Știri
Știri din categoria Justiție
Judecata pe fond în dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu începe, după ce Tribunalul București a respins definitiv contestația depusă de acesta și a menținut concluzia că rechizitoriul a fost întocmit legal, potrivit Digi24. Decizia confirmă încheierea Judecătoriei Sectorului 1 și mută cauza din etapa de cameră preliminară în faza de judecată publică.
Conform minutei Tribunalului București, instanța a respins „ca nefondată” contestația formulată de Georgescu împotriva încheierii din 9 decembrie 2025 a judecătorului de cameră preliminară. Totodată, inculpatul a fost obligat la plata a 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, iar hotărârea este definitivă.
Cazul a avut un episod procedural care a amânat pronunțarea: pe 6 februarie, tribunalul urma să decidă definitiv asupra legalității rechizitoriului, însă judecătorii nu au ajuns la un acord și au constatat „divergență”. Judecarea s-a reluat pe 9 februarie, într-un complet de divergență, adică unul extins pentru a asigura un număr impar de judecători și a debloca soluția.
În decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 respinsese cererile și excepțiile formulate de inculpat și constatase legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății. Menținerea acestei soluții de către Tribunalul București înseamnă că procesul intră acum în etapa în care instanța va analiza faptele și probele pe fond.
În acest dosar, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este trimis în judecată pentru infracțiunea de promovare în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Anchetatorii susțin că faptele ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în mai multe momente punctuale menționate în rechizitoriu.
Digi24 mai notează că Georgescu este trimis în judecată și într-un alt dosar, în care este acuzat, printre altele, de tentativă de lovitură de stat, alături de Horațiu Potra; și acel dosar se află în etapa de cameră preliminară. În dosarul privind propaganda legionară, următorul pas este stabilirea termenelor de judecată și derularea procesului pe fond, în ședințe publice.
Recomandate
Tribunalul București decide dacă menține controlul judiciar impus primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, într-un dosar de luare de mită, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: măsura preventivă îi impune obligații periodice (inclusiv prezentarea la poliție), care pot afecta agenda și funcționarea curentă a Primăriei Capitalei. Ședința de judecată s-a încheiat în jurul orei 9:50, iar Ciprian Ciucu a plecat fără declarații. Ulterior, el a mers la Secția 25 de Poliție, unde avea obligația să semneze controlul judiciar. Primarul general trebuia inițial să se prezinte la ora 8:00 la Secția 25 pentru formalitățile controlului judiciar, însă termenul de la Tribunalul București era stabilit la 8:30. În acest context, a cerut o derogare pentru a merge mai întâi la instanță. De ce contează decizia instanței Controlul judiciar este o măsură preventivă care presupune, în practică, obligații și restricții impuse de anchetatori și confirmate de instanță. În cazul unui primar general, menținerea măsurii poate însemna constrângeri administrative și de program, cu efect asupra coordonării proiectelor și a activității instituției. Antena 3 notează că Ciucu a spus, după ce a fost pus sub control judiciar, că se va comporta „ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat”, invocând proiectele de la Primăria Capitalei. Acuzațiile din dosar și contextul anchetei Ciprian Ciucu a fost chemat la audieri de procurorii DNA și, după aproximativ patru ore, a fost pus sub control judiciar. Potrivit procurorilor, el este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri „foloase necuvenite” constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În material se mai arată că ancheta a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și că, în dosar, cei doi oameni de afaceri vizați se află în arest preventiv. În urma apariției dosarului, Ciucu ar fi decis să nu mai candideze pentru o funcție de conducere în interiorul PNL, pentru a nu afecta imaginea partidului. Ce urmează Instanța urmează să decidă dacă menține sau ridică măsura controlului judiciar. Antena 3 nu precizează în material momentul la care va fi anunțată hotărârea. [...]
ÎCCJ decide azi dacă rechizitoriul rămâne valabil , un pas care poate debloca începerea judecății în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați sunt acuzați de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, potrivit Digi24 . Miza termenului de astăzi este una de procedură, dar cu efect direct asupra calendarului: dosarul se află în camera preliminară, iar judecătorii instanței supreme sunt așteptați să se pronunțe asupra legalității rechizitoriului întocmit de Parchetul General . Dacă actul de sesizare a instanței este confirmat, cauza poate trece în faza de judecată pe fond. De ce contează verdictul de azi În primă instanță, Curtea de Apel București a decis pe 2 aprilie că rechizitoriul este legal și a dispus începerea judecății. Însă, la termenul din 24 martie, au fost eliminate mai multe declarații date ca martori de apropiați ai lui Horațiu Potra, care ulterior au devenit inculpați, iar Parchetul General a contestat decizia. Dosarul se află la ÎCCJ din aprilie, iar termenul din 19 iunie este al treilea pentru care pronunțarea a fost amânată, conform aceleiași surse. Context: măsura preventivă a lui Potra, schimbată înainte de pronunțare Pe 17 iunie, judecătorii ÎCCJ au decis eliberarea lui Horațiu Potra din arest preventiv și plasarea acestuia în arest la domiciliu. Acuzațiile, pe scurt În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru: tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; efectuarea fără drept de operațiuni cu articole pirotehnice. Ce spun procurorii despre faptele investigate Dosarul a fost deschis după ce Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Procurorii indică o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra ar fi pus în aplicare un plan de deturnare a unui protest de susținere pentru fostul candidat la prezidențiale. Potrivit procurorilor, protestul ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar participanții ar fi fost folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”. În dosar, 20 de mercenari sunt trimiși în judecată alături de Georgescu și Potra, iar anchetatorii susțin că unii ar fi avut asupra lor arme, materiale pirotehnice de mare putere și „un număr extrem de mare de obiecte periculoase”. [...]
