Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Samsung va integra Perplexity în Galaxy S26 prin comanda vocală „Hey Plex”, alături de „Hey Google” și Bixby, potrivit 9to5Google. Compania spune că noua opțiune face parte dintr-un „ecosistem AI integrat, deschis și incluziv”, în care mai mulți asistenți (agenți AI) coexistă la nivel de sistem pe același dispozitiv.
Integrarea este prezentată ca una „la nivel de sistem”, ceea ce sugerează că Perplexity va fi preinstalat pe seria Galaxy S26 și va putea fi activat direct printr-un cuvânt de trezire dedicat. În același timp, Perplexity ar urma să aibă un rol și în „reboot”-ul Bixby, semn că Samsung încearcă să își reconstruiască experiența de asistent vocal printr-o combinație de tehnologii proprii și partenere.
Samsung își justifică strategia printr-o schimbare de comportament la utilizatori: compania afirmă că „aproape 8 din 10 utilizatori se bazează acum pe mai mult de două tipuri de agenți AI”. În această logică, Perplexity nu este tratat ca o aplicație separată, ci ca un agent suplimentar care poate fi chemat rapid, în paralel cu Google și Bixby, în funcție de contextul cererii.
„Ca parte a acestei extinderi multi-agent, Samsung va introduce Perplexity ca un agent AI suplimentar pe viitoarele dispozitive Galaxy de vârf. Utilizatorii vor putea accesa Perplexity printr-o expresie vocală dedicată, «Hey Plex», sau prin controale de acces rapid, precum apăsarea și menținerea apăsat a butonului lateral, făcând asistența contextuală ușor de accesat când este nevoie.”
Din perspectiva integrării în ecosistemul AI Samsung, miza este „înglobarea” Perplexity în aplicații și fluxuri de lucru deja folosite pe telefon. Compania indică o integrare „adâncă” în aplicații precum Samsung Notes, Clock, Gallery, Reminder și Calendar, dar și în unele aplicații terțe, cu promisiunea unor sarcini în mai mulți pași, fără ca utilizatorul să fie nevoit să comute manual între aplicații.
Rămâne neclar dacă „Hey Plex” va fi exclusiv pentru Galaxy S26. Samsung sugerează că ar putea ajunge și pe alte dispozitive, urmând să anunțe „în curând” lista de modele compatibile. Publicația notează că detalii suplimentare ar putea veni chiar săptămâna viitoare, odată cu anunțul seriei Galaxy S26.
Recomandate
OpenAI a discutat dacă să anunțe poliția canadiană după ce conversații din ChatGPT ale unui tânăr au ridicat semnale de alarmă intern, relatează TechCrunch , într-un material care readuce în prim-plan dezbaterile despre când și cum ar trebui companiile de inteligență artificială să raporteze către autorități posibile riscuri de violență. Cazul îl vizează pe Jesse Van Rootselaar, în vârstă de 18 ani, care ar fi ucis opt persoane într-un atac armat în Tumbler Ridge, Canada. Potrivit articolului, conversații în care descria violență cu arme au fost semnalate de instrumente interne de monitorizare a utilizării abuzive a modelelor lingvistice mari (LLM, adică sisteme care generează text pe baza unor seturi foarte mari de date) și au dus la interzicerea contului în iunie 2025. În interiorul OpenAI a existat o discuție despre oportunitatea contactării forțelor de ordine canadiene înainte de incident, însă compania nu a făcut acest pas, conform The Wall Street Journal , citat de TechCrunch. Un purtător de cuvânt al OpenAI a susținut că activitatea utilizatorului „nu a îndeplinit criteriile” pentru raportare către autorități, iar compania ar fi contactat ulterior autoritățile canadiene după atac. „Gândurile noastre sunt alături de toți cei afectați de tragedia din Tumbler Ridge. Am contactat proactiv Royal Canadian Mounted Police cu informații despre individ și utilizarea ChatGPT și vom continua să sprijinim investigația lor”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI. Materialul plasează decizia într-un context mai larg al responsabilităților de raportare: pe lângă conversațiile din ChatGPT, ar fi existat și alte indicii în „amprenta digitală” a suspectului, inclusiv crearea unui joc pe Roblox care simula un atac armat într-un mall și postări despre arme pe Reddit. TechCrunch mai notează că instabilitatea persoanei ar fi fost cunoscută și poliției locale, care fusese chemată la domiciliu după un incendiu pornit în timp ce aceasta se afla sub influența unor droguri neprecizate. Pentru industria IA, episodul evidențiază o zonă gri: companiile au mecanisme de detectare și pot bloca utilizatori, dar raportarea către autorități implică praguri interne, interpretări juridice și riscuri de confidențialitate, iar consecințele pot fi majore dacă semnalele sunt subevaluate. În același timp, TechCrunch amintește că chatboturile de tip LLM au fost acuzate că pot agrava crize psihice, iar în 2025 au apărut mai multe procese care invocă transcrieri de conversații legate de sinucidere, inclusiv în materiale publicate de CBS News și CNN . [...]
