descrisă, Trafigura are rolul de comerciant și transportator către rafinării americane, în baza unui acord separat cu guvernul SUA. În paralel, Washingtonul ar fi implicat direct în facilitarea înțelegerii: secretarul american de Interne, Doug Burgum , a fost la Caracas pentru discuții despre petrol și minerale și ar fi contribuit la „deblocarea” contractului, potrivit sursei citate. În aceeași logică de apropiere economică, Axios indică faptul că acesta ar fi al treilea acord de exploatare încheiat sub supravegherea administrației Trump, după alte contracte legate de petrol. Trafigura este menționată ca participant și în acorduri petroliere evaluate la peste 1 miliard de dolari . Contextul politic, inclusiv criticile din SUA Materialul subliniază că evoluțiile vin după o operațiune militară ordonată de președintele american Donald Trump la începutul lui 2026, în urma căreia Nicolás Maduro ar fi fost înlăturat de la putere. În acest context, Trump a lăudat public cooperarea și a menționat pe rețeaua Truth Social că „petrolul începe să curgă”, apreciind și noua conducere de la Caracas, inclusiv pe Delcy Rodríguez , descrisă drept președintă interimară. Totodată, în SUA au apărut critici: democrați din Congres și voci liberale ar acuza administrația Trump de „imperialism și corupție”, în timp ce o sursă citată de Axios susține contrariul, argumentând că accesul la piața americană și la un sistem financiar stabil ar aduce beneficii Venezuelei și ar reduce rolul pieței negre, unde „se pierdeau bani” prin contrabandă. Ce elemente sunt esențiale în acord Pentru o imagine rapidă, iată reperele principale din informațiile publicate: Cantitate: 650–1.000 kg de aur „doré” Puritate finală: 98% aur (conform contractului descris) Intermediar: Trafigura Destinație: rafinării din Statele Unite Context: intensificarea cooperării SUA–Venezuela pe resurse (aur și petrol) după schimbarea de putere din 2026 [...]
Prețul motorinei a urcat cu 17% luni, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani , după escaladarea conflictului din Iran și perturbarea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres și datele platformei oilprice.com. Creșterea s-a produs la deschiderea piețelor de luni, 2 martie 2026, când contractele futures pentru motorină tranzacționate la Intercontinental Exchange (ICE) au depășit avansul cotațiilor țițeiului. Motorina a înregistrat un salt de 17% la deschidere, în timp ce barilul de petrol Brent a crescut cu 13%, depășind pragul de 80 de dolari pe piețele asiatice. Potrivit estimărilor companiei de analiză Kpler, motorina se confruntă cu cel mai acut risc pe termen scurt, în contextul în care aprovizionarea din Orientul Mijlociu este afectată de închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz. De ce este motorina mai expusă Analistul Amena Bakr, de la Kpler, arată că presiunea este mai mare asupra motorinei din mai multe motive: este principalul combustibil utilizat în logistica militară; aprovizionarea este concentrată regional; este mai dificil de înlocuit rapid cu alternative. Deși motorina are o pondere mai redusă în volumele care tranzitează Ormuz, impactul potențial este considerat „extrem de ridicat” din cauza opțiunilor limitate de redirecționare a fluxurilor comerciale. Conform Kpler, 10,3% din comerțul maritim global de motorină trece prin Strâmtoarea Ormuz, comparativ cu 19,4% pentru combustibilii de aviație și 16% pentru benzină și păcură. Pe termen scurt, analiștii avertizează că orice blocaj semnificativ sau retragere a asigurărilor pentru navele care tranzitează zona ar putea genera șocuri simultane pe mai multe piețe energetice. Evoluția conflictului din regiune rămâne, astfel, principalul factor de risc pentru prețurile carburanților în perioada următoare. [...]
