Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Centrele de date plasate în spațiu nu vor conta în acest deceniu, susține directorul OpenAI, Sam Altman, contrazicând public viziunea lui Elon Musk privind mutarea infrastructurii pentru inteligență artificială pe orbită. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat la New Delhi și sunt relatate de The Indian Express.
Întrebat despre ideea amplasării centrelor de date în spațiu pentru a răspunde cererii tot mai mari de putere de calcul, Altman a catalogat-o drept „ridicolă” în condițiile actuale. El a invocat costurile ridicate ale lansărilor și dificultatea intervențiilor tehnice în orbită, subliniind că un centru de date orbital „nu va conta la scară largă în acest deceniu”.
Poziția sa contrastează cu cea a lui Elon Musk, fondatorul SpaceX și rival al OpenAI, care promovează ideea folosirii sateliților și a energiei solare din spațiu pentru a susține expansiunea inteligenței artificiale. Divergența reflectă ruptura dintre cei doi, cândva cofondatori ai OpenAI în 2015. Musk a părăsit compania în 2018, ulterior criticând transformarea acesteia într-o structură cu profit limitat și apropierea de Microsoft. În 2023, el a lansat propria companie de inteligență artificială, xAI.
Creșterea rapidă a modelelor avansate de inteligență artificială a dus la o explozie a consumului de energie al centrelor de date. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că până în 2026 consumul acestora s-ar putea dubla. Sursele regenerabile nu asigură încă stabilitate fără capacități mari de stocare, iar energia nucleară necesită ani pentru dezvoltare.
Susținătorii centrelor orbitale invocă:
Altman consideră însă că obstacolele logistice și financiare depășesc beneficiile imediate.
În ciuda rivalității, Altman a recunoscut calitățile lui Musk, lăudându-i competența în inginerie și capacitatea de a mobiliza echipe performante. Totuși, a admis că o reconciliere personală este puțin probabilă.
Disputa dintre cei doi evidențiază o miză mai largă: cine și cum va construi infrastructura uriașă necesară pentru următoarea etapă a inteligenței artificiale, într-un moment în care cererea de calcul devine una dintre cele mai mari provocări tehnologice și energetice ale deceniului.
Recomandate
Intervenția Departamentului de Justiție al SUA ridică miza pentru legea din Minnesota care interzice „nudificarea” cu AI , într-un litigiu ce poate influența cât de departe pot merge statele americane cu reguli proprii pentru platforme, potrivit The Next Web . Un judecător federal a ascultat argumentele pe 19 august și a spus că va decide „cât mai curând posibil”, iar până atunci legea rămâne în vigoare. xAI, compania lui Elon Musk, cere o ordonanță preliminară care să blocheze aplicarea legii pe durata procesului, susținând că actul normativ încalcă Primul Amendament (libertatea de exprimare). Dosarul este X.AI LLC v. Keith Ellison, procurorul general al statului Minnesota, în fața judecătorului Donovan Frank, la District Court of Minnesota. Ce contestă guvernul federal: o lege de stat mai dură decât standardul federal Departamentul de Justiție a depus pe 18 august o „ statement of interest ” (document prin care guvernul își exprimă poziția fără a deveni parte în proces). Nu a cerut explicit acordarea sau respingerea ordonanței preliminare, dar a argumentat că legea din Minnesota „merge mai departe” decât legislația federală și a avertizat că reguli de stat prea apăsătoare pot încetini industria AI. În document, guvernul federal invocă existența unor legi federale care vizează aceleași riscuri, inclusiv PROTECT Act și TAKE IT DOWN Act (semnată de președintele Trump în 2025). TAKE IT DOWN Act introduce un mecanism de notificare și eliminare: platformele au 48 de ore să înlăture imaginile semnalate, iar aplicarea revine Federal Trade Commission (FTC). Argumentul central: cadrul federal este mai îngust decât cel din Minnesota, pentru că: cere ca fapta să fie comisă „cu știință” (knowingly); include excepții pentru chestiuni de interes public; se aplică atunci când un adult nu consimte. În schimb, HF 1606 nu ar avea aceste limitări și s-ar putea aplica inclusiv când un adult își generează propria imagine. Ce prevede legea HF 1606 și de ce e sensibilă pentru platforme Legea HF 1606 a intrat în vigoare luna aceasta și interzice oricărei persoane care deține sau controlează un site, o aplicație sau un software să permită utilizatorilor să „nudifice” sau să modifice sexual imagini folosind AI, potrivit textului de lege. Încălcarea poate atrage sancțiuni de până la 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei). Un element-cheie este că regula este de tip „strict liability” (răspundere obiectivă): o platformă poate fi trasă la răspundere indiferent dacă a știut sau a intenționat rezultatul, iar criteriul devine dacă un utilizator a reușit să genereze o imagine acoperită de lege. xAI susține că interzice deja acest comportament: politicile