Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Samsung va integra Perplexity în Galaxy S26 prin comanda vocală „Hey Plex”, alături de „Hey Google” și Bixby, potrivit 9to5Google. Compania spune că noua opțiune face parte dintr-un „ecosistem AI integrat, deschis și incluziv”, în care mai mulți asistenți (agenți AI) coexistă la nivel de sistem pe același dispozitiv.
Integrarea este prezentată ca una „la nivel de sistem”, ceea ce sugerează că Perplexity va fi preinstalat pe seria Galaxy S26 și va putea fi activat direct printr-un cuvânt de trezire dedicat. În același timp, Perplexity ar urma să aibă un rol și în „reboot”-ul Bixby, semn că Samsung încearcă să își reconstruiască experiența de asistent vocal printr-o combinație de tehnologii proprii și partenere.
Samsung își justifică strategia printr-o schimbare de comportament la utilizatori: compania afirmă că „aproape 8 din 10 utilizatori se bazează acum pe mai mult de două tipuri de agenți AI”. În această logică, Perplexity nu este tratat ca o aplicație separată, ci ca un agent suplimentar care poate fi chemat rapid, în paralel cu Google și Bixby, în funcție de contextul cererii.
„Ca parte a acestei extinderi multi-agent, Samsung va introduce Perplexity ca un agent AI suplimentar pe viitoarele dispozitive Galaxy de vârf. Utilizatorii vor putea accesa Perplexity printr-o expresie vocală dedicată, «Hey Plex», sau prin controale de acces rapid, precum apăsarea și menținerea apăsat a butonului lateral, făcând asistența contextuală ușor de accesat când este nevoie.”
Din perspectiva integrării în ecosistemul AI Samsung, miza este „înglobarea” Perplexity în aplicații și fluxuri de lucru deja folosite pe telefon. Compania indică o integrare „adâncă” în aplicații precum Samsung Notes, Clock, Gallery, Reminder și Calendar, dar și în unele aplicații terțe, cu promisiunea unor sarcini în mai mulți pași, fără ca utilizatorul să fie nevoit să comute manual între aplicații.
Rămâne neclar dacă „Hey Plex” va fi exclusiv pentru Galaxy S26. Samsung sugerează că ar putea ajunge și pe alte dispozitive, urmând să anunțe „în curând” lista de modele compatibile. Publicația notează că detalii suplimentare ar putea veni chiar săptămâna viitoare, odată cu anunțul seriei Galaxy S26.
Recomandate
Samsung pregătește un cip de accelerare AI pentru PC-uri, cu miză pe „edge AI” și eficiență energetică , potrivit GSMArena . Informația indică o posibilă extindere a companiei într-o zonă tot mai importantă pentru producătorii de hardware: rularea locală a sarcinilor de inteligență artificială (fără cloud), cu consum redus. Cipul ar avea numele de cod „Gaia” și ar fi realizat pe un proces de fabricație de 4 nm. Conform materialului, ar include o arhitectură NPU (unitate de procesare neuronală) optimizată pentru calcule AI mai eficiente pe PC-uri. Ce se știe despre „Gaia” și calendarul posibil Publicația notează că Samsung ar fi livrat deja prototipuri către câțiva „clienți majori” neprecizați și ar urmări să înceapă producția de masă anul viitor. Deocamdată nu sunt oferite detalii despre performanțe absolute, compatibilitate sau integrarea în platforme PC. Unde ar fi folosit: PC „edge AI” și „AI fizic” „Gaia” ar viza: PC Edge AI , adică procesarea AI pe dispozitiv (local), pentru latență mai mică și dependență redusă de conexiune; piața de „AI fizic” , inclusiv roboți, potrivit sursei. Cipul este descris ca având „performanță bună per watt” (raport performanță/consum), un criteriu esențial pentru adoptarea acceleratoarelor AI în sisteme compacte și în scenarii cu limitări de energie. Informația este prezentată ca un raport din Coreea și este preluată „via” o postare pe X a contului UniverseIce , fără alte confirmări publice; dacă planul se confirmă, ar urma să apară mai multe detalii în lunile următoare. [...]
