Știri
Știri din categoria Justiție
Condamnarea la moarte cu amânare pe doi ani a doi foști miniștri ai Apărării din China ridică miza campaniei anticorupție în zona militară, un semnal cu potențial impact asupra conducerii și controlului intern din sectorul de apărare, potrivit G4Media.
Wei Fenghe și Li Shangfu au fost condamnați pentru corupție la pedeapsa capitală cu o perioadă de amânare de doi ani, informație transmisă de agențiile AFP, Reuters și Xinhua, citate de Agerpres. Cei doi fuseseră excluși din Partidul Comunist Chinez în 2024 pentru „încălcări grave ale disciplinei”, formulare folosită frecvent ca eufemism pentru corupție.
În mod obișnuit, o astfel de condamnare este comutată în închisoare pe viață dacă persoana condamnată nu comite alte infracțiuni în perioada de amânare, notează publicația.
Potrivit deciziei instanței citate de Xinhua, Wei Fenghe a fost condamnat pentru luare de mită, iar Li Shangfu pentru luare și dare de mită. În plus:
După comutarea pedepsei în închisoare pe viață, „nicio altă comutare sau eliberare condiționată” nu va fi permisă, conform legii, la expirarea perioadei de amânare, mai arată sursa citată.
Recomandate
Un judecător din Paris a admis modificarea pedepsei lui Nicolas Sarkozy , astfel încât fostul președinte nu va mai purta brățară electronică , după ce a fost eliberat condiționat în dosarul Bygmalion , potrivit Mediafax . Decizia este consemnată într-o hotărâre din 5 mai a judecătorului responsabil cu pronunțarea sentințelor de la Tribunalul Judiciar din Paris, care a admis cererea lui Sarkozy de modificare a pedepsei. Eliberarea condiționată ar urma să intre în vigoare joi, 7 mai, motivul invocat fiind vârsta fostului președinte, de 71 de ani. Ce înseamnă decizia în plan juridic Potrivit informațiilor citate de Mediafax din RTL, Curtea de Apel din Paris a fost invocată în legătură cu eliberarea condiționată. BFMTV a relatat, la rândul său, că instanța a acceptat reducerea pedepsei, ceea ce elimină obligația purtării unei brățări electronice (dispozitiv de monitorizare la domiciliu). Sarkozy solicitase modificarea pedepsei tocmai pentru a evita să fie nevoit să poarte din nou o astfel de etichetă electronică, iar o sursă judiciară citată de BFMTV a confirmat hotărârea din 5 mai. Context: dosarul Bygmalion și condamnarea Cazul Bygmalion vizează cheltuielile din campania electorală din 2012, Bygmalion fiind numele agenției de relații publice care s-a ocupat de campania lui Sarkozy. Fostul președinte a fost găsit vinovat de cheltuieli excesive ilegale și condamnat la un an de închisoare, conform informațiilor din articol. Mediafax mai notează că împotriva lui Sarkozy au existat și alte dosare penale, iar în septembrie politicianul a primit o condamnare la cinci ani de închisoare pentru crearea unei organizații criminale; în prezent, acesta se află în arest la domiciliu și poartă o brățară electronică. [...]
Curtea de Apel București a obligat AEP să-i ramburseze lui Nicușor Dan 930.000 de lei , după ce a anulat decizia prin care Autoritatea Electorală Permanentă refuzase decontarea unei părți din cheltuielile din campania prezidențială, potrivit Digi24 . Hotărârea instanței vizează direct mecanismul de rambursare a cheltuielilor electorale și limitele în care AEP poate invalida sume solicitate la decontare. În acest caz, instanța a admis cererea lui Nicușor Dan și a stabilit că AEP trebuie să returneze banii contestați. Ce a decis instanța și ce sumă trebuie plătită Decizia Curții de Apel București obligă AEP să ramburseze suma de 930.000 de lei , reprezentând cheltuieli electorale efectuate în campania pentru alegerile prezidențiale de anul trecut. Din informațiile prezentate, instanța a anulat decizia AEP de nerambursare și a dispus returnarea sumei către reclamant. De ce contează: controlul AEP asupra decontărilor, sub verificare în instanță Cazul este relevant pentru modul în care sunt validate și decontate cheltuielile electorale, întrucât arată că deciziile AEP privind invalidarea unor sume pot fi întoarse în contencios administrativ, cu efect financiar direct asupra instituției (plata rambursării). În materialul citat, se arată că AEP refuzase rambursarea sumei contestate, iar Nicușor Dan a deschis proces pentru recuperarea banilor. Ce urmează În forma prezentată, hotărârea nu este descrisă ca fiind definitivă în textul Digi24; informația privind posibilitatea de contestare apare în relatări similare din alte surse, însă nu este detaliată aici. Prin urmare, rămâne neclar din acest material dacă AEP va ataca decizia și în ce termen. [...]
