Știri
Știri din categoria Justiție

Guvernul Adrian Veștea vrea să creeze secții specializate pentru mediul de afaceri, o măsură care ar putea schimba modul în care sunt judecate litigiile comerciale și ar reduce timpii de soluționare în instanțe, potrivit Mediafax, care a consultat programul de guvernare.
Programul își fixează, la nivel general, obiectivul unei justiții „eficiente, accesibile, imparțiale și independente”, cu accent pe modernizarea infrastructurii, criterii de performanță, reformă legislativă, digitalizare și accelerarea recuperării prejudiciilor din infracțiuni.
„Modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reformă legislativă. Combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituţională şi funcţională. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat. Dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională.”
În zona de „Justiție pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri”, documentul include mai multe măsuri cu impact direct asupra companiilor și a disputelor comerciale, între care:
Programul propune și reglementarea mecanismelor legale pentru un volum „optim” de activitate al magistraților, cu obiectivul unui timp rezonabil de soluționare. În același pachet apare și ideea introducerii unor proceduri de filtrare a sesizării instanțelor, pentru a reduce numărul de cauze care „nu necesită o soluționare judiciară”.
Pe resurse umane, documentul menționează reintegrarea magistraților pensionari și majorarea perioadei de revenire în sistem „de la 3 ani la 7 ani”, cu argumentul diminuării cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale.
Pe componenta de combatere a infracționalității, programul include creșterea eficienței împotriva traficului de persoane, traficului de droguri, evaziunii fiscale și corupției, precum și reevaluarea legislației privind incriminarea evaziunii fiscale.
În zona de funcționare a sistemului, este prevăzută reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare „pentru eficientizarea activității acesteia”, precum și reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor.
La digitalizare, documentul vorbește despre generalizarea dosarului electronic, comunicare prin mijloace electronice, „domiciliu electronic”, conexiuni cu platformele altor instituții și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, plus revizuirea normelor de procedură pentru compatibilizarea cu procesele digitale, inclusiv la distanță.
În relația cu finanțarea europeană, programul menționează respectarea țintelor și jaloanelor din PNRR și precizează că orice modificare a legilor justiției ar urma să fie făcută în cooperare și negociere cu Comisia Europeană, pentru a nu periclita PNRR.
Recomandate

Decizia definitivă a Înaltei Curți readuce în domeniul public aproape 33 de hectare de faleză la Tuzla , un verdict cu miză de reglementare pentru administrarea terenurilor de pe litoral, unde Ministerul Mediului susține că există și alte cazuri similare, potrivit G4Media . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, la 15 septembrie, ca nefondat recursul formulat de Comuna Tuzla și Consiliul Local Tuzla împotriva unei decizii din aprilie 2025 a Curții de Apel Constanța . Hotărârea este definitivă. În urma soluției, suprafața de 329.697 de metri pătrați (aproape 33 de hectare), reprezentând faleză, rămâne în proprietatea publică a statului și în administrarea Apelor Române. Litigiul a fost deschis în 2015 de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL). De ce contează: precedent pentru inventarierea și folosirea terenurilor de pe litoral Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat decizia pe Facebook și a susținut că dosarul de la Tuzla indică o problemă mai largă pe litoral. Potrivit acesteia, unele administrații locale ar fi introdus în patrimoniul propriu, prin hotărâri ale consiliilor locale, terenuri care ar aparține domeniului public al statului, iar ulterior unele suprafețe ar fi fost vândute, concesionate sau folosite pentru construcții. „Este momentul ca toate aceste situații să fie clarificate, iar patrimoniul public al Statului Român să fie protejat și administrat cu respectarea legii”, a transmis ministrul. Cronologia procesului: 11 ani până la soluția finală Dosarul a avut soluții diferite pe parcurs: Tribunalul Constanța respinsese inițial acțiunea, însă Curtea de Apel Constanța a schimbat soluția în aprilie 2025 și a dispus ca terenul să rămână în proprietatea statului. Autoritățile locale au atacat decizia la instanța supremă, dar ÎCCJ a respins recursul, închizând litigiul după 11 ani. Buzoianu i-a felicitat pe juriștii ABADL pentru demersurile din instanță și a criticat, în termeni generali, modul în care unele resurse publice ar fi fost tratate de autorități locale ca proprietăți private. [...]

