Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Samsung va integra Perplexity în Galaxy S26 prin comanda vocală „Hey Plex”, alături de „Hey Google” și Bixby, potrivit 9to5Google. Compania spune că noua opțiune face parte dintr-un „ecosistem AI integrat, deschis și incluziv”, în care mai mulți asistenți (agenți AI) coexistă la nivel de sistem pe același dispozitiv.
Integrarea este prezentată ca una „la nivel de sistem”, ceea ce sugerează că Perplexity va fi preinstalat pe seria Galaxy S26 și va putea fi activat direct printr-un cuvânt de trezire dedicat. În același timp, Perplexity ar urma să aibă un rol și în „reboot”-ul Bixby, semn că Samsung încearcă să își reconstruiască experiența de asistent vocal printr-o combinație de tehnologii proprii și partenere.
Samsung își justifică strategia printr-o schimbare de comportament la utilizatori: compania afirmă că „aproape 8 din 10 utilizatori se bazează acum pe mai mult de două tipuri de agenți AI”. În această logică, Perplexity nu este tratat ca o aplicație separată, ci ca un agent suplimentar care poate fi chemat rapid, în paralel cu Google și Bixby, în funcție de contextul cererii.
„Ca parte a acestei extinderi multi-agent, Samsung va introduce Perplexity ca un agent AI suplimentar pe viitoarele dispozitive Galaxy de vârf. Utilizatorii vor putea accesa Perplexity printr-o expresie vocală dedicată, «Hey Plex», sau prin controale de acces rapid, precum apăsarea și menținerea apăsat a butonului lateral, făcând asistența contextuală ușor de accesat când este nevoie.”
Din perspectiva integrării în ecosistemul AI Samsung, miza este „înglobarea” Perplexity în aplicații și fluxuri de lucru deja folosite pe telefon. Compania indică o integrare „adâncă” în aplicații precum Samsung Notes, Clock, Gallery, Reminder și Calendar, dar și în unele aplicații terțe, cu promisiunea unor sarcini în mai mulți pași, fără ca utilizatorul să fie nevoit să comute manual între aplicații.
Rămâne neclar dacă „Hey Plex” va fi exclusiv pentru Galaxy S26. Samsung sugerează că ar putea ajunge și pe alte dispozitive, urmând să anunțe „în curând” lista de modele compatibile. Publicația notează că detalii suplimentare ar putea veni chiar săptămâna viitoare, odată cu anunțul seriei Galaxy S26.
Recomandate
Papa Leon cere „dezarmarea” inteligenței artificiale și atacă logica puterii din spatele ei , într-o enciclică ce poate întări presiunea publică pentru reguli mai stricte asupra tehnologiilor avansate, potrivit Antena 3 . Documentul, intitulat „ Magnifica Humanitas ”, este dedicat „protejării persoanei umane în epoca inteligenței artificiale” și consolidează poziția Suveranului Pontif ca sceptic față de direcția în care se dezvoltă AI. Enciclica include un pasaj din „Stăpânul Inelelor: Întoarcerea Regelui”, de J.R.R. Tolkien, atribuit în mod uzual personajului Gandalf, deși Papa Leon nu menționează explicit numele personajului. În text, citatul este folosit ca argument pentru responsabilitate și pentru ideea că oamenii nu pot abdica de la controlul moral și social asupra tehnologiei, chiar într-o perioadă de schimbări accelerate. „Treaba noastră nu este să cunoaștem toate mișcările acestei lumi, ci să facem ce ne stă în putință ca să ajutăm evul acesta în care ne este dat să trăim, smulgând din rădăcini răul pe câmpurile pe care le cunoaștem, astfel ca aceia care vor trăi după noi să aibă o țară curată pe care să o poată însămânța.” Mesajul de reglementare: AI, tratată ca o putere ce trebuie limitată În enciclică, Papa Leon avertizează asupra „dominației tot mai mari a unei paradigme tehnocratice”, care ar putea reduce „creația la un obiect al exploatării” și oamenii la „simple rotițe într-un sistem orientat către o eficiență tot mai mare”. În această logică, apelul la „dezarmarea” inteligenței artificiale funcționează ca o cerere de limitare a capacităților și utilizărilor care scapă controlului uman, nu ca o critică abstractă a tehnologiei. Papa compară ascensiunea AI cu revoluția industrială (mijlocul secolului al XVIII-lea – începutul secolului XX) și