Parchetul Sectorului 4 a dispus control judiciar 60 de zile pentru doi tineri acuzați de profanare de morminte, după un incident petrecut în Cimitirul Bellu , potrivit G4Media . Măsura vine după ce cazul a devenit public în urma apariției unei înregistrări video pe rețelele de socializare. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București anunță că, la 5 mai 2026, a pus în mișcare acțiunea penală și a dispus control judiciar pentru 60 de zile față de inculpații T.A. (25 de ani) și I.D.C. (18 ani), cercetați pentru „profanare de cadavre sau morminte”. Ce reține Parchetul despre faptele investigate Potrivit comunicatului citat, faptele ar fi avut loc la 5 aprilie 2026, în intervalul 16:40–17:47, când cei doi, „alături de o altă persoană”, ar fi profanat un monument funerar din Cimitirul Bellu (Sector 4), „simulând raporturi sexuale cu acesta”. De ce contează decizia: opțiunea pentru o măsură neprivativă de libertate Cei doi au fost depistați luni de Poliția Capitalei și duși la audieri, iar procurorii au decis să nu solicite instanței arestarea preventivă, optând pentru control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de G4Media. Înregistrarea video cu doi tineri care dansează pe morminte, pe ritmuri de manele, a apărut la începutul lunii aprilie pe rețelele de socializare, iar dosarul a fost deschis în acest context. [...]
Apple cere Curții Supreme să oprească temporar următoarea etapă a litigiului cu Epic, pentru a evita stabilirea rapidă a unui comision la plățile făcute în afara App Store , potrivit 9to5Mac . Miza imediată este dacă și în ce condiții Apple poate percepe un comision pentru achizițiile realizate prin linkuri externe, iar compania susține că, dacă procedura continuă acum, ar putea fi obligată să își apere modelul de comisionare „sub eticheta” unei condamnări pentru sfidarea instanței și să divulge informații comerciale sensibile. De ce vrea Apple „pauză” și ce ar opri concret Apple a depus la Curtea Supremă o cerere de suspendare (stay) a mandatului Curții de Apel din Circuitul 9 , care ar trimite dosarul înapoi la instanța de fond pentru a decide ce comision poate percepe Apple pentru cumpărăturile făcute în afara App Store. În esență, compania argumentează că: calificarea de „contempt” (sfidarea instanței) este nejustificată, deoarece ordonanța din 2021 nu menționa comisioanele App Store; menținerea acestei calificări în dosar îi afectează poziția în procedura de rejudecare (remand); ordonanța ar fi fost extinsă în mod necorespunzător dincolo de Epic Games, către toți dezvoltatorii care distribuie aplicații în vitrina App Store din SUA; dacă procesul merge mai departe acum, Apple ar suferi un prejudiciu ireparabil, inclusiv prin riscul de a fi obligată să își litigieze comisionul sub „stigmatul” sfidării instanței și prin posibila divulgare de informații de business. Apple mai susține că decizia Circuitului 9 ar intra în conflict cu abordări din alte instanțe, deoarece ar permite sancționarea pentru încălcarea „spiritului” unei ordonanțe, nu a textului ei. Context: de la linkuri externe la disputa despre comision Cazul pleacă de la o ordonanță din 2021 care a interzis Apple să blocheze dezvoltatorii să includă în aplicații butoane sau linkuri către mecanisme alternative de plată și să comunice cu utilizatorii despre aceste opțiuni folosind date de contact obținute în aplicație. În 2025, instanța federală din Districtul de Nord al Californiei a constatat Apple în sfidarea instanței pentru modul în care a implementat ordonanța. După intrarea în vigoare a ordonanței, Apple și-a actualizat regulile App Store permițând linkurile, dar aplicând în continuare un comision, stabilind o taxă de până la 27%. Instanța a considerat că această taxă ar încălca „spiritul” ordonanței, chiar dacă textul nu menționa explicit comisioanele. Ulterior, dosarul a ajuns la Circuitul 9, care a inversat regula de „comision zero” a instanței de fond și a trimis cazul înapoi pentru a se stabili ce comision poate percepe Apple. Ce se întâmplă între timp: Apple spune că nu cere blocarea ordonanței Apple afirmă că nu solicită suspendarea ordonanței în sine și că va continua să nu perceapă comisioane pentru achizițiile făcute în afara App Store pe durata revizuirii, susținând astfel că Epic nu ar suferi un prejudiciu imediat dacă procedura este pusă pe pauză. Compania mai arată că lucrează la depunerea unei cereri formale prin care Curtea Supremă să accepte să judece cazul; dacă suspendarea nu este acordată, Apple cere ca această solicitare să fie tratată ca o astfel de cerere. Reacția