Știri
Știri din categoria Justiție
Judecata pe fond în dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu începe, după ce Tribunalul București a respins definitiv contestația depusă de acesta și a menținut concluzia că rechizitoriul a fost întocmit legal, potrivit Digi24. Decizia confirmă încheierea Judecătoriei Sectorului 1 și mută cauza din etapa de cameră preliminară în faza de judecată publică.
Conform minutei Tribunalului București, instanța a respins „ca nefondată” contestația formulată de Georgescu împotriva încheierii din 9 decembrie 2025 a judecătorului de cameră preliminară. Totodată, inculpatul a fost obligat la plata a 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, iar hotărârea este definitivă.
Cazul a avut un episod procedural care a amânat pronunțarea: pe 6 februarie, tribunalul urma să decidă definitiv asupra legalității rechizitoriului, însă judecătorii nu au ajuns la un acord și au constatat „divergență”. Judecarea s-a reluat pe 9 februarie, într-un complet de divergență, adică unul extins pentru a asigura un număr impar de judecători și a debloca soluția.
În decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 respinsese cererile și excepțiile formulate de inculpat și constatase legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății. Menținerea acestei soluții de către Tribunalul București înseamnă că procesul intră acum în etapa în care instanța va analiza faptele și probele pe fond.
În acest dosar, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este trimis în judecată pentru infracțiunea de promovare în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Anchetatorii susțin că faptele ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în mai multe momente punctuale menționate în rechizitoriu.
Digi24 mai notează că Georgescu este trimis în judecată și într-un alt dosar, în care este acuzat, printre altele, de tentativă de lovitură de stat, alături de Horațiu Potra; și acel dosar se află în etapa de cameră preliminară. În dosarul privind propaganda legionară, următorul pas este stabilirea termenelor de judecată și derularea procesului pe fond, în ședințe publice.
Recomandate
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews . Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe. Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată. Ce a decis Înalta Curte și de ce contează ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului. Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august. Cine sunt inculpații și pentru ce fapte sunt trimiși în judecată În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; instigare publică. În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație. Context: acuzațiile procurorilor și elementele invocate în anchetă Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului. „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii. Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală. Măsuri preventive în dosar HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici ) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici ). Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici ), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici ). Ce urmează După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond. [...]
Blocajul procedural de la Tribunalul București prelungește incertitudinea asupra conducerii și regulilor interne ale PNL , după ce două judecătoare s-au abținut succesiv din dosarul privind aprobarea noului statut al partidului, potrivit Agerpres . Tribunalul București a amânat dezbaterile în cererea PNL de aprobare a statutului adoptat la Congresul Extraordinar din 21 iunie , după ce judecătoarea Mihaela Luciani a formulat cerere de abținere (admisă pe 16 iulie), iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu. La rândul ei, Evelina Vîlcu a cerut abținerea, admisă luni, astfel că dosarul urmează să fie înaintat unui alt magistrat. Miza este direct legată de efectele juridice ale deciziilor luate la Congres: neaprobarea noului statut de către instanță a fost motivul principal pentru care, pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat toate hotărârile adoptate atunci. De ce contează: statutul neînregistrat a dus la suspendarea hotărârilor Congresului În 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar, reținând că deciziile au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În motivarea indicată de instanță, PNL ar fi trebuit să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres. Suspendarea a venit în urma unei solicitări depuse de contestatari din partid, care au reclamat că procedura Congresului — de la depunerea candidaturilor și alegerea conducerii până la modificările statutare și măsurile sancționatorii — s-a desfășurat pe baza unor dispoziții care, la acel moment, nu intraseră în vigoare și nu puteau produce efecte juridice. Printre reclamanți sunt menționați Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Ce hotărâri au fost suspendate Instanța a suspendat, între altele, hotărârile Congresului prin care: Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a membrilor care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra contestatarilor, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost suspendată și modificarea statutului prin care PNL urmărea, între altele, introducerea formulei moțiunilor pentru candidaturi la congres, crearea Biroului Permanent Național ca principală structură internă de conducere și întărirea disciplinei de partid. În acest context, amânarea dezbaterilor pe fondul cererii de aprobare a statutului — cauzată de abținerile succesive — întârzie o clarificare judiciară care condiționează efectele deciziilor luate la Congresul din 21 iunie. [...]
