Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Samsung testează în One UI 9 o funcție AI care recadrează automat videoclipurile după filmare, potrivit IT Home, care citează o captură dintr-o versiune internă ce arată opțiunea „My FanCam”. Miza practică: utilizatorul poate obține un cadru „corect” fără să urmărească manual subiectul în timpul filmării, iar sistemul îl menține centrat printr-o recadrare aplicată ulterior.
Informația provine dintr-un articol publicat pe 17 iulie de publicația Android Authority, care a prezentat o captură din One UI 9. Testul ar fi fost realizat pe un Galaxy S25+ cu One UI 9, iar funcția ar depinde de Galaxy AI.
Din descrierea preluată de IT Home, „My FanCam” poate identifica subiectul dintr-un videoclip și poate ajusta automat compoziția imaginii pe baza materialului deja filmat, astfel încât subiectul să rămână în centrul cadrului.
Diferența față de funcția existentă „Auto Track” este una operațională:
Materialul indică o funcție văzută într-o versiune internă (beta) de One UI 9, pe baza unei capturi de ecran. IT Home nu oferă un calendar de lansare și nici detalii despre disponibilitate pe modele mai vechi sau condiții comerciale (de exemplu, dacă va fi limitată la anumite telefoane ori piețe).
Recomandate
Samsung își leagă strategia de AI de economisirea timpului în gospodărie , mizând pe automatizări și pe extinderea utilizării platformei SmartThings , potrivit Samsung News . Compania își construiește mesajul în jurul ideii că „timpul câștigat” prin tehnologie poate fi reinvestit de utilizatori în activități personale, sub conceptul „SmartTime”. Datele citate de companie indică o asociere directă între inteligența artificială și eficiență: 52% dintre respondenții din comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice. În paralel, un studiu Samsung în rândul utilizatorilor de dispozitive premium arată că 31% ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar economisi timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea. SmartThings, pivotul operațional al „ecosistemului conectat” În ecosistemul Samsung, SmartThings este prezentat ca platforma care conectează dispozitive compatibile și permite gestionarea și automatizarea activităților dintr-un singur loc. Exemplele menționate includ: mașini de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului; aspiratoare robot care preiau o parte din rutina de curățenie; controlul mai multor dispozitive conectate din aceeași aplicație. Samsung afirmă că, în România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, ceea ce sugerează o bază locală relevantă pentru extinderea scenariilor de automatizare în locuințe. AI ca funcție „de masă” în ecosistemul personal Compania susține, pe baza datelor din comunitatea Samsung Members, că inteligența artificială este deja larg răspândită în rândul utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi. De ce contează: economisirea timpului devine argument de investiție Mesajul central este că eficiența (timp mai puțin pentru sarcini repetitive) poate influența decizia de a investi într-un ecosistem de dispozitive conectate. Samsung leagă explicit această logică de „SmartTime”, adică de modul în care utilizatorii aleg să folosească timpul eliberat. „Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi”, a declarat Simona Panait , Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria. Pentru detalii despre platformă și ecosistem, compania trimite la pagina dedicată SmartThings . [...]
Google își extinde colaborarea cu MrBeast într-un parteneriat pe mai mulți ani, care mută utilizarea Gemini din zona de divertisment în demonstrații publice de utilizare practică și include și Google Health , potrivit Google Blog . În esență, Google își leagă produsele de un creator cu audiență uriașă pentru a arăta, în contexte „de teren”, cum poate fi folosită inteligența artificială generativă (AI care produce conținut și sugestii) în situații concrete. Parteneriatul este încheiat cu Beast Industries și „extinde relația dincolo de YouTube” către Gemini și Google Health. Google îl prezintă pe Jimmy Donaldson (MrBeast) drept „primul creator” care a atins 500 de milioane de abonați pe YouTube , iar colaborarea urmărește ca acesta să folosească Gemini pentru a-și executa concepte „mai sălbatice” și, în paralel, să arate cum Google Health poate sprijini obiective zilnice de fitness și stare de bine. Ce se vede prima dată: un clip pe 5 septembrie, cu Gemini folosit în scenarii extreme Primul material anunțat este un nou videoclip MrBeast programat pentru 5 septembrie, în care echipa încearcă să supraviețuiască în „unele dintre cele mai extreme și periculoase climate” de pe Pământ. Conform sursei, echipele vor concura în trei medii: junglă, deșert, Arctica, folosind Gemini pentru a identifica pericole, a face față schimbărilor brutale de vreme și a rămâne „cu un pas înainte”. Extinderea dincolo de YouTube: campanie Gemini și integrarea Fitbit Air Google mai spune că MrBeast va apărea într-un „nou lansat” (recent lansat) demers de promovare pentru Gemini, unde va arăta cum folosește aplicația ca partener pentru partea de logistică a cascadoriilor sale. În plus, compania precizează că Jimmy va integra „Fitbit Air” într-o provocare viitoare. Google nu oferă în material detalii financiare, termeni contractuali sau calendar complet al activărilor, dar descrie colaborarea drept începutul unui proiect mai amplu, cu noi apariții pe canalele MrBeast și pe conturile Gemini. [...]
