Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenClaw a lansat o aplicație mobilă pentru „agenți” AI, dar primele semnale indică probleme operaționale serioase pe Android, de la dificultăți de conectare până la instabilitate, ceea ce poate limita utilitatea produsului în scenarii reale, potrivit 9to5Google.
Aplicația OpenClaw pentru Android și iOS este gândită ca un „gateway” (o poartă de acces) către agenți AI „din mers”, conectându-se la un OpenClaw Gateway privat pe care utilizatorul l-ar fi putut configura deja pe alte platforme. Din telefon, utilizatorii pot conversa cu asistentul (inclusiv prin vorbire în timp real), pot aproba acțiuni și pot gestiona fluxuri de lucru.
Conform descrierii din Google Play, aplicația promite, între altele:
Dincolo de funcționalitățile anunțate, articolul notează că aplicația pare „brută” ca execuție pe Android. Capturile de ecran din pagina de prezentare sunt descrise ca fiind „rough around the edges”, cu un design foarte minimalist care ajunge să se suprapună peste bara de stare (antetul OpenClaw apare în spatele ceasului și al pictogramelor de notificări). Autorul menționează că, instalată pe un Galaxy Z Fold 7, aplicația arată mai bine, dar nu a putut testa conectarea în lipsa unui gateway.
Un semnal mai important pentru utilizarea de zi cu zi vine din feedbackul utilizatorilor: recenziile inițiale sunt „în mare parte negative”, iar aplicația are un rating de 2,2 stele. Sunt menționate plângeri privind erori, imposibilitatea de asociere și calificative precum „neutilizabilă”.
Materialul indică faptul că aplicația de iOS pare mai îngrijită vizual și sugerează că, pe Android, chiar și partea de funcționalitate ar putea fi „pe jumătate coaptă”. Aplicația de iOS este disponibilă în App Store, iar lansarea a fost anunțată și pe X.
Pentru utilizatorii deja existenți ai OpenClaw, ideea unei aplicații mobile care să devină un „nod” sigur pentru chat, voce și aprobări poate fi utilă. Totuși, în forma descrisă acum, experiența de pe Android ridică un risc operațional evident: dacă aplicația nu se poate conecta fiabil la gateway sau este instabilă, promisiunea „agenților în buzunar” rămâne greu de pus în practică.
Recomandate
OpenClaw își extinde funcționarea „local-first” pe mobil, printr-o aplicație oficială pentru iPhone și Android , care permite utilizatorilor să-și gestioneze asistentul AI direct din iOS, inclusiv aprobări de acțiuni și automatizări dependente de dispozitiv, potrivit 9to5Mac . Aplicația mobilă este prezentată ca o modalitate de a administra mai ușor experiența OpenClaw din iOS și Android. În descriere, OpenClaw este definit ca „un asistent AI personal pe care îl rulezi pe propriile dispozitive”, cu accent pe controlul utilizatorului asupra infrastructurii și permisiunilor. Ce schimbă aplicația pe iPhone: un „nod” securizat conectat la Gateway Conform descrierii din aplicație, utilizatorii își conectează iPhone-ul la „ OpenClaw Gateway ” (componenta care intermediază funcționarea) pentru a folosi telefonul ca nod securizat pentru chat, voce, aprobări, partajare și automatizări „conștiente de dispozitiv” (adică pot folosi capabilități ale telefonului, dacă utilizatorul permite). Funcții menționate în descrierea aplicației Aplicația include, între altele: conectare la un OpenClaw Gateway privat prin cod QR sau cod de configurare; chat cu asistentul de pe iPhone; mod de conversație „Talk” în timp real și în fundal; revizuirea și aprobarea acțiunilor inițiate de Gateway; trimiterea directă către OpenClaw de text, linkuri și fișiere media din iOS; activarea, la alegere, a unor capabilități ale dispozitivului (cameră, ecran, locație, poze, contacte, calendar, mementouri); notificări de tip „push wakes” și actualizări de stare pentru fluxuri de lucru conectate. Publicația notează că aplicația este disponibilă gratuit pentru iPhone, iPad și Apple Watch în App Store: OpenClaw for iPhone, iPad, and Apple Watch . Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul proiectului: OpenClaw . [...]