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar al PNL , ceea ce blochează, pe termen nedeterminat, efectele juridice ale alegerii conducerii și ale modificărilor de statut votate pe 21 iunie, potrivit Știrile Pro TV . Decizia este executorie de drept și rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cauzei. Instanța a admis cererea unor membri liberali care au contestat validitatea deciziilor adoptate la congres și a dispus suspendarea tuturor hotărârilor Congresului Extraordinar, inclusiv a alegerii organelor de conducere pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. În practică, statutul liderilor aleși și al structurilor de conducere aprobate atunci este suspendat, cu efect imediat. Ce anume a fost suspendat și de ce contează Suspendarea provizorie oprește producerea efectelor juridice pentru o serie de acte, între care: Hotărârile Congresului Extraordinar nr. 01/2026 și nr. 02/2026 (21 iunie 2026); hotărârea privind alegerea organelor de conducere; hotărârea privind ratificarea modificării Statutului PNL și actele subsecvente; 13 decizii ale Biroului Permanent Național adoptate în perioada 21–23 iunie 2026. Miza imediată este una de funcționare și legitimitate internă: deciziile de organizare și disciplină de partid adoptate în acea perioadă nu mai produc efecte până la finalizarea procesului, ceea ce poate complica aplicarea noilor reguli și a deciziilor de conducere. Liderii vizați personal au fost scoși din cauză Judecătorii au respins acțiunea formulată împotriva președintelui Ilie Bolojan și a secretarului general Dan-Ștefan Motreanu, motivând că nu au calitate procesuală pasivă în dosar. Pe fond, cauza vizează entitatea politică (PNL), nu răspunderea personală a celor doi, conform minutei instanței citate de publicație. Totodată, Tribunalul București a respins excepțiile de prematuritate și inadmisibilitate invocate de juriștii PNL, ceea ce înseamnă că instanța a considerat că acțiunea poate fi judecată pe fond. Ce urmează: apel în 5 zile și judecarea la Curtea de Apel București Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare, iar apelul va fi judecat la Curtea de Apel București. Până atunci, suspendarea rămâne executorie, iar hotărârile congresului și actele adoptate în baza lor sunt blocate. Contextul disputei și controversele din dosar Conform Agerpres, PNL a criticat repartizarea dosarului către judecătoarea Mihaela Luciani și a susținut că aceasta ar fi trebuit să se abțină, invocând faptul că a lucrat la Ministerul Justiției în perioada 2023–2025, când ministru era Alina Gorghiu, aflată pe lista reclamanților. În proces, avocatul PNL, Valeriu Stoica, a cerut recuzarea judecătoarei; cererea de recuzare a fost respinsă, iar instanța a admis solicitarea reclamanților. În același material sunt enumerați, între contestatari, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Publicația notează și că acesta este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, după decizii anterioare de suspendare privind hotărâri ale conducerii partidului din iunie. [...]
Rejudecarea procesului amână cu încă ani publicarea datelor despre imobilele RA-APPS , după ce Curtea de Apel București a decis retrimiterea cauzei, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și transparență: accesul public la lista imobilelor de protocol și la contractele de închiriere, inclusiv beneficiarii și chiriile. Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , a anunțat că a primit decizia Curții de Apel București în procesul pe care îl deschisese împotriva RA-APPS. Ea susține că instanța a decis ca dosarul să fie judecat din nou, deși câștigase pe fond în primă instanță, la Tribunalul București, unde RA-APPS fusese obligată să publice „listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii”. Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a interpretat efectul procedural ca pe o amânare semnificativă a publicării informațiilor, afirmând că RA-APPS „a câștigat lejer încă 2 ani de zile de nepublicare a niciunei liste de imobile”. Ea a ironizat, totodată, durata și logica litigiului, în contextul în care este vorba despre bunuri achiziționate din bani publici. Ce s-a întâmplat în instanță și de ce contează Buzoianu a deschis acțiunea pentru a obliga RA-APPS să publice: lista imobilelor pe care le administrează, beneficiarii (cine le folosește), chiriile aferente, contractele de închiriere. Tribunalul București i-a dat câștig de cauză în august 2025, însă RA-APPS a atacat decizia cu recurs. Decizia Curții de Apel București de a dispune rejudecarea înseamnă, practic, prelungirea perioadei în care informațiile rămân nepublicate, cu efect direct asupra transparenței privind administrarea patrimoniului de stat. Context: Guvernul pregătește obligații de publicare Separat de litigiul din instanță, în mai 2026 Guvernul a publicat în transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice lista completă a imobilelor, utilizatorii și sumele plătite. Proiectul este menționat de HotNews într-un material anterior, disponibil aici: HotNews . În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu reiese când va fi reluat efectiv procesul și nici un termen estimat pentru o decizie definitivă care să oblige publicarea datelor. [...]