Apple cere Curții Supreme să anuleze sancțiunea pentru nerespectarea ordinului în disputa cu Epic , într-un demers care poate redesena limitele în care instanțele pot impune „disprețul” (contempt) atunci când o interdicție nu este formulată fără echivoc, potrivit 9to5Mac . Miza este una de reglementare și de aplicare a hotărârilor judecătorești: Apple susține că nu poate fi sancționată pentru încălcarea unui ordin care nu i-a oferit „notificare clară” că anumite conduite sunt interzise, în timp ce Epic argumentează că planul de conformare al companiei a încălcat „spiritul” interdicției. Contextul: injoncțiunea privind „anti-steering” și comisionul de până la 27% Litigiul dintre Epic Games și Apple a pornit în 2020. Deși Apple a câștigat pe majoritatea capetelor de acuzare, a pierdut pe un punct esențial: instanța a decis că regulile Apple de tip „anti-steering” (care împiedicau dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii către plăți în afara App Store) au încălcat legislația din California privind concurența neloială. Ca urmare, instanța a emis o injoncțiune permanentă care obliga Apple să permită dezvoltatorilor să includă în aplicații și metadate butoane, linkuri externe sau alte îndemnuri care să trimită utilizatorii către opțiuni de plată terțe, precum și să comunice cu clienții prin date de contact obținute voluntar la înregistrarea contului în aplicație (ordinul instanței este disponibil aici ). Apple și-a modificat regulile pentru a permite aceste linkuri, dar a impus un comision de până la 27% pentru achizițiile realizate prin ele. Epic a contestat planul de conformare, iar instanța a fost de acord cu Epic și a constatat Apple în „dispreț” pentru încălcarea injoncțiunii. Argumentul Apple la Curtea Supremă: „tăcerea nu e suficientă” pentru dispreț Apple a depus acum memoriul principal pe fond (opening merits brief) la Curtea Supremă a SUA, prin care cere anularea constatării de dispreț. Compania afirmă că, atunci când a depus notificarea de conformare la 16 ianuarie 2024, instanța de fond nu a ridicat imediat obiecții. Apple mai arată că Epic ar fi recunoscut că injoncțiunea „nu interzicea explicit” perceperea unui comision pentru achizițiile făcute în afara App Store, însă a susținut că noile reguli și comisionul ar încălca „spiritul” ordinului, argument acceptat de instanța de fond. În memoriu, Apple își bazează poziția pe standardul potrivit căruia disprețul civil nu poate fi impus decât dacă ordinul oferă o notificare clară că respectiva conduită este interzisă, invocând jurisprudență anterioară. În esență, compania susține că nu poți fi sancționat pentru încălcarea unui ordin care nu spune fără dubiu că acel comportament este interzis. Apple critică și standardul mai larg aplicat de Curtea de Apel din Circuitul 9, pe care îl descrie drept o excepție ce ar permite sancționarea pentru încălcarea „spiritului” unei injoncțiuni, nu a termenilor ei expliciți. În opinia Apple, asta ar deschide calea unor decizii „după fapt” despre ce era interzis, deși ordinul nu o preciza. Calendarul procesului și ce urmează După depunerea memoriului Apple, Epic are termen până la 13 noiembrie să depună răspunsul, iar replica Apple este scadentă la 14 decembrie. Cazul ar putea fi judecat de Curtea Supremă chiar din ianuarie 2027, notează publicația. Separat, CEO-ul Epic, Tim Sweeney , a reacționat public pe X la depunerea memoriului, într-o postare din 14 septembrie 2026, disponibilă aici . [...]