Parchetul European a trimis în judecată doi lideri ai unei asociații din România, într-un dosar de fraudă cu fonduri Erasmus+ , după ce ar fi folosit documente falsificate pentru a deturna bani europeni, potrivit Mediafax . Miza cazului ține de mecanismul de finanțare al programului, care permite plăți în avans de până la 80% din grant, bani care rămân proprietatea UE până la acceptarea raportului final. Dosarul este instrumentat de biroul EPPO din Iași și vizează președintele și vicepreședintele unei asociații, ancheta referindu-se la șase proiecte Erasmus+. Conform informațiilor prezentate, inculpații sunt acuzați că au abuzat de plățile în avans prin prezentarea de documente falsificate, cu scopul de a folosi fondurile în interes personal. Potrivit anchetei, unele proiecte ar fi fost implementate doar parțial, iar altele nu ar fi fost implementate deloc. În plus, în anumite situații, costurile proiectelor ar fi fost „umflate” prin declarații false. Ce riscă inculpații și ce măsuri au fost luate Dacă vor fi găsiți vinovați, cei doi riscă pedepse cu închisoarea între doi și șapte ani, conform EPPO. În paralel, EPPO a dispus măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului: au fost confiscate active, inclusiv bunuri imobiliare, un vehicul și conturi bancare, pentru a acoperi un prejudiciu estimat la 111.342 euro (aprox. 541.000 lei). Acord de recunoaștere a vinovăției pentru asociație Mediafax mai notează că asociația, printr-un reprezentant desemnat, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, care trebuie aprobat de instanță. Înțelegerea prevede o sancțiune financiară și publicarea hotărârii instanței ca sancțiune suplimentară. [...]
Poliția Română a recuperat în Buzău o statuetă de patrimoniu reclamată ca furată în Germania , iar cazul deschide o anchetă transfrontalieră privind traseul bunului și eventualii intermediari, potrivit Mediafax . Obiectul, o statuetă din bronz de aproximativ 1,50 metri, a fost găsit în locuința unui bărbat de 49 de ani din localitatea Sătuc, județul Buzău. Statueta a fost identificată în urma investigațiilor derulate de polițiștii Secției de Poliție Rurală Berca, într-o acțiune coordonată de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), după ce anchetatorii aveau informații că bunul s-ar afla pe teritoriul României. Indicii că piesa aparține unui ansamblu monumental protejat Polițiștii spun că există indicii că statueta ar aparține ansamblului monumental „ Der Dorfklatsch ” („Bârfele satului”), inclus în patrimoniul cultural național al Germaniei. Dispariția a fost reclamată de autoritățile judiciare germane la finalul anului 2025. Conform informațiilor din anchetă, bărbatul la care a fost găsită statueta ar fi cumpărat-o recent, fără ca materialul citat să precizeze de la cine sau în ce condiții. Ce urmează: stabilirea traseului și cooperare cu Germania Statueta a fost ridicată pentru continuarea cercetărilor și a fost predată ulterior Inspectoratului de Poliție Județean Prahova. Anchetatorii urmăresc stabilirea traseului obiectului de patrimoniu și identificarea persoanelor care l-ar fi sustras din amplasamentul său. IGPR, prin Direcția de Investigații Criminale, va colabora cu autoritățile de aplicare a legii din Germania, schimbul de informații având ca obiectiv restituirea statuetei către statul german și continuarea anchetei privind furtul bunului de patrimoniu. [...]
