Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
TECNO își mută asistentul EllaClaw din zona de „chat” în cea de automatizare practică pe telefon, mizând pe un agent AI care poate executa sarcini în mai multe aplicații și poate optimiza performanța dispozitivului, potrivit Gizmochina. Compania spune că țintește utilizarea de zi cu zi, în special în piețe emergente, unde utilitatea concretă și consumul de resurse (baterie, date mobile) contează direct.
EllaClaw este descris ca un „agent AI” în cloud (adică procesează o parte din funcții pe servere, nu doar local), aflat în stadiu beta, care poate înțelege cereri, planifica pași și finaliza acțiuni în numele utilizatorului. Diferența față de asistenții vocali clasici este accentul pe execuție: automatizarea unor fluxuri de lucru și gestionarea telefonului, nu doar răspunsuri la întrebări.
Cea mai importantă actualizare este „inteligența cross-app”: în loc să depindă de integrări dedicate, EllaClaw ar „înțelege” interfața grafică (GUI) și ar naviga în aplicații terțe similar unui utilizator. Cu permisiunea utilizatorului, poate interacționa cu aplicații de:
Un element operațional important este că acțiunile sunt făcute „la vedere”, pe ecran, astfel încât utilizatorul să poată urmări pașii.
TECNO poziționează EllaClaw și ca asistent de administrare a dispozitivului, cu monitorizare și optimizare pentru baterie, date mobile, stocare, RAM și CPU. Publicația notează că sunt introduse „peste 40” de funcții („Smart Skills”), cu exemple precum:
EllaClaw ar folosi „memorie persistentă” pentru a învăța preferințe și obiceiuri. Printre funcțiile descrise se numără:
În zona de utilizare între aplicații, sunt menționate și scenarii precum rezervarea unei curse prin limbaj natural („One-Sentence Ride Hailing”) și căutarea/compararea de produse („Shopping Buddy”), inclusiv pe platforme precum Lazada.
TECNO afirmă că EllaClaw funcționează pe un model de confidențialitate „confirmation-first”: cere aprobarea utilizatorului înainte de schimbări importante sau accesarea aplicațiilor compatibile. Accesul la aplicații necesită permisiuni de tip „opt-in” (accept explicit), iar execuția vizibilă pe ecran este prezentată ca măsură de transparență.
EllaClaw este în testare internă și disponibil doar ca „closed beta” (beta închis, cu acces limitat). TECNO îl descrie drept un concept exploratoriu și spune că va anunța ulterior funcții suplimentare și o disponibilitate mai largă, fără să ofere un calendar.
Recomandate
OpenAI a lansat în regim de „preview” o nouă suită GPT-5.6 cu prețuri pe token semnificativ mai mici decât ale rivalilor , într-un moment în care compania se află sub presiune politică la Washington privind calendarul și siguranța lansărilor, potrivit The Verge . GPT-5.6 vine în trei variante: Sol (modelul „fanion”), Terra (nivel mediu, pentru „muncă de volum mare”) și Luna (model „rapid și accesibil” pentru utilizare de zi cu zi). OpenAI susține că noua generație este „în mod special” bună la programare, securitate cibernetică și biologie și că își menține mai bine concentrarea în sarcini de tip „agentic” pe orizont lung (adică fluxuri în care modelul execută pași multipli, relativ autonom, pentru a duce la capăt un obiectiv). Prețuri: Sol la 5 dolari input și 30 dolari output per milion de tokeni Publicația notează că GPT-5.6 Sol este tarifat la 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru input și 30 dolari (aprox. 138 lei) pentru output per milion de tokeni. În comparație, este menționat Anthropic Claude Fable 5 , cu 10 dolari input și 50 dolari output per milion de tokeni. În aceeași schemă de preț: Terra costă „jumătate” din Sol; Luna costă „mai puțin de jumătate” din Terra. (Articolul nu oferă valorile exacte pentru Terra și Luna, doar relațiile de preț.) Două moduri noi pentru Sol: „max” și „ultra” OpenAI a introdus și două moduri suplimentare pentru Sol: „max” , descris ca fiind pentru „raționament mai profund”; „ultra” , pentru folosirea unor „sub-agenți” (componente care pot împărți sarcina în sub-sarcini). The Verge remarcă faptul că această abordare „evocă OpenClaw” și sugerează că ar putea indica direcția muncii lui Peter Steinberger la OpenAI, însă nu oferă detalii suplimentare verificabile despre implementare. Siguranță și utilizare abuzivă, în prim-plan pe fondul tensiunilor de reglementare În contextul unei „panici” de securitate la Washington, OpenAI și-a concentrat o mare parte din comunicare pe siguranță și riscuri de utilizare abuzivă. Compania afirmă că GPT-5.6 este antrenat să refuze asistența cibernetică interzisă, inclusiv atunci când utilizatorii încearcă să își mascheze intenția sau să „jailbreak”-uiască modelul (adică să ocolească restricțiile). OpenAI mai susține că Sol este mai bun la a ajuta oamenii să găsească și să repare vulnerabilități decât la a executa „cap-coadă” atacuri și că nu depășește pragul „cyber-critical” în cadrul propriului „preparedness framework” (cadru intern de evaluare a riscurilor). Articolul menționează însă că textul original continuă dincolo de fragmentul disponibil, astfel că nu pot fi redate eventuale nuanțe sau condiționări suplimentare. [...]