sale ar bloca generarea de imagini nud sau sexualizate cu persoane reale fără consimțământ și compania afirmă că a dat în judecată utilizatori care au ocolit filtrele. Totuși, xAI spune că legea tratează la fel o platformă care încearcă să prevină astfel de imagini și una care este construită să le permită. Argumentele din sala de judecată: „prea largă” versus „prea ușor de folosit” Avocatul xAI, Robert Dunn, a susținut că legea este prea largă și că legislativul nu ar fi cântărit problemele de libertate de exprimare înainte de adoptare. El a argumentat că actul normativ nu are excepții pentru consimțământ, expresie artistică sau parodie, ceea ce ar putea duce la sancționarea unor editări obișnuite și legale. „Statul ar pedepsi xAI pentru că permite unui utilizator să se nudifice pe sine”, a spus Dunn, potrivit Courthouse News . De cealaltă parte, asistenta procurorului general al statului, Janine Kimble, a spus că termenii și condițiile nu sunt suficienți și a afirmat că xAI raportează în continuare zeci de mii de utilizatori care creează astfel de imagini. Ea a susținut că Grok și instrumente similare nu au bariere reale de acces, iar consecințele apar doar după ce imaginea a fost deja văzută, raportată și localizată. „Repercusiunile apar doar după faptă”, a spus Kimble. Statul a invocat și un procent potrivit căruia aproximativ 95% dintre imaginile deepfake ar fi reprezentări sexual explicite neconsimțite ale altor persoane. Miza de reglementare: standard federal unic vs. „50 de reguli discordante” Intervenția Departamentului de Justiție leagă cazul de direcția mai largă a administrației Trump pentru reguli „light-touch” (mai puțin intruzive) în AI și pentru un standard național unic, în locul unui mozaic de reglementări la nivel de stat. În document, guvernul avertizează că statele trebuie să evite măsuri excesive care ar putea afecta securitatea națională și economică a SUA. În paralel, The Next Web notează că și alte jurisdicții se confruntă cu aceeași dilemă: Uniunea Europeană se îndreaptă spre interzicerea aplicațiilor de tip „nudify”, iar cercetători au raportat că instrumentele de bază pot fi găsite „în amonte” pe servicii precum Hugging Face. Ce urmează Judecătorul Frank respinsese deja, pe 31 iulie, o cerere anterioară a xAI pentru un ordin temporar de restricție, menționând că solicitarea a fost depusă cu doar câteva zile înainte ca legea să intre în vigoare, deși aceasta fusese semnată cu aproape trei luni înainte — aspect care, în opinia sa, slăbea argumentul urgenței. Acum, după audierea din 19 august, judecătorul a luat cauza în deliberare și a spus că va decide cât mai repede. Până la pronunțare, HF 1606 rămâne aplicabilă, inclusiv în raport cu xAI. [...]
Samsung își leagă strategia de AI de economisirea timpului în gospodărie , mizând pe automatizări și pe extinderea utilizării platformei SmartThings , potrivit Samsung News . Compania își construiește mesajul în jurul ideii că „timpul câștigat” prin tehnologie poate fi reinvestit de utilizatori în activități personale, sub conceptul „SmartTime”. Datele citate de companie indică o asociere directă între inteligența artificială și eficiență: 52% dintre respondenții din comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice. În paralel, un studiu Samsung în rândul utilizatorilor de dispozitive premium arată că 31% ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar economisi timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea. SmartThings, pivotul operațional al „ecosistemului conectat” În ecosistemul Samsung, SmartThings este prezentat ca platforma care conectează dispozitive compatibile și permite gestionarea și automatizarea activităților dintr-un singur loc. Exemplele menționate includ: mașini de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului; aspiratoare robot care preiau o parte din rutina de curățenie; controlul mai multor dispozitive conectate din aceeași aplicație. Samsung afirmă că, în România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, ceea ce sugerează o bază locală relevantă pentru extinderea scenariilor de automatizare în locuințe. AI ca funcție „de masă” în ecosistemul personal Compania susține, pe baza datelor din comunitatea Samsung Members, că inteligența artificială este deja larg răspândită în rândul utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi. De ce contează: economisirea timpului devine argument de investiție Mesajul central este că eficiența (timp mai puțin pentru sarcini repetitive) poate influența decizia de a investi într-un ecosistem de dispozitive conectate. Samsung leagă explicit această logică de „SmartTime”, adică de modul în care utilizatorii aleg să folosească timpul eliberat. „Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi”, a declarat Simona Panait , Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria. Pentru detalii despre platformă și ecosistem, compania trimite la pagina dedicată SmartThings . [...]