Google încearcă să mute dezbaterea despre regulile UE din zona concurenței în cea a securității datelor , avertizând că obligația de a deschide Android către alți asistenți AI și de a partaja date de căutare „anonimizate” ar putea crește riscurile de fraudă și reidentificare a utilizatorilor, potrivit Ars Technica . Miza este una de reglementare: Comisia Europeană pregătește pentru luna viitoare un set de măsuri care ar putea forța Google să „joace mai corect” cu rivalii din UE. Compania susține însă că, în forma discutată acum, schimbările ar crea breșe operaționale și de confidențialitate, chiar dacă obiectivul declarat al UE este reducerea poziției dominante a Google. Ce ar putea cere UE: acces AI pe Android și partajare de date din căutări Heather Adkins, vicepreședinte Google pentru inginerie de securitate, a declarat pentru Wired (citată de Ars Technica) că propunerile UE au două componente: Android : Gemini ar urma să nu mai fie singurul serviciu AI integrat, iar utilizatorii ar putea integra și alte modele AI cu acces de tip „la nivel de sistem”, similar cu cel de care beneficiază Gemini. Căutare : Google ar urma să partajeze cu alte companii date de căutare „anonimizate” , într-un format apropiat de cel folosit intern, inclusiv conținutul căutărilor, poziționări în rezultate și rate de click. Adkins a susținut că, dacă măsurile ar fi implementate „așa cum sunt descrise azi”, în câteva săptămâni s-ar putea vedea „o creștere semnificativă a fraudei în UE”. Riscul operațional invocat pe Android: „asistenți” malițioși cu acces extins Google argumentează că statutul special al lui Gemini pe Android îi oferă acces la fișierele utilizatorului, conținutul de pe ecran și interacțiuni vocale îmbunătățite . În logica companiei, extinderea acestui tip de acces către alți furnizori ar putea fi exploatată de actori rău intenționați, prin instalarea unor servicii AI malițioase capabile să fure date sau să manipuleze experiența de utilizare. Articolul notează că Adkins nu intră în detalii tehnice despre mecanismele de atac, dar sugerează că problema ar fi „suprafața” mai mare de risc odată cu apariția mai multor servicii cu privilegii similare. „Anonimizarea e grea”: disputa pe datele de căutare și reidentificare Partea cea mai sensibilă este partajarea de date de căutare. Conform proiectului de propunere citat, Google ar trebui să ofere competitorilor un set de date „anonimizate” cu granularitate ridicată, la un nivel care „nu a mai fost furnizat” până acum. Adkins a spus pentru Wired: „Anonimizarea este grea și trebuie să ai experții tehnici potriviți la masă ca să găsești soluțiile.” Google invocă și faptul că, odată cu disponibilitatea pe scară largă a modelelor AI puternice, de-anonimizarea (reidentificarea) seturilor mari de date ar fi mai ușoară. În plus, compania susține că echipele sale interne ar fi reușit să lege date de căutare „anonime” de utilizatori individuali în doar două ore , folosind așa-numitele „atacuri de corelare” (linkage attacks), adică tehnici care combină indicii din mai multe surse pentru a identifica persoane. Un alt argument prezentat este riscul de securitate la nivel de ecosistem: dacă datele ajung la firme mai mici, acestea ar putea deveni ținte mai ușoare pentru atacatori. Context: DMA și calendarul deciziei Demersul UE se desfășoară în cadrul Digital Markets Act (DMA) , care desemnează companii precum Google, Meta sau Amazon drept „gatekeeperi” (platforme cu rol de control asupra accesului la piețe digitale) și le impune obligații suplimentare. Potrivit articolului, perioada de comentarii s-a încheiat pe 1 mai , iar Comisia Europeană lucrează la modul de aplicare. O decizie finală este așteptată pe 27 iulie , iar aceasta ar urma să fie obligatorie din punct de vedere legal pentru Google, în calitatea sa de gatekeeper. Până atunci, detaliile despre accesul AI pe Android și despre nivelul de anonimizare cerut pentru datele de căutare rămân „în aer”. [...]