Epic și dimensiunea „globală” invocată de Apple Într-o reacție publică, CEO-ul Epic Games, Tim Sweeney, a susținut că demersul Apple ar face parte dintr-o strategie de tergiversare și a legat disputa din SUA de efecte mai largi pentru dezvoltatori și consumatori. În paralel, Apple argumentează în documentele depuse că autorități de reglementare din mai multe țări urmăresc cazul pentru a decide ce comision ar trebui permis și în alte jurisdicții, avertizând că o rată stabilită de instanța de fond ar putea deveni „practic dificil—dacă nu imposibil—de schimbat” ulterior în piețele care monitorizează îndeaproape procedura. Ce urmează Următorul pas depinde de decizia Curții Supreme privind suspendarea mandatului Circuitului 9. Dacă suspendarea este acordată, rejudecarea la instanța de fond privind nivelul comisionului pentru plățile externe ar fi amânată; dacă nu, dosarul ar reveni la instanța de fond pentru a stabili ce poate percepe Apple pentru achizițiile făcute în afara App Store. [...]
Decizia Rusiei de a-l extrăda pe Vasile Rodideal poate debloca executarea unei condamnări definitive în România , după ce acesta a fost localizat și reținut în Rusia sub o identitate falsă, potrivit Digi24 . Autoritățile ruse au decis extrădarea la cererea Ministerului Justiției din România, însă procedura nu este încă încheiată: avocata Lilia Mamasheva a spus pentru agenția RIA Novosti că decizia Procuraturii Generale a Federației Ruse a fost contestată, iar instanța de fond a menținut-o. A fost depus și un apel, dar termenul de judecată nu era stabilit la momentul relatării; dacă apelul confirmă hotărârea, „se poate aștepta extrădarea”, potrivit aceleiași surse. Reținere prin Interpol și identitate falsă Rodideal, cetățean român, a fost reținut și arestat în Rusia în februarie 2025, la solicitarea Interpol. Conform informațiilor prezentate, autoritățile au constatat că acesta locuia în Rusia sub o altă identitate, „Vasili Kravțov”, iar stabilirea identității s-a făcut pe baza amprentelor digitale. Pentru ce a fost condamnat în România Potrivit Poliției Române, Vasile Rodideal a fost condamnat în România la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, între care: constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată; deținerea fără drept de muniție destinată armelor de război; instigare neurmată de executare la săvârșirea infracțiunii de omor calificat; instigare la deținerea unei bancnote false în vederea punerii în circulație; conducerea unui autoturism pe drumurile publice în condițiile suspendării temporare a dreptului de a conduce. În acest stadiu, calendarul extrădării depinde de soluția instanței de apel din Rusia, iar sursa citată nu indică un termen estimat pentru pronunțare. [...]
Decizia CCR blochează impunerea prin lege a unei cote de 40% sportivi români în echipe , obligând Parlamentul să reia actul normativ și să-l alinieze Constituției și dreptului UE, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care impunea ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români. În consecință, legea a fost declarată neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. De ce a fost respinsă „Legea Novak”: conflict cu dreptul european În comunicatul citat, CCR arată că măsura ar fi restrâns accesul sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene la echipele din România, ceea ce ridică probleme din perspectiva libertății de circulație în UE. Curtea invocă tratatele europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și garantează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. În motivare este menționată și jurisprudența Curții de Justiție a UE, inclusiv decizia din dosarul Bosman, ca reper pentru incompatibilitatea unor reguli similare cu piața europeană a muncii în sport. Efectul juridic: cade întreg actul normativ, nu doar cota CCR a decis că întregul act normativ este neconstituțional, nu doar prevederea privind cota de 40%, argumentând că restul dispozițiilor erau strâns legate de aceasta. Decizia este definitivă și obligatorie. Contextul sesizării și ce urmează În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea este discriminatorie și afectează inclusiv dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Președintele a arătat, totodată, că sprijinirea sportivilor formați local poate fi făcută fără criterii bazate pe cetățenie, prin investiții în academii și programe de formare. Parlamentul va trebui să reia legea și să o modifice astfel încât să respecte atât Constituția, cât și regulile UE privind nediscriminarea și libera circulație. [...]