îl invocă pe Papa Leon al XIII-lea, care, în enciclica din 1891, sublinia drepturile și demnitatea muncitorilor într-o perioadă de transformări tehnologice și expansiune capitalistă. Miza, în lectura actuală, este ca noile tehnologii să nu producă o concentrare și mai mare a puterii și bogăției. Context: semnal către oligarhii din tehnologie și „cultura puterii” Antena 3 notează că Wired și Ars Technica au speculat că referința la Tolkien nu este întâmplătoare, în contextul în care „Stăpânul Inelelor” a fost „apropriat” prin interpretări controversate de miliardari din industria tehnologiei, precum Peter Thiel și Elon Musk, interpretări criticate de fanii seriei. Wired a mers mai departe, sugerând că Papa Leon ar putea ironiza subtil această apropriere, mai ales că a denunțat „cultura puterii” care alimentează ascensiunea rapidă a inteligenței artificiale. În același context, publicația amintește că Thiel și-a numit compania de analiză de date Palantir Technologies , după „palantír”-ul folosit pentru spionaj în saga lui Tolkien, iar Musk a promovat în trecut o interpretare politizată a trilogiei. Ce urmează „Magnifica Humanitas” este prezentată drept una dintre temele majore ale primului an de pontificat al lui Leon și un text care întărește poziționarea Vaticanului în dezbaterea despre limitele AI. Impactul concret în politici publice nu este detaliat în material, însă mesajul adaugă greutate unei discuții deja dominante în reglementare: cum sunt controlate sistemele avansate și cine răspunde pentru efectele lor sociale. [...]
Meta încearcă să-și diversifice veniturile dincolo de publicitate, punând pentru prima dată un preț pe chatbotul său AI. Potrivit The Next Web , compania lansează abonamente pentru Meta AI, într-o mișcare menită să monetizeze direct funcții costisitoare de calcul (precum raționamentul extins și generarea de conținut) și să răspundă presiunii investitorilor legate de cheltuielile masive cu infrastructura de inteligență artificială. Meta introduce două niveluri plătite pentru consumatori: Meta One Plus, la 7,99 dolari pe lună (aprox. 37 lei), și Meta One Premium, la 19,99 dolari pe lună (aprox. 93 lei). Abonamentele oferă acces extins la generarea de imagini, crearea de video și capabilități de „raționament” mai avansate, care vor fi limitate pentru utilizatorii din zona gratuită. De ce contează: monetizare directă într-un business dominat de reclame În prezent, aproape toate veniturile Meta vin din publicitate. Compania a raportat venituri de 56,3 miliarde de dolari (aprox. 261 mld. lei) în T1 2026, iar veniturile non-publicitate au fost de 1,29 miliarde de dolari (aprox. 6 mld. lei), adică circa 2,3% din total, potrivit aceleiași surse. În paralel, Meta și-a majorat estimarea de cheltuieli de capital (capex) pentru 2026 la 125–145 miliarde de dolari (aprox. 581–674 mld. lei), față de 115–135 miliarde de dolari (aprox. 535–628 mld. lei) cu un trimestru înainte. În acest context, abonamentele pentru AI sunt prezentate ca o cale de a obține randament financiar din investițiile în infrastructură. The Next Web notează că acțiunile Meta au crescut cu peste 3% după anunțul abonamentelor, un semnal că piața vede produsele AI cu plată ca o posibilă compensare, măcar parțială, a costurilor. Cum arată oferta și unde începe lansarea Abonamentele Meta AI sunt lansate inițial în Singapore , Guatemala și Bolivia, cu planuri de extindere în mai multe țări. Meta AI rămâne gratuit pentru utilizarea ocazională, însă utilizatorii care generează frecvent imagini și video sau folosesc funcții de raționament mai intensive vor ajunge la limite de utilizare, pe care doar abonații le pot depăși. Strategia de preț este construită și ca poziționare competitivă: nivelul Premium (19,99 dolari) se aliniază aproape la preț cu ChatGPT Plus și Google AI Pro, în timp ce nivelul Plus (7,99 dolari) coboară semnificativ pragul de intrare, mizând pe faptul că Meta AI este integrat în aplicațiile pe care utilizatorii le folosesc deja (Instagram, WhatsApp, Facebook). „Meta One” devine o platformă de abonamente, nu doar un add-on Abonamentele pentru AI vin la pachet cu o extindere mai largă a ofertelor cu plată în ecosistemul Meta. The Next Web menționează și abonamente separate pentru aplicații: Instagram Plus și Facebook Plus: 3,99 dolari/lună (aprox. 