Dosarul de evaziune fiscală al influencerului Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost clasat după achitarea integrală a prejudiciului , un rezultat posibil în baza modificărilor legislative care permit evitarea răspunderii penale la prejudicii de până la 1 milion de euro, dacă suma este plătită integral, potrivit Adevărul . Decizia de clasare a fost luată după ce Zidaru ar fi achitat prejudiciul stabilit de anchetatori, conform unor documente consultate de G4Media . Prejudiciul imputat se ridica la 531.047 de lei (peste 100.000 de euro). Zidaru fusese reținut în luna iunie în acest dosar și propus pentru arestare preventivă, însă instanța a decis ulterior plasarea sa sub control judiciar. De ce contează: efectul direct al legii „plătești și scapi” la evaziune sub 1 milion de euro Clasarea a fost posibilă în baza modificărilor aduse legislației privind evaziunea fiscală, care prevăd că persoanele acuzate de producerea unui prejudiciu de până la un milion de euro pot evita răspunderea penală dacă achită integral suma datorată statului. În acest caz, plata prejudiciului a închis practic dosarul penal. Context: profil public și alte dosare în care a apărut numele lui „Makaveli” Alexandru Zidaru este cunoscut pe TikTok sub pseudonimul „Makaveli” și a fost asociat în spațiul public cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, după implicarea sa în campania electorală din 2024. Separat de dosarul de evaziune, Adevărul amintește că influencerul s-a prezentat pe 2 iulie la Direcția Națională Anticorupție , unde a fost audiat într-un dosar deschis în urma denunțului depus de el privind alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025. Declarațiile sale de atunci au fost relatate de Mediafax . În același context, Zidaru a susținut că senatorul Ninel Peia i-ar fi falsificat semnăturile fără acordul său, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Ministra de Externe Oana Țoiu spune că a părăsit o recepție din Washington după ce unul dintre frații Tate a încercat să intre în vorbă cu un grup în care se afla , potrivit HotNews . Episodul ridică o problemă de protocol și de gestionare a riscurilor reputaționale în contexte diplomatice, în condițiile în care frații Tate sunt vizați de anchete penale în România și au fost arestați recent în SUA la solicitarea Marii Britanii. Țoiu a relatat într-un interviu pentru Adevărul că recepția a avut loc săptămâna trecută, în Washington, și a fost organizată de Paolo Zampolli, prezentat drept emisarul lui Donald Trump pentru România. Evenimentul ar fi avut loc cu o zi înaintea întâlnirii ministrei cu Marco Rubio. Ce spune ministra despre incident și de ce a plecat În relatarea sa, ministra afirmă că prezența fraților Tate nu a fost semnalată părții române atunci când a fost transmisă invitația și că delegația nu avea control asupra listei de invitați. „În momentul în care a fost semnalată prezența fraților Tate acolo, de altfel unul din frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, evident că am cerut să plec.” Țoiu susține că discuțiile erau publice, în cadru public, în prezența mai multor persoane, și că a ales să părăsească recepția când unul dintre frați a încercat să deschidă o conversație într-un grup în care se afla și ea. „În acel moment am plecat eu și mai mulți dintre cei prezenți de la acea recepție.” Ministra mai spune că nu a existat nicio conversație privată „1 la 1” și nicio discuție oficială legată de dosarele fraților Tate, adăugând că a dat instrucțiuni echipei din ambasadă ca orice cerere de întrevedere în acest sens să nu primească răspuns afirmativ din partea României. Contextul juridic: arestarea din SUA și dosarele din România Andrew Tate și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă seară la Miami de autoritățile federale americane, la solicitarea Marii Britanii, care urmărește extrădarea lor, potrivit informațiilor prezentate. Procurorii britanici îl acuză pe Andrew Tate (39 de ani) de șapte fapte de viol și alte infracțiuni, inclusiv trafic sexual și pornografie infantilă, iar pe Tristan Tate (38 de ani) de agresiune sexuală, două fapte de viol și trei infracțiuni legate de organizarea sau facilitarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. În România, frații Tate sunt în continuare cercetați penal, fiind acuzați, între altele, de trafic de minori, relații sexuale cu un minor și spălare de bani, precum și de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori, iar în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar. La începutul lunii iulie 2026, DIICOT a anunțat extinderea cercetărilor, cu infracțiuni suplimentare față de acuzațiile de la finalul lui 2024. [...]