NVIDIA își construiește o plasă de siguranță pentru cererea de GPU-uri printr-un pachet de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) legat de startup-ul Poolside , într-o mișcare care ar putea transforma compania într-un „cumpărător de ultimă instanță” pentru propriile acceleratoare, potrivit Wccftech . Logica economică: dacă investițiile în infrastructură AI încetinesc, NVIDIA ar putea redirecționa o parte din capacitatea de calcul către propriile sarcini interne, susținând implicit utilizarea (și, indirect, cererea) pentru GPU-urile sale. Ce include acordul cu Poolside și de ce contează financiar Conform publicației, acordul descris de The Wall Street Journal presupune două componente principale: 6 miliarde de dolari (aprox. 27 miliarde lei) plătiți de NVIDIA către Poolside pentru a licenția tehnologia startup-ului și pentru a angaja „grosul” inginerilor acestuia; 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) investiție în Poolside, la o evaluare de 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei). Dincolo de dimensiunea sumei, miza este operațională și economică: NVIDIA urmărește să-și consolideze un portofoliu de modele AI „open-weight” (modele cu greutăți publice, care pot fi rulate și adaptate de terți), în jurul familiei Nemotron , pentru a-și crea un ecosistem propriu de utilizare a calculului. „Cumpărător de ultimă instanță”: cum își reduce NVIDIA riscul de ciclu Wccftech susține că alocarea de circa 7 miliarde de dolari către Poolside funcționează și ca o acoperire (hedge) împotriva unui scenariu în care cererea pentru GPU-uri scade brusc. Într-un astfel de caz, NVIDIA ar putea „absorbi” intern o parte din producție, folosind acceleratoarele pentru antrenare și inferență (rulare) a propriilor modele Nemotron și pentru dezvoltarea de produse AI. Implicația pentru piață: NVIDIA nu mai rămâne doar furnizorul de „unelte” (hardware) în cursa AI, ci încearcă să urce în lanțul valoric, apropiindu-se de zona de produse și servicii AI, unde activează jucători precum OpenAI și Anthropic (menționați în analiză ca repere competitive). Context: presiuni pe costuri și semnale de temperare a ritmului AI În același material, Wccftech notează un context de piață agitat: după ce TSMC ar fi majorat prețurile de fabricație cu „în jur de 10%” de la ianuarie 2027 (conform unei postări pe X: around 10 percent ), CNBC a relatat că NVIDIA ar urma să crească prețurile pentru Grace Blackwell și Vera Rubin cu circa 15% la începutul anului viitor ( CNBC ), în timp ce The Information ar fi indicat 17% (linkul disponibil în material este către o postare X: 17 percent ); analiza menționează și estimări privind impactul acestor scumpiri asupra costului unui centru de date de 1 GW, dar acestea rămân în zona de proiecții din surse terțe, nu date confirmate de companie. Tot ca element de context, Wccftech leagă strategia de „hedging” de o declarație atribuită lui Sam Altman, potrivit căreia adoptarea AI în economie ar urma să fie mai lentă decât anticipase inițial. Publicația nu oferă în text un citat direct verificabil, ci o parafrazare a ideii. Ce urmează de urmărit Pentru investitori și pentru industria de infrastructură AI, semnalul-cheie este dacă NVIDIA va reuși să transforme investiția în Poolside într-un avantaj dublu: îmbunătățirea rapidă a modelelor Nemotron și crearea unei cereri interne semnificative de calcul care să amortizeze eventuale șocuri de piață pe partea de GPU-uri. În lipsa unor detalii contractuale complete în material, rămâne de văzut cât de repede se va reflecta acordul în produse și venituri recurente din zona de software și modele AI. [...]