Donald Trump a transformat opoziția locală față de centrele de date pentru inteligență artificială într-o temă cu miză economică și electorală , atacând comunitățile care blochează proiectele și sugerând că astfel vor rămâne „înapoiați și săraci”, potrivit HotNews . Mesajul vine pe fondul unei rezistențe publice largi față de infrastructura care susține „boom-ul” AI, dar și al presiunii politice înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Trump a scris pe Truth Social că „singurul motiv” pentru care comunitățile din SUA nu și-ar dori centre de date ar fi dorința de a ajunge „înapoiate și sărace”. În aceeași postare, el a legat acceptarea acestor investiții de „impozite mult mai mici” și „locuri de muncă peste tot”. Opoziție publică majoritară, pe fondul temerilor de mediu și costuri Rezistența nu este marginală. Conform unui sondaj recent citat de The Guardian , trei sferturi dintre americani spun că s-ar opune construirii unui centru de date lângă locuințele lor, iar peste șase din zece ar fi „cu fermitate” împotrivă. În mișcarea anti-centre de date, localnicii invocă, între altele: potențiale efecte negative asupra mediului; creșterea costurilor utilităților. De la infrastructură la risc politic: presiune pe aleșii locali și campanii negative Centrele de date au declanșat o reacție negativă la nivel național, iar analiștii citați în materialul preluat de HotNews notează că subiectul ar urma să influențeze decizii la alegerile din noiembrie. În unele comunități, nemulțumirea a mers până la inițierea unor demersuri de revocare a aleșilor locali care au sprijinit aprobarea proiectelor. Tema a intrat și în arsenalul de campanie al ambelor partide. O notă a Comitetului Național Republican pentru Senat a avertizat că politica privind centrele de date poate afecta perspectivele electorale ale senatorului Jon Husted din Ohio, numit în ianuarie 2025 pentru a ocupa locul rămas vacant după ce JD Vance a devenit vicepreședinte, potrivit New York Times . În același stat, adversarul său, Sherrod Brown, este menționat ca difuzând reclame de milioane de dolari în care îl numește pe Husted „imaginea centrelor de date din Ohio”. În Wisconsin, reprezentantul republican Tom Tiffany, candidat la funcția de guvernator, a încercat să-și eticheteze rivalul democrat drept „David Crowley, omul centrelor de date”. Crowley a replicat, pe site-ul campaniei, că dacă o comunitate locală nu dorește un centru de date, „nu ar trebui să fie obligată să aibă unul”. Argumentul geopolitic al lui Trump: „China va avea de câștigat” Trump a susținut și că, dacă SUA blochează centrele de date care alimentează inteligența artificială, „China va avea de câștigat”. El a avertizat că, dacă americanii „omoară găina cu ouă de aur”, nu vor avea „pe cine să dea vina decât pe ei înșiși”, adăugând că „China nu ar putea fi mai fericită” de opoziția față de aceste proiecte. [...]