Încheierea mărturiei lui Benjamin Netanyahu mută procesul într-o fază în care credibilitatea lui devine probă centrală , iar orice apărare ulterioară va fi cântărită prin prisma declarațiilor deja consemnate, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Premierul israelian și-a încheiat miercuri depoziția în procesul penal, după 98 de zile de audieri pe banca martorilor, începute în decembrie 2024. Procesul continuă cu restul martorilor apărării. După încheierea fazei de administrare a probelor, părțile vor depune concluzii scrise, iar completul de trei judecători de la Tribunalul Districtual din Ierusalim va pronunța verdictul. De ce contează: credibilitatea, firul comun al celor trei dosare Miza imediată nu mai este doar „ce s-a întâmplat”, ci dacă explicațiile lui Netanyahu rezistă confruntării cu probele. Analiza arată că procurorii au încercat să demonstreze că episoadele par „obișnuite” doar privite separat, dar, puse cap la cap, ar indica o suprapunere repetată între relații personale, interese media și decizii oficiale. Un punct recurent a fost memoria. Procurorul Yonatan Tadmor a susținut că, în anchetele poliției din dosarele 1000 și 2000, Netanyahu ar fi răspuns de 1.788 de ori că „nu își amintește”. Netanyahu a respins ideea că ar evita întrebările, afirmând: „Toată lumea are scăpări de memorie din când în când, chiar și eu.” Cele trei capete de acuzare și linia de apărare În rechizitoriul din 2020 sunt trei dosare distincte, cu acuzații diferite: Dosarul 1000 : fraudă și abuz de încredere, legat de cadouri de la oameni de afaceri, în principal Arnon Milchan. Netanyahu a susținut că darurile țin de o prietenie, nu de funcție: „Nu era despre poziția mea – era prietenie.” Disputa juridică se concentrează pe dacă relația a rămas privată sau a devenit conflict de interese, în condițiile în care Milchan ar fi cerut și sprijin oficial. Dosarul 2000 : fraudă și abuz de încredere, privind conversații înregistrate cu editorul Arnon „Noni” Mozes (Yediot Aharonot). Miza nu este existența discuțiilor (sunt pe bandă), ci dacă Netanyahu negocia efectiv un schimb sau doar îl „ținea în șah” pe Mozes. Potrivit rechizitoriului, Mozes ar fi oferit o acoperire mediatică mai favorabilă în schimbul unor pași care să restrângă Israel Hayom. Dosarul 4000 (Bezeq–Walla) : acuzație de luare de mită, plus fraudă și abuz de încredere, privind un presupus schimb între beneficii de reglementare și tratament favorabil pe site-ul Walla. Aici, procurorii au cerut instanței să deducă existența unei înțelegeri dintr-un „lanț” de contacte, solicitări și decizii, inclusiv din relatarea lui Shlomo Filber (fost director general la Ministerul Comunicațiilor, martor al acuzării). Netanyahu a negat că ar fi dat instrucțiuni sau că ar fi intervenit în conținutul editorial, declarând: „Nu i-am spus nimic lui Filber. Nu am vorbit cu el despre asta deloc.” Ce urmează și presiunea de calendar Pe lângă etapele procedurale (martori ai apărării, concluzii, verdict), analiza notează și o constrângere practică: judecătoarea Friedman-Feldman ar urma să se pensioneze în martie 2028, ceea ce poate crea presiune pentru avansarea dosarului. În acest context, mărturia lui Netanyahu devine reperul principal: apărătorii pot aduce martori și pot contesta interpretarea probelor, însă orice argument va fi raportat la versiunea pe care premierul a prezentat-o deja sub jurământ în fața instanței. Verdictul va depinde de care dintre cele două narațiuni — „conduită obișnuită” versus folosirea puterii publice mascată de etichete — se potrivește mai bine cu ceea ce a reținut completul de judecată. [...]
Un influencer din Timiș a fost reținut pentru uzurpare de calități oficiale , după ce s-a filmat pe TikTok prezentându-se drept Cristian Popescu Piedone și făcând „controale” în magazine și benzinării, potrivit Antena 3 . Cazul ridică o problemă de ordine publică și de încredere în controalele reale, în condițiile în care angajații unităților verificate l-ar fi luat în serios. Alin Borcan, cunoscut online ca „Regele TikTok-ului”, a fost reținut pentru 24 de ore și a petrecut noaptea în arestul de la Reșița. Măsura a fost luată sub acuzația de uzurpare de calități oficiale. Ce au reținut anchetatorii din filmările și acțiunile lui Potrivit informațiilor din articol, influencerul a transmis în direct pe TikTok mai multe „controale” făcute în magazine și într-o benzinărie din Timișoara, prezentându-se drept Piedone. La audieri, el ar fi spus că a fost o „provocare din online” și că regretă, mai ales pentru că angajații l-au tratat ca pe o autoritate. Ce au găsit polițiștii la percheziții În urma perchezițiilor la locuința sa din Dumbrăvița, polițiștii au descoperit: 14 cartușe letale (opt de calibru mai mare și șase de calibru mai mic); o legitimație și o insignă cu însemnele fostei Agenții Naționale Antidrog. Conform aceleiași surse, Borcan le-ar fi declarat anchetatorilor că nu știa de existența muniției. Ce urmează procedural Anchetatorii urmează să decidă dacă îl vor prezenta instanței cu propunere de arestare preventivă sau dacă vor cere o măsură mai blândă, precum controlul judiciar. Totodată, el urmează să ajungă din nou în fața anchetatorilor pentru noi audieri. [...]