Administrația Trump cere OpenAI să lanseze etapizat următorul model , într-o mișcare care ar putea institui, în practică, un filtru guvernamental asupra accesului timpuriu la modele de vârf, cu efecte directe asupra vitezei de comercializare și a competiției din piața AI, potrivit The Next Web . Sam Altman le-a spus angajaților, miercuri, că Washingtonul vrea ca următorul model să fie oferit inițial doar unui „scurt” grup de parteneri de încredere, înainte de o distribuție mai largă. În această perioadă de previzualizare, guvernul ar urma să „aprobe accesul client cu client”, conform relatării. Cine cere și de ce contează Solicitarea nu ar veni dintr-un singur birou, ci din discuții cu două structuri: Office of the National Cyber Director și Office of Science and Technology Policy . Îngrijorarea este formulată ca una de securitate cibernetică, nu de concurență sau conținut: un model suficient de capabil ar putea fi folosit abuziv, iar lansarea în trepte ar limita expunerea în fereastra inițială. Miza, dincolo de cazul OpenAI, este mecanismul: dacă „aprobarea client cu client” funcționează așa cum este descrisă, o agenție guvernamentală ar avea un rol direct în a decide cine primește acces timpuriu la un model „frontieră” (de vârf, la limita capabilităților curente). Context: o schimbare de postură a Washingtonului Episodul se înscrie într-o schimbare mai amplă de abordare, notează publicația: vine la circa două săptămâni după ce Anthropic ar fi avut cele mai capabile oferte „retrase de pe piață” în urma unei directive guvernamentale, ceea ce sugerează că autoritățile încep să influențeze proactiv calendarele de lansare ale laboratoarelor, nu doar să reacționeze după apariția produselor. În același timp, situația amintește de lansarea controlată folosită de OpenAI pentru GPT-5.4-Cyber, oferit echipelor de securitate verificate printr-un program de „Trusted Access” (acces de încredere). Impact pentru OpenAI: încetinire comercială, dar și „acoperire” politică Pentru OpenAI, o lansare etapizată poate însemna o frână în a-și pune cel mai nou model în fața clienților plătitori și a dezvoltatorilor, într-o piață în care rivalii se mișcă rapid. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât compania a lansat recent GPT-5.5 către segmentul enterprise (companii). Pe de altă parte, implicarea explicită a guvernului poate oferi și protecție politică: dacă apar probleme, responsabilitatea nu mai cade exclusiv pe companie. Ce rămâne neclar O parte importantă a detaliilor se bazează pe relatarea lui Altman către angajați și pe informații din surse, nu pe o declarație oficială a guvernului, iar OpenAI nu a publicat termenii aranjamentului. Inclusiv numele modelului, mecanismul de aprobare „client cu client” și agențiile implicate sunt prezentate ca provenind din aceste relatări. Întrebarea-cheie, în lectura The Next Web, este dacă acest tip de „poartă” guvernamentală devine un șablon pentru lansările viitoare ale modelelor de vârf din SUA. [...]