Tim Cook sugerează că următorul mare pariu al Apple îl reprezintă dispozitivele purtabile cu inteligență artificială , centrate pe funcția „Visual Intelligence”, care îi permite asistentului Siri să „vadă” și să interpreteze mediul utilizatorului, potrivit unei analize publicate de Bloomberg și preluate de mai multe publicații de tehnologie. În ediția din 22 februarie a buletinului „Power On” , jurnalistul Mark Gurman scrie că directorul general al Apple transmite intern semnale similare celor care au precedat lansarea Apple Watch și Vision Pro, indicând o nouă categorie strategică: purtabile alimentate de inteligență artificială. Într-o reuniune cu angajații, Cook ar fi descris inteligența artificială drept „una dintre cele mai profunde oportunități din viața noastră”. Trei dispozitive, aceeași direcție Potrivit informațiilor relatate de 9to5Mac , Apple accelerează dezvoltarea a trei dispozitive: ochelari inteligenți, cu nume de cod N50; un pandantiv AI, descris drept „ochii și urechile” iPhone-ului; căști AirPods echipate cu camere. Toate ar urma să integreze camere nu pentru fotografie clasică, ci pentru a furniza context vizual în timp real asistentului Siri. Conform relatărilor din MacRumors , ochelarii ar include două camere – una pentru captură video și foto, cealaltă dedicată procesării vizuale și recunoașterii obiectelor. Producția ar putea începe la finalul lui 2026, cu o lansare estimată în 2027. Pandantivul ar fi un dispozitiv circular subțire, cu două camere și mai multe microfoane, care poate fi purtat la gât sau prins de haine. AirPods cu cameră ar fi cel mai avansat proiect și ar putea ajunge pe piață încă din 2026. Pariul pe integrare și ecosistem Strategia Apple mizează pe integrarea strânsă cu iPhone-ul, dispozitivele nefiind autonome, ci dependente de telefon pentru procesare. În paralel, Siri ar urma să fie modernizat cu ajutorul modelelor Gemini dezvoltate de Google, în baza unui acord anunțat anterior. Mișcarea vine într-un context competitiv intens: Meta a obținut succes comercial cu ochelarii inteligenți Ray-Ban , iar Google dezvoltă platforma Android XR pentru dispozitive similare. Apple pare să repete o strategie familiară – intră mai târziu pe piață, dar încearcă să definească standardul categoriei. Rămâne însă incert dacă noua generație de Siri, amânată de mai multe ori din 2024, va fi pregătită la timp pentru a susține această expansiune hardware. Dacă planurile se concretizează, 2026-2027 ar putea marca cea mai importantă extindere a portofoliului Apple de la lansarea Apple Watch. [...]