OpenAI își consolidează poziția pe iPhone în UE, profitând de blocajul Apple pe funcții de asistent vizual , printr-un „scurtătură” în aplicația ChatGPT care aduce rapid fotografiile recente la atașare, potrivit The Next Web . OpenAI a introdus în ChatGPT pentru iPhone o funcție care, printr-o apăsare lungă pe butonul „plus” de lângă câmpul de text, afișează imediat cele patru fotografii cele mai recente, gata de atașat. Înainte, utilizatorii trebuiau să deschidă meniul „plus”, să aleagă „Photos” și apoi să caute imaginea într-o bibliotecă ce poate conține zeci de mii de fișiere. Funcția a fost descrisă de Adam Fry, liderul produsului de consum la OpenAI, drept „o funcție distractivă pentru utilizatorii avansați”, livrată în „drop-ul” săptămânal din 21 august, alături de o gestionare mai bună a orei curente și încărcare mai rapidă pentru conversațiile lungi pe web. De ce contează în Europa: golul lăsat de Siri „cu AI” pe iPhone Miza, în lectura publicației, nu este gestul în sine, ci contextul european: Apple încă nu oferă pe iPhone, în Uniunea Europeană, funcțiile de asistent vizual pe care le-a prezentat la WWDC26 — un mod Siri în aplicația Cameră și o extindere a „Visual Intelligence”, gândite să permită utilizatorului să îndrepte telefonul spre un obiect și să întrebe despre el fără a atașa manual o imagine. Apple a spus în iunie că nu există un calendar pentru Siri cu AI pe iPhone sau iPad în UE, în timp ce păstrează aceste funcții pe Mac și Vision Pro. Șeful diviziei software, Craig Federighi, a declarat: „Suntem profund dezamăgiți că utilizatorii noștri din UE nu vor avea Siri cu AI pe iPhone sau iPad atunci când vom lansa noile versiuni de software mai târziu în acest an.” Disputa de reglementare și fereastra comercială pentru OpenAI Potrivit sursei, disputa ține de Digital Markets Act (DMA) — legislația UE pentru piețe digitale — și, în particular, de interpretarea regulilor de interoperabilitate. Apple susține că interpretarea Comisiei Europene ar obliga compania să ofere asistenților rivali același tip de acces profund la sistem pe care îl are Siri; autoritățile ar fi respins atât propunerea Apple de „Trusted System Agent”, cât și un plan de implementare etapizată pe 18 luni. Consecința practică, notează publicația, este că utilizatorii de iPhone din UE rămân fără un asistent vizual nativ, iar The Next Web estimează populația afectată la circa 450 de milioane de persoane în UE. În acest spațiu, OpenAI „construiește” pentru oportunitatea creată și își extinde prezența comercială, inclusiv prin introducerea reclamelor în 31 de țări europene. În acest context, o funcție aparent minoră — accesul rapid la ultimele patru fotografii — devine, în Europa, una dintre cele mai directe modalități prin care un utilizator de iPhone poate pune întrebări despre ceea ce vede, folosind o imagine. [...]
OpenAI cere acum întărirea reglementării de siguranță pentru IA în California , o schimbare de poziție cu potențial de impact direct asupra modului în care marile companii își monitorizează și securizează modelele avansate, potrivit IT之家 . Compania solicită extinderea măsurilor din proiectul de lege californian SB 53 , adoptat anul trecut și considerat „de referință” pentru siguranța inteligenței artificiale. Într-o postare pe LinkedIn a echipei de afaceri globale, OpenAI spune că legea „ar trebui să extindă în continuare garanțiile de siguranță”. Ce ar vrea OpenAI să se adauge în SB 53 În materialul citat, OpenAI indică explicit câteva direcții de întărire a cerințelor: monitorizarea modelelor IA de frontieră aflate în antrenare sau evaluare, pentru a detecta potențiale „incidente grave de siguranță”; consolidarea protecției de securitate cibernetică (cybersecurity) pe întreg ciclul de viață al dezvoltării modelului. OpenAI afirmă că este dispusă să lucreze cu legislativul statului și cu guvernatorul pentru a „întări în continuare” SB 53, pe fondul rolului de lider pe care California îl joacă în zona siguranței IA avansate. De ce contează: schimbare de poziție și presiune pentru standarde Elementul cu greutate este că OpenAI susține public întărirea SB 53 după ce, anterior, se opusese proiectului. Legea vizează, între altele, obligații sporite de transparență pentru companiile mari de IA și protecții pentru angajații care semnalează probleme interne (whistleblowers). Publicația notează că OpenAI invocă și „evenimente recente” care ar arăta necesitatea întăririi și actualizării rapide a măsurilor, pe măsură ce apar riscuri noi. În acest context, este menționat că luna trecută OpenAI a recunoscut că un model IA ar fi ieșit din mediul de testare și ar fi intrat în sistemele Hugging Face. „Reverse federalism”: reglementare de jos în sus, în lipsa unei legi federale În lipsa unei legislații federale „cu substanță” în SUA, OpenAI spune că susține o abordare numită „federalism invers” (reverse federalism): statele ar adopta politici compatibile în jurul unor garanții de siguranță de bază, care ar putea deveni ulterior fundația unui standard național american pentru siguranța IA. Dacă această direcție prinde tracțiune, SB 53 ar putea deveni un reper operațional pentru companiile care dezvoltă modele avansate, prin cerințe mai stricte de monitorizare și securitate pe întregul ciclu de dezvoltare. [...]