Perplexity își pregătește intrarea pe piața instrumentelor de programare cu AI , un segment unde tehnologia produce deja venituri, potrivit The Next Web . Startup-ul din San Francisco ar fi construit intern un produs cu numele de cod „Teammate”, folosit de propriii ingineri din luna mai, și ar putea să-l lanseze public ulterior, conform unei persoane familiarizate cu subiectul citate de Business Insider . Miza este una operațională și economică: Perplexity, cunoscută pentru motorul său de căutare cu AI (în competiție cu Google), ar trece într-o zonă diferită, mai apropiată de instrumente de programare deja utilizate pe scară largă, precum Cursor, Claude Code (Anthropic) și produse ale OpenAI. Ce ar face „Teammate” și cum se diferențiază Conform unui anunț intern văzut de Business Insider, „Teammate” ar fi gândit să ruleze proiecte software „cap-coadă”, pentru muncă de inginerie pe termen lung: să „dețină” proiecte, să investigheze probleme și să monitorizeze servicii. Capturile de ecran descrise în material ar arăta ingineri care îi dau sarcini concrete, inclusiv identificarea de erori („bug-uri”) în sisteme interne. Un element important: instrumentul ar fi „agnostic” față de model (adică nu depinde de un singur model de inteligență artificială sau de un singur „chatbot”), ceea ce îl diferențiază de rivali care se sprijină în mod direct pe modelele dezvoltate de propriile companii. Presiune internă pentru automatizarea programării Impulsul ar veni „de sus”: cu câteva săptămâni înainte ca „Teammate” să fie disponibil intern, directorul tehnic (CTO) Denis Yarats le-ar fi transmis inginerilor ca până la finalul anului — sau mai devreme — să „nu se mai uite la cod” și să folosească AI. Mesajul este pus în contextul unei schimbări similare descrise în interiorul OpenAI, către „agenți” care scriu cod. Yarats ar fi respins și ideea că AI produce inevitabil cod de slabă calitate, susținând că problema nu ar exista atâta timp cât codul generat trece verificările de calitate. De ce contează pentru piață The Next Web notează că programarea asistată de AI este printre puținele zone în care tehnologia „face bani” deja, motiv pentru care atrage numeroși jucători bine finanțați. În acest context, intrarea unei companii evaluate la 20 miliarde de dolari, cu un produs „agnostic” față de model, ar adăuga presiune într-o competiție deja aglomerată. Rămân însă două limite importante: informațiile se bazează pe o singură sursă, iar Perplexity nu a confirmat un eventual calendar de lansare — un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să comenteze. [...]
Meta a retras de pe Instagram o funcție AI care permitea folosirea fotografiilor publice ale altor utilizatori fără notificare , după reacții negative legate de confidențialitate, potrivit G4Media . Decizia are impact operațional direct: instrumentul nu mai este disponibil, iar compania recunoaște că nu și-a atins obiectivele inițiale. Funcția permitea generarea de imagini cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind ca „referință” fotografii publice de pe Instagram. Practic, utilizatorii puteau include imaginile altor conturi prin simpla menționare cu „@”, fără ca persoanele vizate să fie informate că fotografiile lor au fost folosite. Meta a confirmat retragerea și a transmis că a ținut cont de feedback-ul comunității. Compania susține că instrumentul fusese gândit ca o opțiune creativă și ca o modalitate prin care utilizatorii să poată decide dacă fotografiile lor publice pot fi folosite drept inspirație pentru conținut generat cu AI, însă lipsa unui mecanism de notificare și a unui consimțământ (acord explicit) a declanșat criticile. „Intenția noastră a fost să oferim un instrument creativ util și să le oferim oamenilor control asupra modului în care conținutul lor public putea fi utilizat. Am ascultat feedback-ul și am înțeles că această funcție nu și-a atins obiectivul”, a transmis compania. De ce contează: risc de abuz și presiune publică Dincolo de problema notificării, specialiști în protecția datelor au avertizat că funcția ar fi putut facilita crearea de imagini false folosind fotografii reale ale utilizatorilor, inclusiv conținut manipulat sau compromițător. În contextul mai larg al instrumentelor de generare de imagini, controversele privind utilizarea neautorizată a fotografiilor și apariția conținutului fals (inclusiv imagini explicite create fără acord) rămân un risc major, chiar și atunci când companiile introduc filtre și măsuri de protecție. Potrivit materialului, retragerea a fost influențată atât de reacțiile utilizatorilor, cât și de presiuni din partea unor organizații din industria divertismentului, inclusiv Creative Artists Agency (CAA). Ce urmează Meta nu a precizat dacă va relansa funcția într-o formă modificată și nici ce măsuri suplimentare ar putea introduce pentru a garanta protecția datelor și a imaginilor personale. Contextul imediat este că retragerea vine la scurt timp după prezentarea Muse Image , un nou generator de imagini dezvoltat de Meta Superintelligence Labs , ceea ce sugerează că integrarea AI în produse continuă, dar cu ajustări forțate de reacția publică și de riscurile de confidențialitate. [...]