Italia își consolidează alinierea la strategia SUA de securizare a lanțurilor pentru AI , urmând să adere la inițiativa „Pax Silica” privind lanțurile de aprovizionare pentru inteligența artificială, în pofida unui episod recent de tensiuni politice la nivel înalt, potrivit Mediafax . Miza este una de securitate economică și tehnologică, cu efecte directe asupra accesului la resurse și capacități critice pentru dezvoltarea AI. Ambasadorul Armando Varricchio a declarat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că ministrul italian de externe Antonio Tajani și secretarul de stat american Marco Rubio vor semna un memorandum de înțelegere „cu prima ocazie disponibilă”, informație relatată de Reuters. „Acest acord oferă o bază politică solidă care demonstrează dorința de a relua cooperarea de unde a fost temporar întreruptă”, a declarat Varricchio. Ce este „Pax Silica” și de ce contează pentru companii Inițiativa „Pax Silica” este un demers al Departamentului de Stat al SUA care reunește state aliate pentru a securiza lanțurile critice necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Conform informațiilor din articol, inițiativa acoperă domenii-cheie precum: energia; mineralele critice; producția avansată; modelele de inteligență artificială. Pentru mediul de afaceri, direcția indică o încercare de a reduce riscurile de întrerupere sau dependență în zone considerate strategice, într-un moment în care competiția tehnologică se traduce tot mai des în politici industriale și acorduri între aliați. Aderarea Italiei, amânată după un conflict diplomatic Italia ar fi urmat să adere oficial luni, la Miami, însă evenimentul a fost amânat după ce Antonio Tajani și-a anulat deplasarea, în urma unui schimb public de replici între premierul Giorgia Meloni și președintele american Donald Trump. Trump a criticat atunci presupusa lipsă de sprijin a Italiei în contextul conflictului cu Iranul. În pofida acestui episod, oficialii italieni susțin că tensiunile politice nu vor afecta cooperarea strategică în tehnologie și AI, considerată esențială pentru securitatea economică și tehnologică a Europei și a aliaților săi. Cine s-a mai alăturat inițiativei Potrivit articolului, inițiativa a atras deja sprijinul unor actori importanți: Comisia Europeană s-a alăturat oficial joi; Olanda a semnat acordul la începutul săptămânii. De asemenea, la un summit la Washington, Varricchio (trimis special al Italiei pentru inovare) a participat ca observator și a semnat o declarație comună privind oportunitățile AI alături de Marea Britanie, Germania, Japonia, India și Coreea de Sud. [...]
OpenAI susține că utilizarea Codex de către utilizatorii individuali a crescut de 137 de ori din august 2025 , un semnal că instrumentele de tip „agent” (care pot executa sarcini în mai mulți pași, pe durate mai lungi) ies din zona strict a programatorilor și intră tot mai mult în uzul general, potrivit IT Home . Datele apar într-un raport publicat de OpenAI pe 25 iunie, care urmărește evoluția utilizării Codex începând cu august 2025. Pe lângă creșterea de 137x la utilizatorii individuali non-dezvoltatori, OpenAI indică și o creștere de 189x pentru utilizarea în organizații (tot în rândul non-dezvoltatorilor), respectiv de 12x pentru utilizarea internă în companie. Ce arată cifrele despre adopție: dincolo de programatori În lucrarea „The Shift to Agentic AI: Evidence from Codex”, OpenAI afirmă că în prima jumătate din 2026 numărul utilizatorilor activi care folosesc „ agentic AI ” (IA de tip agent) a crescut de peste cinci ori, iar cea mai rapidă creștere a venit din afara segmentului de dezvoltare software. În interiorul OpenAI, compania spune că 97,9% dintre angajați folosesc Codex , față de aproximativ 40% în august 2025. În mediul extern, rata de utilizare în organizații ar fi urcat la 17,3% . Impact operațional: mai multe sarcini „lungi”, nu doar solicitări punctuale OpenAI mai susține că Codex, ca instrument de tip agent, poate rula sarcini pe perioade mai lungi. Un indicator folosit în raport: ponderea utilizatorilor Codex care au trimis cel puțin o solicitare de sarcină despre care se estimează că unui om cu experiență i-ar lua peste 8 ore să o finalizeze ar fi crescut de aproape zece ori de la începutul lui 2026. Documentul citat de OpenAI este disponibil aici: „THE SHIFT TO AGENTIC AI: EVIDENCE FROM CODEX” (PDF, OpenAI): https://cdn.openai.com/pdf/5d1e1489-21c0-43e4-9d42-f87efdbf0082/the-shift-to-agentic-ai-evidence-from-codex.pdf . [...]