19 lei) WhatsApp Plus: 2,99 dolari/lună (aprox. 14 lei) Acestea includ funcții precum personalizarea profilului, reacții îmbunătățite și analize pentru „story”. Utilizatorii care cumpără un abonament Meta AI primesc și acces la funcțiile acestor abonamente pe aplicații, ceea ce creează un stimulent de tip „pachet”. Pentru creatori și companii, Meta lansează și niveluri dedicate: Meta One Essential (14,99 dolari/lună, aprox. 70 lei) și Meta One Advanced (49,99 dolari/lună, aprox. 233 lei). Nivelul superior include acces la suport uman pentru paginile de Instagram și Facebook — o zonă unde micile afaceri au reclamat frecvent dificultatea de a obține răspunsuri când apar probleme. Ce urmează și care e limita acestei strategii The Next Web arată că, deși Meta AI ar avea aproximativ 1 miliard de utilizatori activi lunar, impactul financiar depinde de rate de conversie incerte. Publicația oferă scenarii orientative (speculative): dacă 5% dintre utilizatori ar trece la nivelul de 7,99 dolari, veniturile anuale ar fi de circa 4,8 miliarde de dolari; la 19,99 dolari, aproximativ 12 miliarde de dolari. Într-o declarație pentru Bloomberg, șefa diviziei de abonamente a Meta, Helen Ma , a spus că firma vrea să extindă global toate nivelurile și să vândă pe viitor acces la „agenți AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorilor) alături de aceste oferte. Pentru Meta, trecerea de la AI „gratuit în aplicații” la AI cu plată este, deocamdată, mai degrabă un test de monetizare și un semnal către investitori decât o schimbare imediată a modelului de business. [...]
România intră în cursa regională pentru infrastructură de calcul avansat printr-o investiție estimată la 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în prima fază într-un centru de date cu „inteligență artificială cuantică”, potrivit Newsweek . Proiectul este prezentat de autorități ca o investiție strategică, cu implicații pentru securitate și cercetare. Centrul de date „de ultimă generație” ar urma să fie construit în comuna Luna, județul Cluj, iar investiția este descrisă ca fiind realizată în parteneriat cu o companie americană de tehnologie, DriverAI . Anunțul a fost făcut de președintele Senatului, Mircea Abrudean , după o întâlnire cu reprezentanții companiei. Ce se știe despre proiect și dimensiunea investiției Potrivit lui Mircea Abrudean, proiectul este gândit în patru etape succesive , iar prima etapă este estimată la aproximativ 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Oficialul a indicat și o suprafață de 20 de hectare pentru dezvoltare. În mesajul citat de publicație, Abrudean a legat explicit investiția de componenta de securitate: „4 faze, 20 de hectare și 1 miliard de dolari investiți în prima etapă. Orice investiție americană în România reprezintă o investiție în securitatea noastră!” Componenta strategică: amplasare lângă o zonă NATO Un element cu relevanță operațională și de securitate este amplasarea: centrul de date va fi în județul Cluj, iar, conform Digi24.ro citat de Newsweek, ar urma să fie poziționat în proximitatea unei zone considerate strategice NATO , în apropiere de Câmpia Turzii. Impact economic și pe piața muncii: locuri de muncă înalt calificate Autoritățile susțin că proiectul va genera locuri de muncă înalt calificate pe termen lung și va avea un impact asupra mediului academic și de cercetare din România. Materialul nu oferă, însă, estimări privind numărul de angajați, calendarul de execuție sau detalii tehnice despre capacitatea centrului. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă proiectul va fi însoțit de date concrete despre finanțare, termene și cerințe de infrastructură (energie, conectivitate), care sunt decisive pentru fezabilitatea unui centru de date de această anvergură. [...]