OpenAI și Google au vândut acces la modele AI avansate către subsidiare din Singapore ale unor giganți chinezi aflați pe lista neagră a Pentagonului , într-un caz care scoate în evidență o breșă de reglementare: SUA controlează strict exportul de cipuri, dar nu interzice explicit accesul la modele de inteligență artificială prin entități din afara Chinei, potrivit Ziarul Financiar . Informația, atribuită de ZF publicației Financial Times, indică faptul că accesul la modelele OpenAI și Google a ajuns la subsidiare din Singapore ale Alibaba, Baidu și Tencent, companii incluse pe lista Pentagonului cu entități suspectate de legături cu armata Chinei. Tranzacțiile ar fi fost legale în baza cadrului actual, deoarece legislația americană nu blochează în mod explicit furnizarea de servicii AI către companii chineze prin filiale din afara Chinei, chiar dacă firmele-mamă figurează pe lista „1260H”. De ce contează: controalele pe cipuri nu acoperă „exportul” de AI ca serviciu Cazul alimentează criticile experților în securitate națională, care susțin că administrația Trump nu a extins controalele la export asupra modelelor AI la fel de strict precum a făcut-o în cazul cipurilor avansate folosite la antrenarea acestora. Practic, restricțiile pe hardware pot fi ocolite prin acces la modele găzduite în cloud (servicii online), dacă nu există o interdicție explicită pentru „model” ca produs/serviciu. Reacțiile companiilor și riscul de „ distillation ” OpenAI a transmis că luna trecută a suspendat accesul utilizatorilor afiliați Alibaba la API-ul său, după ce a identificat suspiciuni de „distillation” – proces prin care rezultatele generate de un model AI sunt folosite pentru antrenarea sau îmbunătățirea unui model concurent. Compania a mai precizat că modelele sale nu pot fi accesate din China continentală, dar permite unor companii cu acționariat sau sediu în China să utilizeze serviciile sale în țări unde poate aplica măsuri de securitate și monitorizare. „Am prefera ca o parte cât mai mare a lumii să utilizeze inteligenţă artificială modelată de valori democratice, decât AI controlată de guverne autocratice”, a transmis OpenAI. Google a confirmat că serviciile sale AI sunt disponibile în Hong Kong și Singapore, în conformitate cu politici interne care interzic inclusiv folosirea modelelor pentru „distillation”. Totuși, compania a admis că simpla restricționare geografică nu este suficientă pentru a preveni astfel de practici. Diferențe de politică între laboratoare: cazul Anthropic Spre deosebire de OpenAI și Google, Anthropic interzice accesul la modelele sale avansate pentru firmele chineze și pentru entitățile controlate de acestea, indiferent de țara din care operează. În același context, compania a acuzat anterior laboratoare chineze precum DeepSeek, Moonshot și MiniMax că ar fi folosit tehnici de „distillation”. De asemenea, luna trecută Anthropic a susținut că Alibaba ar fi utilizat peste 25.000 de conturi frauduloase pentru a accesa modelul Claude de aproape 29 de milioane de ori, încălcând termenii de utilizare. Ce urmează Din datele prezentate, miza se mută de la controlul exportului de cipuri la controlul accesului la modele AI ca serviciu, inclusiv prin filiale din jurisdicții terțe. ZF notează că, în forma actuală, cadrul american lasă loc unor tranzacții legale care pot intra în conflict cu obiectivele de securitate națională invocate de Washington. [...]
OpenAI își extinde platforma ChatGPT Ads în Japonia și Coreea de Sud , ceea ce le permite advertiserilor să își targeteze campaniile către utilizatori din aceste două piețe, potrivit Search Engine Roundtable . Extinderea crește aria de acoperire pentru companiile care vând sau operează în regiune și sugerează o accelerare a eforturilor OpenAI de a construi un produs de publicitate utilizabil la scară internațională. Ce se schimbă pentru advertiseri: targetare pe două piețe noi ChatGPT Ads este „live” în Japonia și Coreea de Sud, conform informațiilor transmise de OpenAI într-un e-mail către utilizatori. Concret, campaniile pot viza acum utilizatori din aceste țări, ceea ce extinde reach-ul (audiența potențială) pentru brandurile interesate de cele două piețe. Publicația notează că OpenAI a comunicat această extindere ca parte a unei serii mai largi de actualizări ale platformei. Noua filă „Overview”: monitorizare și analiză mai granulară În același mesaj, OpenAI a anunțat și o nouă filă de tip „Overview” (prezentare generală) în interfața ChatGPT Ads. Potrivit descrierii din e-mail, aceasta este gândită să ajute la: monitorizarea „stării” contului (account health); revizuirea unor sarcini recomandate pentru îmbunătățirea performanței campaniilor; analiza indicatorilor-cheie de performanță printr-un grafic de trend „mai mare” și mai flexibil. Context: funcții deja comunicate anterior Search Engine Roundtable mai precizează că e-mailul a reluat și elemente despre care s-a scris anterior: targetare de audiență, reclame generate cu ajutorul inteligenței artificiale și etichete noi pentru anunțuri. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre modul de funcționare sau calendarul acestor componente, dincolo de menționarea lor în comunicarea OpenAI. [...]