Veniturile Zhipu AI au urcat cu 400% în S1, dar pierderile rămân mari , un semn că monetizarea modelelor de inteligență artificială în China avansează rapid, însă cu costuri încă greu de susținut, potrivit HotNews , care citează Reuters . Startupul din Beijing a raportat venituri de 953,9 milioane de yuani (141,96 milioane de dolari) în primul semestru, în creștere cu 400% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, compania a înregistrat o pierdere netă de 2 miliarde de yuani pentru cele șase luni încheiate la 30 iunie, față de o pierdere de 2,4 miliarde de yuani în perioada similară din anul anterior. Cheltuielile de cercetare și dezvoltare au crescut cu 36,6%, la 2,1 miliarde de yuani, ceea ce indică presiunea investițiilor necesare pentru a ține pasul într-o piață în care rivalii reduc prețurile și accelerează lansările de modele noi. Concurență mai dură și presiune pe prețuri Zhipu se confruntă cu o competiție tot mai intensă în sectorul AI din China, unde jucători precum Alibaba și ByteDance, dar și startup-uri ca Moonshot, reduc prețurile și se întrec în lansări. În același registru, rivala MiniMax (listată la Bursa din Hong Kong în ianuarie) a raportat o creștere de 283% a veniturilor din primul semestru, până la 116,6 milioane de dolari, însă pierderea netă ajustată „mai mult decât s-a dublat”, potrivit informațiilor citate. De ce contează: creștere rapidă, dar decalaj mare față de SUA Chiar și cu aceste ritmuri de creștere, veniturile Zhipu și MiniMax rămân „o fracțiune” din cele ale laboratoarelor americane, ceea ce evidențiază dificultatea startup-urilor chineze de a transforma utilizarea tot mai largă a modelelor (inclusiv open-source) în venituri comparabile. În material sunt menționate, ca termen de comparație, veniturile raportate de companii americane: Anthropic ar fi depășit 65 de miliarde de dolari până la sfârșitul lunii iulie, iar OpenAI ar fi depășit 25 de miliarde de dolari mai devreme în acest an. Diferențiere prin modele și costuri mai mici, inclusiv pe cipuri locale Zhipu spune că încearcă să se diferențieze prin modele axate pe programare și securitate cibernetică. Compania a afirmat că modelul GLM-5.3 a obținut rezultate comparabile cu Mythos 5 al Anthropic în teste „white-box” (teste în care evaluatorul are acces la detalii interne) pentru verificarea codului-sursă și identificarea vulnerabilităților, dar a rămas în urmă la sarcini mai complexe de exploatare a vulnerabilităților. Pe partea de costuri și lanț de aprovizionare, Zhipu a lansat în această lună modelul GLM-5.3-Flash, despre care spune că are costuri mai reduse și că a fost testat integral folosind cipuri produse în China. În iunie, capitalizarea bursieră a Zhipu a depășit pentru scurt timp 1 trilion de dolari Hong Kong, după lansarea GLM-5.2, însă ulterior acțiunile au pierdut aproape jumătate din valoare, potrivit datelor citate. [...]
AWS își securizează din timp capacitatea de calcul pentru AI printr-un plan de a adăuga încă 2 milioane de procesoare grafice (GPU) Nvidia în infrastructura sa globală între 2027 și 2028, potrivit TechRadar . Mișcarea indică o accelerare a investițiilor în centre de date, pe fondul unei cereri pentru „accelerated computing” (calcul accelerat, adică folosirea GPU-urilor pentru sarcini AI) care, conform companiilor, a depășit așteptările. Planul vine după un angajament anterior de a adăuga peste un milion de cipuri începând din 2026, pe măsură ce cererea clienților a crescut mai repede decât estimările. Extinderea consolidează parteneriatul de lungă durată dintre Amazon Web Services (AWS) și Nvidia și sugerează că ambele companii mizează pe continuarea creșterii cheltuielilor pentru inteligență artificială. Ce include extinderea, dincolo de GPU-uri Pe lângă cele 2 milioane de GPU-uri, AWS și Nvidia își extind colaborarea și pe alte componente ale infrastructurii: introducerea unor noi procesoare „Vera-based” (CPU-uri) în cloud-ul Amazon, pentru aplicații AI mai solicitante; modernizări de rețea, inclusiv extinderea tehnologiei NVLink Fusion , împreună cu memorie cu lățime mare de bandă, pentru performanță mai bună în clustere mari; actualizări pentru serviciile de analiză ale Amazon folosind software-ul Nvidia cuDF, cu viteze de procesare „aproape de 3,7 ori” față de configurații standard și o îmbunătățire de „aprox. 30%” a raportului preț/performanță față de setări bazate doar pe cipuri standard; îmbunătățiri la căutarea vectorială (tehnică folosită frecvent în AI pentru a găsi similarități), unde construirea indexului ar fi de „aprox. 9 ori” mai rapidă când rulează pe GPU-uri. Separat, divizia de robotică a Amazon lucrează cu Nvidia la instrumente de simulare pentru a accelera antrenarea roboților de depozit de generație următoare. Componentă de securitate și sector public În plan este inclusă și o alocare dedicată pentru sectorul public: 100.000 de cipuri ar urma să fie rezervate pentru nevoi sensibile de calcul ale agențiilor guvernamentale și de apărare din SUA, potrivit materialului. Ce spun companiile și care este incertitudinea CEO-ul AWS, Matt Garman, a spus că utilizatorii vor „libertatea de a alege cele mai bune instrumente” pentru sarcinile AI și încrederea că acestea funcționează integrat, motiv pentru care AWS a investit împreună cu Nvidia în optimizări de la rețea și securitate până la implementare. La rândul său, Jensen Huang, CEO Nvidia, a afirmat că „cererea este înaintea fiecărei prognoze” și că parteneriatul se extinde „pe întregul stack” (GPU-uri, CPU-uri, rețelistică, modele deschise și software) pentru a face „agentic și physical AI” (AI care poate acționa autonom și AI integrată în sisteme fizice) scalabile în cloud. TechRadar notează însă și limita evidentă a unui astfel de pariu: dacă cererea reală va ține pasul cu planurile va deveni limpede abia după ce noua infrastructură va fi operațională. [...]