DIICOT a reținut un cetățean rus acuzat de tentativă de diversiune, într-un dosar care vizează colectarea și transmiterea de informații militare , potrivit Agerpres . Procurorii susțin că faptele, prin natura lor, „au pus în pericol securitatea națională”, iar cazul intră în zona amenințărilor hibride (acțiuni de sabotaj/diversiune care combină metode clasice cu mijloace digitale și de informații). DIICOT arată că bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat de tentativă la acte de diversiune. În perioada februarie–iulie 2026, acesta ar fi acționat „în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei persoane cu care ar fi comunicat prin servicii online de mesagerie criptată. Ce spun procurorii că a făcut suspectul Conform comunicatului DIICOT citat de Agerpres, suspectul ar fi: identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar; realizat și transmis fotografii privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă; documentat mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din municipiul București. „Fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională”, se arată în comunicatul DIICOT. Ce urmează în dosar DIICOT anunță că urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală, ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijin informativ din partea Serviciului Român de Informații și de suportul unei structuri specializate din cadrul DGIA. [...]

Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra , o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce se schimbă, procedural Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere. Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice. Context: aducerea în țară și trimiterea în judecată Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; instigare publică. În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Ce susțin procurorii Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos. Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. [...]

Un inspector superior ANAF din Timișoara este cercetat penal sub control judiciar după ce ar fi acceptat să primească 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) de la un om de afaceri, în schimbul promisiunii că îl ajută să obțină o rambursare de TVA de 21 milioane de lei, potrivit Agerpres . Miza economică a cazului este legată de mecanismul rambursărilor de TVA, unde o intervenție nelegală ar putea influența fluxuri de numerar semnificative pentru companii și ar expune bugetul public la plăți nejustificate. Ce se știe din informațiile publicate Din datele disponibile în materialul Agerpres, inspectorul ar fi acceptat suma de 1,5 milioane de euro pentru a-și folosi influența în sprijinul afaceristului, în contextul unei rambursări de TVA de 21 milioane de lei. În dosar, acesta este cercetat penal și a fost plasat sub control judiciar. Agerpres nu publică integral articolul (acces restricționat), astfel că detalii precum perioada faptelor, identitatea persoanelor sau instituția de urmărire penală nu pot fi verificate din textul disponibil în acest moment. [...]

O asociație de protecție a naturii a fost obligată de instanță să respecte cerințe stricte de bunăstare animală după ce 17 oi au murit, majoritatea de foame , potrivit agrarheute . Cazul, judecat de Curtea Administrativă Superioară din landul Saxonia Inferioară (Germania), fixează o linie fermă: „îngrijirea peisagistică” nu scutește de obligațiile legale atunci când sunt ținute animale domestice. Într-o arie protejată din Saxonia Inferioară, controlorii au găsit o turmă de 42 de oi cameruneze (Kamerunschafe), ținute de asociație pentru întreținerea peisajului, în stare de neglijare severă. 17 animale erau deja moarte, „cele mai multe pur și simplu înfometate”, iar la fața locului au fost constatate garduri deteriorate și lipsa completă a adăposturilor. Autoritatea a impus rapid măsuri obligatorii, inclusiv asigurarea de hrană și apă, repararea gardurilor, amenajarea de adăposturi și vizite veterinare regulate. Instanța: oile nu sunt „animale sălbatice”, iar obligațiile rămân în vigoare Președintele asociației a contestat obligațiile susținând că oile cameruneze ar fi „animale sălbatice”, care s-ar putea hrăni singure pe pășuni „bogate”, astfel încât normele privind protecția animalelor de fermă nu s-ar aplica. Curtea Administrativă Superioară a respins argumentul: oile cameruneze sunt oi domestice, iar oile sunt animale de producție agricolă. Instanța a respins și încercarea de a pune la îndoială cauza deceselor, calificând afirmația că ar fi putut exista alte motive drept „absurdă și pur speculativă”, în contextul animalelor găsite moarte de foame. „Dacă e prea mult, nu ții animale”: mesajul de reglementare pentru organizații Asociația a mai invocat că nu poate susține un asemenea efort de îngrijire. Nici acest argument nu a fost acceptat de judecători: cine deține animale poartă responsabilitatea pentru ele, iar dacă nivelul de îngrijire necesar este prea mare, atunci animalele nu trebuie ținute. Decizia este menționată în material cu referire la dosarul „Az. 11 ME 340/25”. [...]