Cursor mută supravegherea dezvoltării software cu agenți AI pe iPhone , un pas care poate schimba modul de lucru al echipelor și poate accelera tranziția de la „scris cod” la „validat decizii”. Potrivit The Next Web , compania a lansat o aplicație iOS care permite dezvoltatorilor să pornească și să gestioneze agenți de codare direct de pe telefon, prin conectarea la versiunea desktop a Cursor. Aplicația mobilă permite inițierea unor sesiuni noi, revizuirea rezultatelor generate de agenți și interacțiunea cu agenți aflați deja în execuție, atunci când utilizatorul nu este la computer. Mesajul implicit este operațional: dezvoltarea asistată de AI nu mai depinde de un mediu complet de lucru pe desktop, ci poate fi coordonată „din mers”, prin verificări și aprobări rapide. De ce contează: dezvoltatorul devine „supervizor”, nu executant Cursor își continuă astfel pivotarea către agenți mai autonomi, începută odată cu a doua lansare majoră a platformei, în octombrie 2025. Atunci au fost introduși agenți capabili să lucreze pe baze de cod fără supraveghere constantă, pentru sarcini precum scrierea de teste, repararea de erori și refactorizarea codului în mai multe fișiere. Aplicația iOS duce această autonomie mai departe, pentru că mută controlul și monitorizarea în afara biroului. În acest model, rolul dezvoltatorului se mută către: verificarea rezultatelor produse de agenți; aprobarea modificărilor; corectarea direcției (course correction) atunci când e nevoie, fără editare „linie cu linie”. Context competitiv și semnale din piață Boris Cherny, șeful Claude Code la Anthropic, descrie tendința printr-o formulare directă: „Cea mai mare parte din programarea mea acum este pe telefon.” În același timp, Cursor nu este singura platformă care împinge interfețe mobile pentru instrumente de programare asistată de AI: Anthropic și OpenAI au deja interfețe mobile, însă, potrivit articolului, nu au ajuns la aceeași profunzime a fluxului bazat pe agenți direct pe telefon. Miza pentru companii: autonomie suficientă ca să reducă „timpul la tastatură” Lansarea vine pe fondul accelerării traiectoriei corporative a Cursor (dezvoltat de Anysphere ). Publicația notează că firma a atras 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) la o evaluare de 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 miliarde lei) în aprilie și că SpaceX a structurat un potențial acord de achiziție de 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei). Cursor ar avea peste un milion de clienți plătitori și susține că 70% dintre companiile din Fortune 1.000 îi sunt clienți. Din perspectivă operațională, pariul Cursor este că agenții pot rula autonom perioade mai lungi, iar oamenii intervin periodic pentru revizuiri și aprobări. Aplicația iOS este construită exact pentru acest tip de utilizare: verificări rapide, aprobări și ajustări, nu dezvoltare completă pe mobil. În paralel, articolul leagă această evoluție de „vibe coding”, tendință care ar fi dus la o creștere de 84% a trimiterilor de aplicații în App Store și la măsuri de control din partea Apple asupra aplicațiilor generate cu AI. Cursor, prin controlul agenților de pe telefon, împinge mai departe ideea că proiecte complexe pot fi coordonate de pe un dispozitiv de buzunar. [...]