OpenAI marchează 10 ani de existență, după ce a transformat radical industria tehnologică prin lansarea ChatGPT , însă întrebarea rămâne dacă organizația și-a îndeplinit promisiunea inițială de a dezvolta o inteligență artificială generală care să „beneficieze întreaga umanitate”. Fondată la finalul anului 2015 ca organizație non-profit, OpenAI a fost creată de un grup de lideri din tehnologie, printre care Sam Altman, Elon Musk, Ilya Sutskever, Greg Brockman, Wojciech Zaremba și John Schulman , beneficiind de finanțare importantă din partea lui Peter Thiel, Reid Hoffman și a unor companii precum Microsoft și Amazon Web Services. Obiectivul declarat al inițiativei a fost dezvoltarea unei inteligențe artificiale care să aducă beneficii întregii umanități. Momentul de cotitură: ChatGPT Lansarea ChatGPT, în noiembrie 2022, a reprezentat punctul de inflexiune. Instrumentul a popularizat inteligența artificială generativă la scară globală și a determinat o reașezare rapidă a strategiilor în marile companii tehnologice. Susținut financiar și strategic de Microsoft, OpenAI a devenit un actor central în integrarea modelelor AI în produse comerciale. Reacția competiției a fost rapidă. Google, de exemplu, a accelerat reorganizarea echipelor interne pentru a recupera decalajul în domeniul AI generative, într-un context în care ChatGPT a devenit cel mai popular chatbot de pe piață. De la non-profit la jucător global În doar un deceniu, OpenAI a trecut de la statutul de laborator de cercetare la o companie profund integrată în ecosistemul tehnologic global. Modelele sale stau la baza unor produse utilizate zilnic de milioane de oameni și companii. În ultimii ani, relația cu Microsoft a evoluat, iar apropierea de alte grupuri din industrie, precum Oracle, indică o tendință de diversificare și consolidare a independenței strategice. Promisiunea AGI, încă în lucru Obiectivul declarat – dezvoltarea unei inteligențe artificiale generale care să aducă beneficii întregii umanități – rămâne ambițios și încă nerealizat. Deși progresele tehnologice sunt evidente, dezbaterea privind impactul social, etic și economic al acestor sisteme este mai intensă ca oricând. La zece ani de la înființare, OpenAI nu mai este un experiment idealist, ci un actor dominant într-o industrie aflată în plină expansiune. Rămâne însă de văzut dacă evoluția sa va confirma promisiunea fondatoare sau va redefini sensul acesteia într-un peisaj tehnologic tot mai competitiv. [...]
India și Statele Unite au semnat un Parteneriat pentru Oportunități în Inteligența Artificială , respingând explicit ideea unei reglementări globale centralizate și promovând un model orientat spre inovație și investiții. Acordul a fost parafat pe 20 februarie 2026, la Summitul India AI Impact de la New Delhi, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei . Documentul, anexă bilaterală la Declarația Pax Silica , prevede adoptarea unor regimuri de reglementare care „avansează inovația tehnologică și promovează investițiile”, facilitarea fluxurilor transfrontaliere de capital de risc, parteneriate în centre de date de nouă generație și cooperare în domeniul procesoarelor avansate și al capacităților de calcul. Respingerea guvernanței globale Directorul Biroului pentru Politică în Știință și Tehnologie de la Casa Albă, Michael Kratsios, a declarat în discursul său că administrația Trump „respinge total guvernanța globală a inteligenței artificiale”, susținând că supravegherea centralizată ar frâna competiția și ar limita accesul țărilor în curs de dezvoltare la economia digitală, conform declarațiilor publicate de Casa Albă . Washingtonul promovează conceptul de „suveranitate reală în AI”, care presupune adoptarea tehnologiilor dezvoltate în SUA, dar cu păstrarea controlului național asupra datelor și direcției strategice. Viziuni diferite la nivel internațional Poziția americană contrastează cu abordarea Uniunii Europene. La același summit, președintele francez Emmanuel Macron a apărat Actul european privind inteligența artificială, susținând că Europa poate fi simultan un centru de inovare și un spațiu reglementat sigur, potrivit France 24 . Summitul, încheiat pe 21 februarie 2026 cu adoptarea Declarației de la New Delhi de către 88 de state, a fost marcat și de angajamente financiare majore din partea companiilor tehnologice. În paralel, India a aderat oficial la inițiativa Pax Silica, alianță condusă de SUA pentru consolidarea lanțurilor globale de aprovizionare în domeniul semiconductorilor și al inteligenței artificiale. Parteneriatul semnat la New Delhi confirmă apropierea strategică dintre Washington și New Delhi în domeniul tehnologiilor emergente și marchează o delimitare clară față de modelul european de reglementare strictă, într-un moment în care competiția globală pentru dominația în AI se intensifică. [...]