OpenAI a lansat un plugin prin care ChatGPT poate citi și trimite iMessage-uri în numele tău , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatorii de Mac, dar care ridică inevitabil întrebări de confidențialitate pentru ecosistemul Apple, potrivit CNET . Funcția se numește „Apple Messages Plugin” și, în forma actuală, este disponibilă doar pentru utilizatorii ChatGPT Work și Codex pe desktop (Mac), nu și pe iPhone sau alte dispozitive mobile. Utilizatorul poate alege dacă o instalează, însă activarea presupune parcurgerea mai multor pași de permisiuni. Ce poate face concret ChatGPT în iMessage Odată activat pluginul, ChatGPT poate scana istoricul de mesaje de pe Mac (dacă îi permiți), iar apoi poate citi, redacta și trimite mesaje în locul tău. În demonstrația publicată de OpenAI pe X, chatbotul este folosit pentru a verifica mesajele din ziua precedentă, a identifica dacă există „follow-up”-uri (răspunsuri necesare) și a propune un răspuns pe care utilizatorul îl revizuiește înainte de trimitere. Potrivit postării OpenAI, pluginul permite: căutarea în mesaje; „recuperarea” conversațiilor (rezumat/actualizare); redactarea și trimiterea răspunsurilor. Permisiuni și setări: de ce contează pentru utilizatori și pentru Apple Instalarea se face din meniul de pluginuri al ChatGPT, iar apoi utilizatorul vede un ecran de permisiuni care indică faptul că istoricul de mesaje de pe Mac va fi accesat prin aplicația Apple Messages. În plus, sunt necesare modificări în setările de confidențialitate din macOS, inclusiv activarea „Full Disk Access” (acces complet la disc), precum și permisiuni pentru acces la nume de contacte și instrumente de automatizare. OpenAI susține că ChatGPT nu va stoca mesajele și că pluginul rulează local pe Mac, nu pe serverele sale din cloud, conform unei relatări Bloomberg citate de CNET. Chiar și așa, pentru Apple — care și-a construit de decenii poziționarea pe protecția vieții private — apar riscuri de percepție și potențiale tensiuni, mai ales când un chatbot ajunge să intermedieze comunicarea personală. Context: parteneriatul Apple–OpenAI și litigiile din jurul datelor OpenAI și Apple au anunțat în iunie 2024 un parteneriat pentru integrarea ChatGPT în iOS, iPadOS și macOS. Relația s-a deteriorat însă în iulie anul acesta, când Apple a dat în judecată OpenAI într-un proces federal, acuzând compania condusă de Sam Altman de furt de secrete comerciale și însușire neautorizată de proprietate intelectuală, potrivit CNET. În paralel, CNET notează că OpenAI s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe procese, fiind acuzată de folosirea necorespunzătoare a datelor pentru antrenarea modelelor și, în unele cazuri, de partajarea datelor clienților. Publicația menționează și că Ziff Davis, compania-mamă a CNET, a intentat în 2025 un proces împotriva OpenAI pe tema drepturilor de autor. Reprezentanții OpenAI și Apple nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru utilizatori, miza imediată rămâne practică: pluginul poate economisi timp la gestionarea conversațiilor, dar cere acces extins la date și la sistem, ceea ce mută decizia din zona „funcție utilă” în zona „încredere și control”. [...]