Costul tot mai mic de a construi software de infrastructură cu ajutorul AI riscă să „comoditizeze” sistemele de operare , mutând competiția și marjele către cloud și infrastructura de inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo . Ideea centrală: timp de decenii, controlul asupra sistemului de operare ( Windows , iOS, Android ) a însemnat control asupra pieței, nu pentru că aceste platforme ar fi fost imposibil de copiat, ci pentru că era extrem de scump și greu să construiești ceva comparabil. Acum, susține autorul, ecuația începe să se schimbe nu prin dispariția platformelor consacrate, ci prin scăderea accelerată a costului de dezvoltare, pe fondul apariției „agenților” AI care pot prelua o parte tot mai mare din munca de programare. De ce contează economic: valoarea se mută din „OS” în stratul următor Analiza argumentează că, atunci când costul de producție al unui strat software scade suficient, valoarea migrează către alt strat: serverele au devenit „marfă” și valoarea s-a mutat în cloud, browserele au devenit gratuite și valoarea s-a mutat în servicii, iar diferențierea la telefoane s-a dus în ecosistem. În aceeași logică, sistemele de operare ar intra într-o „eră ieftină”, în care avantajele istorice se erodează și marjele se comprimă. Consecința anticipată nu este apariția rapidă a unor rivali direcți pentru Windows sau Android, ci proliferarea unor sisteme de operare construite pentru domenii foarte specifice (de la roboți și industrie la infrastructură critică, automobile, echipamente medicale sau dispozitive noi), tocmai pentru că o parte tot mai mare din efortul de dezvoltare ar urma să fie preluată de agenți software. Semnalul operațional: agenții AI nu mai sunt doar „autocomplete” Mobilissimo notează că instrumente precum Claude Code, Codex, Cursor, GitHub Copilot sau Devin sunt încă privite de mulți ca un „autocomplete” mai bun, însă rolul lor se schimbă: primesc un obiectiv, își împart sarcinile, generează cod, îl testează, îl rescriu și îl repară, în timp ce inginerul devine mai degrabă persoana care stabilește direcția și validează rezultatul. Diferența, susține autorul, este „uriașă” din punct de vedere economic. Ca exemplu al vitezei cu care poate fi produs software de infrastructură, analiza indică experimentul descris în articolul „When the model writes the kernel” : un model AI (Fable 5) ar fi construit într-o sesiune de lucru de „câteva zeci de minute” nucleul unui kernel compatibil conceptual cu Windows NT, scris în Rust , iar proiectul ar fi evoluat ulterior până la încărcarea unor drivere Windows și rularea unor executabile reale. Miza nu este, subliniază autorul, ca acel kernel să concureze cu Windows, ci semnalul privind scăderea costului de a replica lucruri considerate până recent aproape imposibile. „Agentic OS”: sistemul de operare ca interfață către infrastructura AI Un alt indiciu invocat este schimbarea de discurs la producătorii de hardware. La MWC Shanghai, Honor ar fi folosit termenul „Agentic OS”, descriind o direcție în care AI-ul înțelege intenția utilizatorului, comunică permanent cu modele din cloud și transformă telefonul într-un nod conectat la o infrastructură AI mai mare decât dispozitivul; primele elemente ar urma să apară odată cu MagicOS 11 , conform articolului care descrie direcția (link în sursă: https://www.huaweicentral.com/agentic-os-features-will-show-up-to-users-with-magicos-11-honor/ ). În această viziune, sistemul de operare devine „translatorul” dintre utilizator și infrastructura AI, iar diferențierea se mută către ceea ce platforma „nu conține” local: cloud-ul, modelele, memoria utilizatorului și contextul acumulat, plus capacitatea unui agent de a coordona servicii fără ca utilizatorul să deschidă aplicații. Ce urmează: competiția se mută în cloud-ul „unde rulează inteligența” Concluzia analizei este că sistemele de operare nu dispar, ci se „democratizează”, iar centrul de greutate se mută către infrastructura AI. În acest cadru, investițiile marilor jucători în cloud și acceleratoare AI sunt prezentate ca parte a aceleiași repoziționări: „nu următorul sistem de operare va decide cine conduce industria, ci cloud-ul în care acel sistem de operare își caută inteligența”, potrivit Mobilissimo. [...]