Un judecător federal din SUA a sugerat că „ AI Overviews ” poate crea o piață nouă pentru „inputurile” IA și poate ridica probleme antitrust , într-o audiere în care a criticat dur felul în care Google folosește conținutul presei pentru răspunsurile generate de inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar . Audierea a avut loc săptămâna trecută la tribunalul federal din Washington și a fost condusă de judecătorul Amit Mehta , cel care a decis în august 2024 că Google deține un monopol ilegal pe piața căutării online. De această dată, discuția s-a concentrat pe „AI Overviews”, funcția care afișează rezumate generate de IA deasupra rezultatelor clasice de căutare. În timpul audierilor, Mehta a spus că Google „aspiră” conținutul editorilor pentru a-și rafina rezultatele bazate pe IA „într-un mod care pare cu adevărat nedrept” și a avertizat că îmbunătățirile de produs nu sunt „complet imune” la controlul antitrust, potrivit relatării publicației juridice MLex, citată de ZF. Două procese consolidate, aceeași acuzație: efectul asupra presei Instanța a analizat cererile Google de respingere a două procese antitrust, consolidate pentru această audiere: procesul intentat în septembrie 2025 de Penske Media (editor al unor titluri precum Rolling Stone, Variety, Billboard, The Hollywood Reporter și Deadline); procesul deschis în februarie 2025 de compania de educație online Chegg. Ambele vizează efectele „AI Overviews” și modul în care rezumatele generate de IA folosesc conținutul editorilor. Linia de apărare a Google și reacția judecătorului Avocații Google au susținut că „AI Overviews” este o „îmbunătățire de produs” și au descris relația istorică dintre Google și editori — în care editorii permit scanarea conținutului, iar motorul de căutare trimite trafic — drept „un istoric vag de relații comerciale”, potrivit lui Jason Kint, directorul general al Digital Content Next (DCN), asociația editorilor premium americani, prezent la audiere. În versiunea companiei, riscul ca modelul să lovească presa ar fi „mult prea speculativ”. Judecătorul Mehta nu a părut convins și a replicat că situația, în ansamblu, „pare, toată, cu adevărat nedreaptă”, potrivit lui Kint. Acesta a mai relatat că judecătorul a considerat că „îmbunătățirea de produs” invocată de Google ar fi fost construită „pe spinarea editorilor”, care nu au control asupra felului în care compania le folosește conținutul. Avocatul Penske a rezumat dezechilibrul astfel: editorii, „în cea mai mare parte, nu pot spune nu”. De ce contează: semnalul antitrust despre o „piață” a inputurilor pentru IA Un element cu potențial impact de reglementare este observația judecătorului că „se formează clar o piață” pentru inputurile inteligenței artificiale generative — adică pentru conținutul și datele folosite pentru a produce răspunsuri IA. Potrivit relatării DCN, Mehta a sugerat și că situația ar semăna, în anumite privințe, cu o „facilitate esențială” (infrastructură de care depinde o întreagă piață), dar a precizat că nu îi revine, în acest stadiu, să facă o asemenea calificare. Ce urmează depinde de modul în care instanța va trata cererile de respingere și de felul în care va interpreta, în cheie antitrust, relația dintre un produs IA integrat în căutare și dependența editorilor de distribuția prin Google. [...]