Google își împinge Gemini spre rolul de „asistent de familie”, cu integrare în Gmail și Calendar, pentru a reduce din sarcinile administrative ale părinților , potrivit Google Blog . Într-un material bazat pe exemple de la angajați ai companiei, Google descrie cinci tipuri de utilizări recurente, de la planificarea călătoriilor și a meselor până la organizarea programelor școlare și generarea de jocuri pentru copii. Organizare: de la PDF-uri „grele” la calendar și liste de sarcini Unul dintre cele mai concrete beneficii operaționale descrise este automatizarea organizării programelor, prin încărcarea de documente sau prin conectarea la aplicațiile Google. Un exemplu: încărcarea unui PDF cu programul sportiv al școlii și extragerea automată a meciurilor relevante, care sunt apoi puse în calendar. Un alt caz folosește „integrarea profundă” dintre Gemini, Gmail și Calendar pentru cereri mai țintite, de tipul: căutarea e-mailurilor de la școală și adăugarea datelor importante în Calendar, liste de tip to-do în Keep și mementouri în Tasks (aplicația de sarcini). Sprijin pentru învățare: chestionare și explorarea opțiunilor de facultate Google indică și utilizări în zona educațională: părinți care importă programa școlară și cer aplicației să genereze chestionare pentru pregătirea examenelor. În același registru, Gemini poate pune „întrebări de aprofundare” pentru rezolvarea pas cu pas a problemelor, nu doar pentru obținerea răspunsului final. Separat, un alt exemplu descrie folosirea Gemini pentru orientare educațională: explorarea specializărilor universitare potrivite pentru un traseu către medicina dermatologică, inclusiv ce opțiuni de studii ar putea susține parcursul. Planificare în gospodărie: meniuri săptămânale și liste de cumpărături În zona de rutină domestică, materialul menționează folosirea Gemini pentru planuri săptămânale de mese, rețete și liste de cumpărături, pe baza unor cerințe introduse de utilizator. Pentru părinți cu copii foarte mici, apare și un exemplu de planificare a introducerii alimentelor solide, realizată cu ajutorul Gemini, în paralel cu recomandările pediatrului. Timp liber: itinerarii și activități „prietenoase cu copiii” Google prezintă Gemini și ca instrument de planificare a timpului liber, inclusiv pentru călătorii. Un exemplu din articol descrie generarea unui itinerar de patru zile pentru Portland, Maine, pentru doi adulți și un bebeluș de 9 luni, cu timp inclus pentru somn și recomandări de locuri potrivite pentru copii. Alte utilizări includ liste cu activități pentru copii în biblioteci publice din apropiere (cu programul acestora) și itinerarii pentru călătorii internaționale, cu selecție de activități adecvate vârstei, opțiuni de cazare și transport. Conținut pentru copii: povești, jocuri și pagini de colorat generate din imagini Cea mai frecventă utilizare menționată în răspunsurile primite de autor este generarea de conținut pentru divertismentul copiilor, folosind capabilități de generare de imagini (menționate sub numele „Nano Banana”). Exemplele includ: adaptarea unui joc de societate prin generarea de cartonașe la nivel de citire pentru clasa I; întrebări și puzzle-uri pentru drumuri lungi; ideea de a încărca fotografii cu „pachete” de cărți dintr-un joc pentru a obține sugestii de strategie. De ce contează Dincolo de exemplele punctuale, mesajul operațional este că Google încearcă să poziționeze Gemini ca un instrument care preia „încărcarea mentală” a părinților: planificare, organizare, sinteză și generare de conținut, cu accent pe integrarea în aplicațiile din ecosistemul Google (e-mail, calendar, liste). Publicația notează și că sumarizările din pagină au fost generate de Google AI și că „AI generativ este experimental”, ceea ce sugerează că funcțiile și rezultatele pot varia. [...]
Google.org alocă un grant de 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) pentru extinderea Obrii , platforma națională din Ucraina care folosește inteligența artificială pentru potrivirea oamenilor cu locuri de muncă , potrivit Google Blog . Miza economică este accelerarea reconectării forței de muncă la joburi și formare, într-o infrastructură digitală integrată cu serviciile publice. Anunțul a fost făcut la Ukraine Recovery Conference (URC) din Gdansk, Polonia. Google precizează că investiția vine pe fondul colaborării cu guvernul ucrainean începută după declanșarea invaziei la scară largă și urmărește să susțină „viitorul economic” al țării. Ce este Obrii și cum ar urma să funcționeze Obrii este o platformă „alimentată de AI” (inteligență artificială) dezvoltată de Ministerul Economiei din Ucraina și integrată în aplicația guvernamentală de servicii digitale Diia . Platforma ar urma să ofere un punct unic în care persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă își gestionează calificările și istoricul profesional. Cu sprijinul Google.org, Obrii ar urma să folosească AI pentru: potrivirea candidaților cu posturi disponibile în funcție de competențe și localizare; recomandarea de programe de formare în domenii cu deficit de personal; sprijinirea elevilor și absolvenților în găsirea primului loc de muncă, printr-o inițiativă nouă; semnarea și administrarea digitală a contractelor de muncă. Ținte operaționale: utilizatori și angajări până în 2027 Obiectivul proiectului este să ajungă la 5 milioane de utilizatori înregistrați și să ajute 100.000 de persoane să își găsească un loc de muncă prin platformă până la finalul lui 2027, conform aceleiași surse. Context: investiții anterioare în digitalizare și competențe AI Google menționează că inițiativa se adaugă unor investiții anterioare: peste 3,5 milioane de dolari (aprox. 16 milioane lei) în Diia și Mriia, 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) în fonduri pentru startup-uri și instruirea a peste 170.000 de persoane în competențe de inteligență artificială. În text sunt incluse și declarații care poziționează proiectul ca infrastructură de piață a muncii: Google afirmă că grantul vizează dezvoltarea unei economii mai reziliente, iar ministrul ucrainean Oleksii Sobolev spune că este o investiție „în oameni” și în redresarea economică, prin conectarea mai rapidă a candidaților cu formare și angajatori, respectiv a companiilor cu talente calificate. [...]