Kazahstanul anunță descoperirea unui zăcământ uriaș de pământuri rare în regiunea Karagandy, o resursă care, dacă va fi confirmată prin foraje și studii de fezabilitate, ar putea ridica țara în liga marilor jucători globali ai materiilor prime critice, potrivit Antena 3 CNN . Geologii vorbesc despre aproape un milion de tone de oxizi de pământuri rare, între care ceriu, lantan, neodim și itriu, iar modelările geologice citate în articol sugerează un potențial mult mai mare, în funcție de adâncime și concentrații. Descoperirea este legată de un proces de explorare început în 2022, cu rezultate transmise agențiilor guvernamentale în octombrie 2024. În aprilie 2025, cu o zi înaintea unui summit la Samarkand care a reunit lideri europeni și din Asia Centrală, autoritățile de la Astana au prezentat public concluziile explorărilor din Karagandy, notează publicația Daily Galaxy . Ulterior, Ministerul Industriei și Construcțiilor a indicat existența a patru zone cu rezerve estimate la 935.400 de tone metrice de oxizi de pământuri rare. De ce contează: pământurile rare sunt esențiale pentru tehnologii moderne, de la magneți permanenți folosiți în motoare electrice și turbine eoliene, până la componente din electronice și unele aplicații industriale avansate. O sursă nouă și stabilă de astfel de materiale poate schimba echilibre economice, poate atrage investiții și poate crește influența unei țări în lanțurile globale de aprovizionare. Totuși, cifrele vehiculate sunt în acest moment mai degrabă un punct de plecare decât un verdict. Modelările geologice arată că zăcământul ar putea ajunge până la 20 de milioane de tone la adâncimi de până la 300 de metri, cu o concentrație medie de 700 de grame pe tonă. Dacă acest scenariu se confirmă, Kazahstanul ar putea urca pe locul al treilea la nivel mondial, după China și Brazilia, ca volum total al rezervelor, raportat la estimările globale curente menționate în articol. Pentru a înțelege mai clar diferența dintre „estimări inițiale” și „rezerve confirmate”, în material este citat Georgiy Freiman, președintele comitetului executiv al Asociației Profesionale a Experților Independenți în Minerit. Mesajul lui este direct: abia după studii detaliate (hidrogeologie, geomecanică, posibilități reale de extracție și o evaluare economică adaptată pieței) o zonă poate fi numită, cu adevărat, zăcământ. În lipsa acestor pași, rămâne o ipoteză promițătoare, dar încă nevalidată complet. Ce se știe până acum, pe scurt Locația: regiunea Karagandy, Kazahstan . Materiale menționate: ceriu, lantan, neodim, itriu (sub formă de oxizi). Cronologie: explorare din 2022, raportare către stat în octombrie 2024, prezentare publică în aprilie 2025, articol publicat pe 23 februarie 2026. Miza: potențial de repoziționare economică și strategică, dacă datele sunt confirmate prin foraje și fezabilitate. Estimări menționate în articol (comparativ) Indicator Valoare Context Estimare prezentată de cercetători (oxizi de pământuri rare) ~1.000.000 tone estimare inițială pentru zăcământul din Karagandy Estimare a ministerului pentru 4 zone (oxizi) 935.400 tone comunicare oficială (aprilie 2025) Potențial din modelări geologice până la 20.000.000 tone scenariu posibil la adâncimi de până la 300 m Rezerve China (estimări globale citate) 44.000.000 tone reper internațional (date agregate menționate în articol) Rezerve Brazilia (estimări globale citate) 21.000.000 tone reper internațional (date agregate menționate în articol) Alte țări (prag menționat) sub 7.000.000 tone nicio altă țară nu ar depăși acest nivel, conform articolului De ce ar dura ani buni până la producție În material este citat și Arthur Poliakov, președintele executiv al Forumului MINEX, care avertizează că drumul de la descoperire la exploatare comercială este scump și lent. El estimează că dezvoltarea ar putea dura 10–12 ani , iar investițiile nu se opresc la „a scoate minereul din pământ”: devin necesare instalații de separare, uzine de procesare și infrastructură, adică exact partea care transformă resursa brută în produs utilizabil industrial. În concluzie, Kazahstanul pare să fi găsit un punct strategic important pe harta materiilor prime critice, dar momentul decisiv va fi cel al confirmării în teren și al calculelor economice: cât de ușor se extrage, în ce condiții de mediu și, mai ales, dacă investițiile se justifică într-o piață volatilă și puternic concurențială. [...]