ElevenLabs își extinde modelul de licențiere a vocilor celebre printr-un acord cu Stan Lee Universe , care aduce pe platformă vocea și asemănarea (chipul) co-creatorului Marvel, pentru utilizări comerciale și conținut generat cu inteligență artificială, potrivit The Next Web . Mișcarea întărește poziționarea companiei ca intermediar „legitim” între deținătorii de drepturi și branduri, într-o piață în care clonarea neautorizată a vocilor rămâne o problemă recurentă. Vocea lui Stan Lee a fost realizată din înregistrări profesionale. Lee a murit pe 12 noiembrie 2018, la 95 de ani. Stan Lee Universe este un joint venture între Genius Brands International și POW! Entertainment, entitatea care controlează numele, vocea, asemănarea și proprietatea intelectuală post-Marvel asociată lui Stan Lee. Ce include acordul și cum poate fi folosit conținutul Parteneriatul aduce mai multe produse și canale de distribuție în ecosistemul ElevenLabs: Iconic Marketplace : vocea lui Stan Lee intră în marketplace-ul ElevenLabs pentru licențiere comercială (adică utilizare contra cost, în condiții contractuale, de către companii/branduri). Eleven Reader : utilizatorii pot alege vocea lui Stan Lee pentru a nara orice carte din biblioteca aplicației. În plus, compania lansează „Stan Lee Book of the Month Club” , cu o carte clasică din domeniul public în fiecare lună, timp de 12 luni; prima este „Treasure Island”, programată pentru iunie. Creative Templates : asemănarea lui Stan Lee va fi disponibilă în generatorul vizual al companiei, pentru imagini și videoclipuri inspirate de cameo-urile sale. Utilizarea personală este non-comercială și guvernată de reguli de siguranță aprobate de ambele părți; pentru utilizări comerciale ale asemănării, licențierea se face prin echipa Stan Lee Universe. ElevenCreative Music : două filtre muzicale („Superhero Swells” și „Retro Hero Fanfare”) sunt disponibile tuturor utilizatorilor ElevenLabs, fără licențiere suplimentară, fiind concepute să evoce estetica universului lui Stan Lee. De ce contează: „consimțământ” contractual într-o piață cu multe abuzuri ElevenLabs își leagă acordul de cadrul de licențiere „bazat pe consimțământ” pe care l-a construit odată cu lansarea Iconic Marketplace, în noiembrie 2025. Ideea este ca deținătorii de drepturi (moștenitori, entități care administrează imaginea) să inițieze și să controleze licențierea, în loc să descopere ulterior că vocea sau imaginea au fost replicate fără permisiune. Contextul invocat de publicație este că există deja cazuri de conținut generat de AI care ajunge pe paginile de streaming ale unor artiști decedați fără aprobarea moștenirii sau a caselor de discuri, iar clone vocale neautorizate circulă pe scară largă. Miza economică: o companie evaluată la 11 miliarde de dolari ElevenLabs a atras 500 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) într-o rundă Series D în februarie 2026, condusă de Sequoia Capital, la o evaluare de 11 miliarde dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) . Publicația mai notează că firma a închis 2025 cu 330 milioane dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) venituri recurente anuale și a strâns, cumulat, 811 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) finanțare. În acest context, acordul cu Stan Lee Universe este prezentat ca încă un pas în strategia ElevenLabs de a deveni platforma dominantă pentru „vieți digitale” (reprezentări postume) bazate pe AI, alături de alte voci celebre deja disponibile în marketplace. Întrebarea nerezolvată: aprobarea deținătorilor de drepturi nu e consimțământ personal Chiar și cu licențiere și reguli de utilizare, parteneriatul ridică o problemă pe care industria nu a rezolvat-o: Stan Lee nu poate aproba direct ce spune sau face versiunea sa generată de AI. Deținătorii de drepturi pot decide, iar aici au făcut-o, însă diferența dintre aprobarea moștenirii și consimțământul persoanei rămâne un punct sensibil care va însoți astfel de proiecte, pe măsură ce utilizările comerciale se extind. [...]