Centrele de date plasate în spațiu nu vor conta în acest deceniu , susține directorul OpenAI, Sam Altman , contrazicând public viziunea lui Elon Musk privind mutarea infrastructurii pentru inteligență artificială pe orbită. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat la New Delhi și sunt relatate de The Indian Express . Întrebat despre ideea amplasării centrelor de date în spațiu pentru a răspunde cererii tot mai mari de putere de calcul, Altman a catalogat-o drept „ridicolă” în condițiile actuale. El a invocat costurile ridicate ale lansărilor și dificultatea intervențiilor tehnice în orbită, subliniind că un centru de date orbital „nu va conta la scară largă în acest deceniu”. Poziția sa contrastează cu cea a lui Elon Musk, fondatorul SpaceX și rival al OpenAI, care promovează ideea folosirii sateliților și a energiei solare din spațiu pentru a susține expansiunea inteligenței artificiale. Divergența reflectă ruptura dintre cei doi, cândva cofondatori ai OpenAI în 2015. Musk a părăsit compania în 2018, ulterior criticând transformarea acesteia într-o structură cu profit limitat și apropierea de Microsoft. În 2023, el a lansat propria companie de inteligență artificială, xAI. De ce este discutată varianta spațială Creșterea rapidă a modelelor avansate de inteligență artificială a dus la o explozie a consumului de energie al centrelor de date. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că până în 2026 consumul acestora s-ar putea dubla. Sursele regenerabile nu asigură încă stabilitate fără capacități mari de stocare, iar energia nucleară necesită ani pentru dezvoltare. Susținătorii centrelor orbitale invocă: acces constant la energie solară; reducerea presiunii asupra rețelelor electrice terestre; posibil costuri energetice mai mici pe termen lung. Altman consideră însă că obstacolele logistice și financiare depășesc beneficiile imediate. Relația tensionată, dar cu aprecieri În ciuda rivalității, Altman a recunoscut calitățile lui Musk, lăudându-i competența în inginerie și capacitatea de a mobiliza echipe performante. Totuși, a admis că o reconciliere personală este puțin probabilă. Disputa dintre cei doi evidențiază o miză mai largă: cine și cum va construi infrastructura uriașă necesară pentru următoarea etapă a inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea de calcul devine una dintre cele mai mari provocări tehnologice și energetice ale deceniului. [...]
Apple a prezentat Ferret-UI Lite, un model AI compact care poate naviga autonom în aplicații direct pe dispozitiv , fără a trimite date în cloud, potrivit lucrării publicate pe arXiv . Modelul are 3 miliarde de parametri, dar, susțin autorii, egalează sau depășește performanța unor agenți pentru interfețe grafice de până la 24 de ori mai mari. Ferret-UI Lite este un model multimodal conceput pentru a înțelege și a interacționa cu interfețe de aplicații mobile, web și desktop. Scopul este rularea integrală pe dispozitiv, ceea ce ar permite asistenților virtuali să execute sarcini în numele utilizatorului fără ca informațiile sensibile să părăsească telefonul sau calculatorul. Cum funcționează Principala dificultate pentru modelele mici este interpretarea elementelor dense și de dimensiuni reduse de pe ecran. Apple a introdus o tehnică numită „decupare în faza de inferență”, care presupune două etape: modelul analizează inițial întregul ecran și face o predicție aproximativă; apoi „mărește” zona relevantă, pentru a citi cu precizie iconițe sau text de mici dimensiuni. Antrenarea a fost realizată și cu ajutorul unui sistem sintetic, bazat pe patru roluri simulate – generator de sarcini, planificator, executor și critic – care reproduc interacțiuni reale, inclusiv erori precum atingeri nereușite sau ferestre pop-up neașteptate. Astfel, modelul a fost învățat să corecteze greșeli și să își continue sarcina. Rezultate raportate Conform datelor prezentate în lucrare: 91,6% pe benchmark-ul ScreenSpot-V2; 53,3% pe ScreenSpot-Pro; 61,2% pe OSWorld-G; 28,0% rată de succes pe AndroidWorld; 19,8% pe OSWorld în sarcini de navigare. Pe ScreenSpot-Pro, modelul a depășit alți agenți de 3 miliarde de parametri cu peste 15 puncte procentuale. Legătura cu viitorul Siri Publicarea cercetării vine în contextul pregătirii unei versiuni modernizate a asistentului Siri, așteptată în primăvara lui 2026, odată cu iOS 26.4 . Un model capabil să „citească” și să opereze aplicații local ar putea sta la baza unor funcții avansate, precum executarea de sarcini complexe în mai multe aplicații consecutive. Apple subliniază avantajul confidențialității: rularea pe dispozitiv ar însemna că mesaje, date financiare sau informații medicale nu sunt transmise către servere externe. Limitări Autorii recunosc că modelul performează mai bine în sarcini scurte și directe și întâmpină dificultăți în operațiuni complexe, cu mai mulți pași. Deocamdată, nu există confirmarea integrării Ferret-UI Lite într-un produs comercial, însă direcția cercetării indică intenția Apple de a dezvolta agenți AI eficienți și orientați spre protecția datelor. [...]