Aurul se apropie de 5.000 de dolari pe uncie, iar petrolul înregistrează cea mai mare creștere din octombrie , după ce un consilier al administrației Trump a estimat la 90% șansele unei acțiuni militare împotriva Iranului în următoarele săptămâni, potrivit CNN . Piețele au reacționat rapid, investitorii orientându-se către active considerate sigure. Cotația aurului a depășit 4.956 de dolari pe uncie, în creștere cu peste 1,6% într-o singură zi, apropiindu-se de pragul psihologic de 5.000 de dolari . Calculat în gram, prețul echivalează cu aproximativ 159 de dolari (o uncie are circa 31,1 grame). În paralel, petrolul West Texas Intermediate a urcat cu 4,6%, iar Brent a închis peste 70 de dolari pe baril pentru prima dată în mai bine de două săptămâni. Concentrare militară fără precedent Tensiunile sunt alimentate de acumularea de forțe americane în Orientul Mijlociu. Portavionul USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre regiune pentru a se alătura USS Abraham Lincoln, ceea ce ar însemna două grupări de portavioane în proximitatea Iranului. Presa americană relatează despre zeci de zboruri militare de transport și desfășurarea suplimentară de avioane de luptă, inclusiv F-22 și F-35. Surse citate de CNN indică faptul că armata SUA ar putea fi pregătită pentru o eventuală lovitură chiar în acest weekend, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat o decizie finală. Casa Albă susține că diplomația rămâne opțiunea preferată, dar „toate opțiunile sunt pe masă”. Negocieri fragile Escaladarea are loc în timp ce la Geneva s-a încheiat o nouă rundă de negocieri indirecte SUA-Iran privind programul nuclear. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că s-a ajuns la o înțelegere asupra unor principii de bază, însă diferențe majore persistă. Pentru piețe, principalul risc rămâne Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol. Orice perturbare ar putea amplifica volatilitatea prețurilor energiei și ar susține suplimentar cererea pentru aur. În acest climat, creșterea simultană a aurului și petrolului reflectă revenirea unei prime de risc geopolitic, pe fondul incertitudinii legate de evoluția relației dintre Washington și Teheran. [...]
România ar fi pe primul loc în UE la minerale rare , iar pământurile rare extrase din Groenlanda ar urma să fie procesate la Feldioara, potrivit Financial Intelligence , care redă declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Miza, dincolo de mesajul politic, este una industrială: România încearcă să se poziționeze nu doar ca deținător de resurse, ci ca verigă de procesare într-un lanț de aprovizionare pe care SUA și UE vor să-l facă mai puțin dependent de China. În acest context, Feldioara este indicată drept punct de procesare (rafinare) pentru pământuri rare aduse din Groenlanda, într-un proiect descris ca „integrat”. „Cea mai mare provocare în materie de pământuri rare și materiale rare este rafinarea lor. Astăzi, Asia deține peste 80% din capacitățile de rafinare a pământurilor rare la nivel mondial.” Ministrul a spus că, în ultimele șase luni, a fost negociat un „protocol de cooperare” cu o companie americană „cotată la câteva miliarde de dolari”, prin care pământurile rare extrase din Groenlanda ar fi aduse în România pentru rafinare. Potrivit declarațiilor sale, materialele rezultate ar urma să fie destinate industriei aerospațiale, inclusiv SpaceX, ceea ce ar transforma proiectul într-un exemplu de „extracție, rafinare și consum” legate într-un singur flux. Bogdan Ivan a insistat că obiectivul nu este doar construirea unei rafinării, ci crearea unui ciclu complet care să facă din România un partener industrial „de încredere” pentru companii de tehnologie avansată. În argumentația sa, România ar avea un avantaj istoric în procesarea materialelor radioactive, experiență pe care ar putea-o valorifica în zona materialelor rare, unde rafinarea rămâne blocajul major la nivel global. În sprijinul ideii că România poate juca un rol de lider european, ministrul a invocat și portofoliul de resurse: grafitul este menționat explicit, iar România ar avea „16 din cele 32 de elemente critice” la nivel european, care s-ar regăsi „doar în țara noastră și maxim încă într-o țară membră UE”. Acesta este fundamentul afirmației că România ar fi „pe primul loc” în UE la resurse de subsol asociate mineralelor și materialelor rare. Contextul geopolitic este alimentat și de mesajele venite dinspre Washington. Financial Intelligence notează că președintele american Donald Trump și-a exprimat angajamentul de a colabora cu România pentru „aprovizionarea sigură cu minerale esențiale”, într-o postare publicată de Ambasada SUA la București, pe 5 februarie 2026. În paralel, la începutul lunii februarie, SUA și UE au anunțat un plan de acțiune pentru cooperare pe materii prime critice, cu obiectivul de a consolida securitatea lanțurilor de aprovizionare și de a contracara avantajul de preț al Chinei, inclusiv prin cooperare în reciclare și înlocuirea materiilor prime critice. Pentru România, semnalul principal este că „lider european” nu înseamnă doar existența resurselor, ci capacitatea de a le transforma în produse intermediare și finale, într-un cadru industrial și contractual credibil. Dacă proiectul de la Feldioara se concretizează în parametrii descriși de ministru, el ar putea muta discuția de la potențial geologic la investiții și capacități de rafinare, adică exact segmentul în care Europa este, în prezent, structural dependentă de Asia. [...]