OpenAI și Thrive Holdings spun că au construit un agent fiscal care se îmbunătățește singur în producție , folosind un circuit de feedback din utilizarea reală, astfel încât corecțiile făcute de contabili să devină „semnale” structurate pentru evaluări și iterații rapide cu Codex, potrivit OpenAI . Miza operațională: reducerea timpului de pregătire a declarațiilor și creșterea capacității firmelor de contabilitate în vârf de sezon, fără ca fiecare problemă să fie rezolvată manual de ingineri. În proiect au lucrat, timp de șase luni, ingineri și cercetători OpenAI „forward deployed” (integrați în echipele din teren) împreună cu inginerii Thrive Holdings, dezvoltând „Tax AI” pentru rețeaua Crete , care include 30+ firme de contabilitate. Contextul descris de OpenAI: practicienii Crete pregătesc zeci de mii de declarații pe sezon, pe baza a milioane de documente, iar pentru dosare de complexitate medie și mare doar introducerea datelor poate ajunge la opt ore per declarație. Tax AI a procesat 7.000 de declarații în pilotul din acest sezon fiscal, automatizând o parte importantă din pregătirea formularelor 1040 și 1041. OpenAI susține că sistemul „economisește aproximativ o treime” din timpul de pregătire, poate redacta declarații cu „până la 97% acuratețe” și crește productivitatea („throughput”) cu aproximativ 50%. În plus, compania afirmă că versiunea curentă este „măsurabil” mai bună decât cea lansată cu trei luni înainte. Cum este măsurată îmbunătățirea și ce s-a schimbat în câteva săptămâni OpenAI descrie o metodă de evaluare bazată pe proporția declarațiilor care ating praguri de completare corectă a câmpurilor (75%, 90% și 100%), ca indicator al volumului de corecții necesare ulterior. La lansare, „doar un sfert” dintre declarații ajungeau la 75% completare corectă, iar în șase săptămâni ponderea a urcat la 86%, potrivit aceleiași surse. Compania mai spune că progresul a fost și mai rapid la pragurile de 90% și 100%. Pe parcursul sezonului, sistemul a trecut de la sarcini mai simple (W-2 și 1099) la declarații mai complexe (inclusiv K-1 și diverse „schedules”), iar fiecare nouă capabilitate ar fi economisit mai mult timp per declarație, deoarece înlocuia muncă manuală mai dificilă. Bucla de auto-îmbunătățire: practicieni, „urme” din producție și iterație cu Codex Arhitectura de îmbunătățire continuă este construită pe trei „piloni”, conform OpenAI: feedback de la practicieni , care indică ce erori contează și ce merită optimizat; „production traces” (urme din producție), adică un istoric structurat al pașilor de la documentele sursă la câmpurile extrase, mapare și corecțiile expertului; o buclă de iterație condusă de Codex , în care problemele repetate devin „finding-uri” (constatări), apoi evaluări țintite („evals”) și, în final, sarcini de inginerie cu criterii de succes și validare (inclusiv teste de regresie). Exemplul detaliat în material este cel al veniturilor din proprietăți închiriate (Schedule E), unde diferențele dintre valoarea propusă de agent și cea din declarația depusă pot avea cauze diferite (eroare de extracție, preferință a practicianului, valori preluate din an anterior, modificări în altă etapă a fluxului). Sistemul încearcă să transforme corecțiile repetate în ținte de evaluare, astfel încât Codex să poată investiga cauza (schemă de extracție, selecția surselor, mapare către „tax engine”, evaluare/„grader”) și să propună modificări verificabile înainte de a ajunge în producție. Ce înseamnă asta pentru firme: capacitate mai mare în sezon și redistribuirea muncii Din perspectiva impactului operațional, OpenAI argumentează că valoarea nu vine doar din