OpenAI pregătește un dispozitiv fizic dedicat Codex , semn că încearcă să mute utilizarea asistentului de programare din software în fluxuri de lucru „la buton”. Potrivit The Verge , compania a publicat pe X un clip care sugerează lansarea, pe 15 iulie, a unui device orientat către scurtături (shortcut-uri) pentru Codex, instrumentul său de programare asistată de inteligență artificială. În teaser apare un dispozitiv pătrat, cu mai multe butoane, însoțit de mesajul „Your favorite Codex shortcuts are getting an upgrade” („Scurtăturile tale preferate pentru Codex primesc un upgrade”). Publicația notează că nu este vorba despre dispozitivul „misterios” la care OpenAI lucrează împreună cu fostul designer Apple Jony Ive. Parteneriat cu Work Louder : hardware de tip „macro pad” pentru scurtături Din imaginile prezentate reiese că OpenAI lansează dispozitivul în parteneriat cu Work Louder, companie cunoscută pentru tastaturi mecanice și „macro pad”-uri (panouri cu taste programabile), cu butoane, rotițe și comutatoare configurabile. Silhueta seamănă cu Creator Micro 2, un produs Work Louder care include 13 comutatoare mecanice, un joystick și un senzor tactil. Astfel de dispozitive sunt folosite pentru a lega acțiuni rapide de aplicații (de exemplu, scurtături în Photoshop). The Verge amintește și un precedent: Figma a colaborat cu Work Louder pentru un macro pad cu scurtături preconfigurate. Ce se știe și ce rămâne neclar până la lansare Nici OpenAI, nici Work Louder nu au oferit detalii suplimentare despre produs sau despre funcțiile exacte ale colaborării. Singura certitudine din material este data indicată pentru lansare (15 iulie) și faptul că dispozitivul este gândit în jurul scurtăturilor pentru Codex, ceea ce sugerează o direcție mai „operațională”: integrarea mai rapidă a comenzilor către AI direct în rutina de lucru, fără a depinde exclusiv de interfața software. [...]
Google extinde în SUA generarea de imagini „personalizate” în Gemini, folosind date din aplicațiile conectate, ceea ce ridică miza pentru controlul consimțământului și al setărilor de confidențialitate. Potrivit Google Blog , începând de astăzi, „toți utilizatorii eligibili” din Statele Unite pot accesa gratuit generarea profund personalizată de imagini în aplicația Gemini. Funcționalitatea se bazează pe „Personal Intelligence”, un mecanism prin care Gemini, cu permisiunea utilizatorului, poate folosi informații din servicii Google precum Gmail, Google Photos , YouTube și Search pentru a oferi răspunsuri mai relevante. Noutatea anunțată este conectarea acestui strat de personalizare cu „Nano Banana” și cu Google Photos, astfel încât imaginile generate să reflecte mai ușor preferințele și stilul de viață al utilizatorului, deduse din aplicațiile conectate. Din perspectivă operațională, Google susține că utilizatorii nu mai trebuie să descrie în detaliu contextul personal în prompturi (instrucțiunile text către model), putând folosi cereri mai generale, de tipul „proiectează casa visurilor mele”. În plus, compania afirmă că Gemini poate folosi imagini reale ale utilizatorului din Google Photos, reducând nevoia de încărcare manuală a fotografiilor atunci când cererea implică reprezentarea persoanei (de exemplu, „creează o ilustrație cu mine și lucrurile mele preferate”). Controlul utilizatorului rămâne pe bază de „opt-in” Google precizează că conectarea aplicațiilor Google la Gemini rămâne opțională („opt-in”) și poate fi ajustată oricând din setări. Compania trimite și la o pagină separată cu detalii despre eligibilitate, fără a include în textul principal criteriile concrete sau o listă completă a condițiilor. Extinderea este, deocamdată, limitată la SUA și la utilizatorii „eligibili”, iar anunțul nu oferă un calendar pentru alte piețe. [...]