Boom-ul centrelor de date pentru AI împinge dezvoltatorii spre rezervații amerindiene , atrași de teren, apă, acces la energie și avantaje fiscale, arată o analiză publicată de The Next Web . Miza economică este dublată de riscuri operaționale și de mediu, iar disputa se poartă chiar în interiorul comunităților tribale: pentru unele, proiectele pot însemna venituri și locuri de muncă; pentru altele, costuri ascunse și presiune pe resurse. Grupul condus de indigeni Honor the Earth spune că urmărește peste 100 de proiecte propuse pe sau lângă teritorii tribale și rurale, semn că „goana după teren” pentru infrastructura AI se extinde dincolo de zonele industriale clasice. De ce sunt rezervațiile atractive pentru dezvoltatori Potrivit publicației, triburile cu teritorii întinse pot oferi condiții rare pentru proiecte de tip „hiperscală” (centre de date foarte mari): spațiu, drepturi asupra apei, acces la energie și, în unele cazuri, avantaje fiscale care reduc costul total al investiției. Aceste elemente, însă, fac proiectele cu atât mai sensibile pentru comunități care au un istoric de promisiuni economice legate de exploatarea resurselor. Oportunitate economică vs. „colonialism al datelor” Pe partea pro-investiții, Departamentul Energiei al SUA a prezentat centrele de date ca oportunitate pentru triburi, prin vânzări de energie, operare pe termen lung și chiar participații în proiecte. Unele națiuni ar urmări și propriile proiecte de date și de instruire (antrenare) a modelelor. În opoziție, activiștii invocă riscuri precum epuizarea apei, presiune pe rețelele electrice și poluare. Directoarea executivă a Honor the Earth, Krystal Two Bulls , descrie expansiunea drept o „iterație modernă” a colonialismului de tip „settler”, în care costurile sunt împinse către comunități vulnerabile. Cum se negociază: opacitate, filiale și acorduri de confidențialitate O parte din neîncredere ține de modul în care ar fi inițiate discuțiile. Activiștii susțin că dezvoltatorii ar aborda comunitățile prin filiale sau firme energetice deținute de nativi, uneori pornind conversația de la proiecte solare și pivotând ulterior către centre de date. Un alt punct sensibil: solicitarea semnării unor acorduri de confidențialitate înainte ca liderii să aibă toate informațiile, ceea ce ar îngreuna consimțământul informat. În acest context, unele comunități au refuzat proiectele; articolul menționează că Seminole Nation ar fi votat în unanimitate un moratoriu permanent asupra centrelor de date. Costurile reale: apă, electricitate și facturi mai mari Centrul disputei rămâne consumul de apă și energie. Centrele de date sunt „însetate” și mari consumatoare de electricitate, iar presiunea se poate vedea inclusiv în facturi: The Next Web notează că, în apropierea marilor construcții, costurile au crescut în moduri care pot ajunge să fie suportate de rezidenții din zonă. Context: opoziția față de centrele de date se extinde la nivel național Cazul rezervațiilor este prezentat ca o formă mai „tăioasă” a unei reacții care se răspândește în SUA. Într-un singur trimestru, grupuri civice ar fi blocat 75 de proiecte de centre de date, evaluate la 130 miliarde dolari, iar localități care au pus pauză proiectelor s-ar fi confruntat cu presiuni corporative. În paralel, reglementatorii ar fi accelerat conectarea la rețea pentru centrele de date, ceea ce, în lectura articolului, contribuie la extinderea rapidă a căutării de terenuri. Ce urmează: suveranitatea triburilor devine pârghie, dar și magnet Elementul distinct pentru „Indian Country” este suveranitatea: triburile pot negocia, taxa sau refuza în condiții pe care consiliile locale obișnuite nu le au. Aceasta le oferă pârghie, dar explică și de ce ofertele continuă să vină. Pentru unele națiuni, un acord bine structurat ar putea finanța școli și locuri de muncă pe termen lung. Pentru altele, proiectele ar putea repeta un tipar vechi — aceleași compromisuri, într-o „haină” nouă, de centru de date. [...]