automatizare, ci din faptul că agentul devine mai bun pe măsură ce este folosit, fără ca îmbunătățirile să depindă exclusiv de intervenții manuale ale inginerilor. În material este inclus și un exemplu punctual: un contabil senior care ar fi petrecut 180 de ore pe pregătirea declarațiilor anul trecut ar fi ajuns la 15 ore anul acesta, folosind timpul economisit atât pentru discuții cu clienții, cât și pentru a prelua clienți noi și servicii noi. OpenAI nu oferă însă detalii suplimentare despre câți utilizatori au avut rezultate similare sau despre distribuția acestor câștiguri în pilot. În final, OpenAI și Thrive Holdings prezintă acest model ca „plan” pentru extindere către alte fluxuri din contabilitate (de exemplu, contabilitate curentă și audit) și către operațiuni precum automatizarea serviciului de asistență IT, în interiorul companiilor din portofoliul Thrive. Pentru moment, informațiile publice din material rămân la nivelul pilotului și al metodologiei de îmbunătățire, fără o cronologie de lansare comercială mai largă sau indicatori financiari. [...]
Serbia mizează pe investiții chineze și „fabrici de date” pentru a intra pe lanțul roboților umanoizi ; președintele Aleksandar Vucic spune că țara va începe asamblarea între 10 și 20 iulie, într-un proiect în trei etape care leagă producția de dezvoltarea infrastructurii de antrenare a inteligenței artificiale, potrivit HotNews . Vucic a făcut anunțul la Jiaxing, în China, în timpul unei vizite oficiale, susținând că în „două luni” Serbia va avea roboți umanoizi și că ar fi prima țară europeană cu o astfel de producție. HotNews notează însă că afirmația este inexactă, deoarece roboți umanoizi care integrează modele de inteligență artificială există deja în Europa. Ce se știe despre plan: producție în trei stadii, cu accent pe date și AI Președintele sârb a descris un proces în trei pași: Stadiul 1: asamblarea , care ar urma să înceapă între 10 și 20 iulie ; Stadiul 2: „fabrici de date” / „fabrici de antrenament” , adică infrastructură pentru pregătirea roboților (în practică, centre și fluxuri de date folosite la antrenarea și testarea sistemelor); Stadiul 3: utilizarea inteligenței artificiale , etapă în care Vucic afirmă că Serbia ar putea deveni „o țară de prim-plan” în domeniu. Mesajul economic al vizitei a fost dublat de un anunț privind investițiile: Vucic a spus că la Jiaxing au fost semnate acorduri de 953 de milioane de euro (aprox. 4,8 miliarde lei ) pentru noi investiții în Serbia, care ar urma să ajungă în mai multe orașe, între care Niš, Novi Sad, Zrenjanin, Šabac, Ćuprija și Inđija. De ce contează: Serbia încearcă să urce dincolo de asamblare, spre infrastructura de AI Dincolo de componenta de imagine, miza operațională este că proiectul nu se oprește la montaj, ci include explicit „fabrici de date” pentru antrenarea roboților. Asta sugerează o încercare de a construi capabilități locale în jurul inteligenței artificiale (date, antrenare, integrare), nu doar de a atrage activități cu valoare adăugată mai mică. În același timp, HotNews plasează declarațiile lui Vucic în contextul faptului că în Europa există deja utilizări industriale ale roboților umanoizi: compania BMW a anunțat că folosește astfel de roboți într-un proiect pilot la fabrica din Leipzig, în cooperare cu Hexagon Robotics, care a prezentat robotul AEON în iunie 2025 (detalii în comunicatul BMW Group ). Ce urmează, din informațiile disponibile, este testul de execuție: dacă asamblarea începe în intervalul indicat și dacă etapa a doua – infrastructura de date pentru antrenare – se materializează efectiv, nu rămâne doar la nivel de promisiune politică. [...]
