Știri
Știri din categoria Justiție
Tribunalul Brașov a dispus arestarea preventivă a șase inculpați în dosarul privind furtul de motorină de pe șantierul de modernizare a căii ferate Brașov–Sighișoara, potrivit Digi24. Un inculpat a fost plasat în arest la domiciliu, iar un altul se află sub control judiciar.
Decizia a fost luată de un judecător de drepturi și libertăți și vizează angajați suspectați că ar fi sustras cantități mari de motorină din utilajele folosite în zona Ormeniș și Racoș. Publicația menționează că informațiile au fost relatate de News.ro.
Cei șase inculpați arestați preventiv sunt acuzați de constituire de grup infracțional organizat și furt calificat în formă continuată. Anchetatorii susțin că unul dintre ei ar fi comis 28 de acte materiale de furt, iar ceilalți ar fi implicați în 18, 16, 12, șase, respectiv patru fapte.
Al șaptelea inculpat, cercetat pentru constituire de grup infracțional organizat și cinci acte de furt calificat, a fost plasat în arest la domiciliu. Al optulea inculpat este cercetat sub control judiciar, conform informațiilor din articol.
Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, gruparea ar fi fost constituită începând din octombrie 2025 și ar fi fost specializată în sustragerea și vânzarea motorinei din utilajele de pe șantier. Membrii ar fi lăsat utilajele pornite „la ralanti”, cu consum redus, dar ar fi raportat perioada ca fiind „de lucru”.
„Practic, cantitatea de motorină sustrasă se determina matematic şi reprezenta diferenţa dintre cele două tipuri de consum. În timpul furtului comis de unii membri, alţi membri le asigurau paza fizică, fiind implicaţi inclusiv agenţi de pază care aveau responsabilitatea prevenirii acestor fapte”, au transmis procurorii.
În urma a 23 de percheziții efectuate joi, anchetatorii au descoperit aproximativ 1,8 tone de motorină. Conform datelor din anchetă, săptămânal ar fi fost sustrase sute de litri, însă cantitatea totală nu a fost încă stabilită.
În dosar sunt vizate și alte persoane, ceea ce indică faptul că investigația ar putea continua cu noi audieri și eventuale măsuri procesuale, în funcție de probele administrate de anchetatori.
Recomandate
Reținerea unui fermier din Brașov pentru o tentativă de fraudă cu subvenții APIA ridică din nou miza controalelor pe fonduri europene , după ce acesta ar fi încercat să obțină sprijin financiar pe baza unor documente și declarații false, potrivit Agerpres . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului P.A., fermier într-o exploatație zootehnică. Acesta este acuzat, în stare de recidivă, de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în legătură cu obținerea pe nedrept de fonduri europene. Fermierul urmează să fie prezentat joi Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ce susțin procurorii: diferențe între efectivele declarate și cele reale Conform comunicatului DNA citat de Agerpres, în perioada mai–septembrie 2026, inculpatul ar fi depus la APIA – Centrul Județean Brașov documente și declarații false, prin care ar fi atestat că deține: 429 de ovine și 55 de caprine eligibile la plată, în condițiile în care, în realitate, ar fi avut 151 de ovine și nicio caprină . Prin aceste demersuri, suspectul ar fi urmărit obținerea fără drept a unor fonduri europene și a unor fonduri de la bugetul național, sub formă de sprijin financiar. De ce contează: tentativa a fost oprită în timpul verificărilor Potrivit aceleiași surse, fapta a rămas în forma tentativei, fiind întreruptă la 11 septembrie 2026, în urma perchezițiilor și a cercetării la fața locului. Separat, Agerpres notează, citând surse judiciare, că fermierul ar avea o condamnare pentru lovituri cauzatoare de moarte. [...]
Arestarea preventivă a primarului din Slănic Moldova ridică semne de întrebare asupra controlului contractelor publice locale , după ce edilul PSD Benone Moraru a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea bani în legătură cu derularea unui contract al primăriei, potrivit HotNews . Tribunalul București a admis, miercuri, cererea DNA și a dispus arestarea preventivă a lui Benone Moraru pentru 30 de zile, începând cu 28 octombrie 2026 până la 26 noiembrie 2026 inclusiv. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare, conform încheierii instanței. Miza: un contract de 1,46 milioane lei și plăți deja decontate DNA leagă acuzația de luare de mită de un contract de prestări servicii încheiat în 2025 între Primăria Slănic Moldova și o societate comercială, în valoare de 1.464.349 lei , pentru intervenții de primă urgență în vederea refacerii capacității de alimentare cu apă potabilă din dren în oraș. Potrivit procurorilor, mita ar fi vizat „atribuirea, prelungirea și executarea” contractului, într-un context în care o parte dintre lucrări fuseseră deja decontate de primărie. Ce sume indică procurorii și cum s-a ajuns la flagrant Conform DNA, primarul ar fi primit bani în două tranșe: 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) , pe 23 iulie, de la reprezentantul firmei – descrisă ca „prima tranșă”; 6.000 de euro (aprox. 30.000 lei) , marți, de la aceeași persoană – moment în care procurorii anticorupție au constatat infracțiunea în flagrant. În comunicatul DNA citat de Agerpres, procurorii arată: „Ulterior, marţi, inculpatul Benone Moraru a primit de la aceeaşi persoană suma de 6.000 de euro, reprezentând o altă tranşă de bani în legătură cu derularea contractului respectiv, împrejurare în care procurorii anticorupţie au constatat infracţiunea flagrantă”. Ce urmează procedural În perioada imediat următoare, apărarea poate depune contestație împotriva măsurii arestării preventive în termenul indicat de instanță. Ancheta DNA vizează infracțiunea de luare de mită, iar cazul se derulează în legătură cu contractarea și execuția unui serviciu public local. [...]
DIICOT a făcut 42 de percheziții într-un dosar cu componentă transfrontalieră, vizând o rețea suspectată că a spălat în România bani obținuți din infracțiuni comise în SUA , potrivit Biziday . Ancheta vizează importuri de autoturisme de lux din Statele Unite, pentru care ar fi fost folosite documente falsificate la autoritatea vamală, cu scopul diminuării taxelor vamale. Perchezițiile au avut loc în București și în județele Argeș, Vâlcea și Dolj, fiind efectuate de procurorii DIICOT împreună cu polițiști din Constanța. Cauza privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea, la autoritatea vamală, a unor documente vamale de transport sau comerciale falsificate. Miza anchetei: importuri de mașini de lux și taxe vamale diminuate DIICOT suspectează că, pe parcursul anului 2021, mai mulți cetățeni români ar fi inițiat și constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține profituri materiale prin prezentarea de acte falsificate la vamă. Scopul ar fi fost reducerea taxelor vamale datorate pentru importuri de autoturisme de lux din SUA. Cooperare cu FBI și suspiciuni de spălare a banilor în România În urma investigațiilor derulate în cooperare cu reprezentanții FBI, anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi acționat și pe teritoriul SUA, unde ar fi comis infracțiuni de furt, înșelăciune și tâlhărie. Ulterior, banii obținuți ar fi fost „spălați” în România prin achiziția de: proprietăți imobiliare; autoturisme de lux; bijuterii. [...]
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu a prelungit tensiunea din stradă și a atras figuri politice controversate în jurul protestelor , într-un semn că dosarul începe să capete și o dimensiune de mobilizare publică, nu doar una judiciară, potrivit Adevărul . Miercuri seară, în fața Arestului Central din București, printre susținătorii lui Georgescu s-a aflat și fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, căruia protestatarii i-au cerut să ajute la aducerea mai multor oameni în stradă. În a doua seară de proteste după ce Georgescu a fost dus în Arestul Central, aproximativ 300 de persoane au rămas până după ora 23.30, scandând „Libertate”, „Călin Georgescu președinte” și „Turul doi, înapoi”, cerând eliberarea fostului candidat. La un moment dat, Vanghelie a apărut alături de Gelu Vișan, descris ca susținător declarat al lui Călin Georgescu. „Mie nu mi-e frică de nimic, numai de Dumnezeu” Decizia instanței și cadrul juridic al protestelor Călin Georgescu se află în arest preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar de înșelăciune, după o decizie definitivă a Curții de Apel București . Conform relatării, Tribunalul București respinsese inițial solicitarea DIICOT de arestare preventivă și dispusese cercetarea sub control judiciar pentru 60 de zile, însă soluția a fost schimbată ulterior de Curtea de Apel. Pe 29 septembrie, instanța a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, hotărârea fiind definitivă. Context: Vanghelie, prezent și la alte acțiuni de susținere Adevărul notează că Marian Vanghelie a mai apărut în trecut alături de persoane care îl susțin pe Călin Georgescu: în februarie 2025, a fost fotografiat de Agerpres în fața Parchetului General, unde se adunaseră simpatizanți ai lui Georgescu. Totodată, cu aproximativ o săptămână înainte de decizia definitivă de arestare, Vanghelie l-a lăudat public pe judecătorul Vlad Andriescu pentru soluția Tribunalului București de respingere a arestării preventive. Același magistrat este menționat și ca fiind cel care, în ianuarie 2022, a respins o cerere DNA de arestare preventivă formulată împotriva lui Vanghelie în dosarul „Economat”. Pentru context despre proteste, publicația trimite la un material separat: Adevărul . [...]
