Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Meta pregătește pentru 2026 unelte de comerț „agentic” bazate pe AI, potrivit TechCrunch, după ce Mark Zuckerberg le-a spus investitorilor că utilizatorii vor începe să vadă „în câteva luni” noi modele și produse de inteligență artificială. Anunțul a fost făcut într-un apel cu investitorii, organizat odată cu publicarea rezultatelor trimestriale ale companiei.
Zuckerberg a indicat comerțul bazat pe AI drept o zonă prioritară, fără să ofere un calendar sau nume de produse. Ideea centrală este folosirea unor „agenți” software (programe care pot executa sarcini în numele utilizatorului, pe baza unui scop) pentru a simplifica descoperirea și alegerea produselor din catalogul companiilor prezente pe platformele Meta.
„Noi instrumente de cumpărături agentice le vor permite oamenilor să găsească setul potrivit de produse de la companiile din catalogul nostru.”
Din perspectiva business, miza este dublă: pe de o parte, Meta încearcă să crească utilitatea platformelor sale în zona de cumpărături; pe de altă parte, astfel de instrumente pot influența direct conversiile (de la interes la achiziție), ceea ce ar întări argumentul că investițiile în AI se pot traduce în venituri.
În articol sunt conturate implicit câteva direcții ale acestor unelte de comerț bazate pe AI:
Zuckerberg a susținut că avantajul Meta ar veni din capacitatea de a personaliza experiența pe baza „contextului personal” al utilizatorilor, inclusiv istoricul, interesele, conținutul și relațiile. În această logică, agenții AI devin mai utili atunci când au acces la un context mai bogat despre utilizator, ceea ce Meta consideră că poate oferi.
„Începem să vedem promisiunea unei inteligențe artificiale care înțelege contextul nostru personal, inclusiv istoricul, interesele, conținutul și relațiile noastre.”
Afirmația indică direcția strategică: comerțul „agentic” ar urma să fie alimentat de personalizare. Totodată, ea sugerează și un teren sensibil pentru companie, având în vedere dezbaterile recurente despre utilizarea datelor personale în publicitate și recomandări, chiar dacă articolul nu intră în detalii despre politici sau măsuri concrete.
Propunerea Meta se aliniază unui interes mai larg în industrie pentru asistenți de cumpărături bazați pe AI. TechCrunch notează că atât Google, cât și OpenAI au construit platforme pentru tranzacții prin agenți, iar companii precum Stripe și Uber s-au alăturat ca parteneri.
În paralel, Meta își consolidează capabilitățile prin achiziții. În decembrie, compania a cumpărat dezvoltatorul de agenți de uz general Manus, iar la acel moment Meta a spus că va „continua să opereze și să vândă serviciul Manus, precum și să îl integreze în produsele noastre”. Mișcarea sugerează că planurile pentru comerț „agentic” pot fi susținute și prin tehnologie adusă din exterior, nu doar prin dezvoltare internă.
Apelul cu investitorii a coincis cu publicarea rezultatelor trimestriale, care au arătat o creștere puternică a cheltuielilor de capital planificate. Meta anticipează pentru 2026 cheltuieli totale de capital între 115 și 135 miliarde de dolari, față de 72 miliarde de dolari în 2025, iar în documentele oficiale compania a pus creșterea pe seama „investițiilor sporite” pentru eforturile Meta Superintelligence Labs și pentru activitatea de bază.
În același timp, articolul menționează că suma rămâne sub un nivel de 600 miliarde de dolari, pe care Zuckerberg l-ar fi proiectat, potrivit relatărilor, pentru cheltuieli de infrastructură până în 2028. Pe fondul criticilor anterioare din partea investitorilor privind legătura dintre investițiile masive în AI și profitabilitate, Zuckerberg a insistat că rezultatele laboratorului AI vor ajunge curând la public, însă fără să detalieze cum vor fi monetizate concret noile unelte de comerț bazate pe agenți.
Recomandate
Meta lucrează cu Fourier la un prototip de robot umanoid în doar trei luni , într-un demers care mută accentul de la modele de inteligență artificială „în ecran” la aplicații fizice, cu implicații directe pentru lanțul de aprovizionare hardware și parteneriatele internaționale din zona roboticii, potrivit IT之家 . Informația, atribuită de publicație unui material The Information, indică faptul că Meta a colaborat cu compania chineză Fourier pentru a construi un prototip de robot umanoid numit „Max”. Proiectul este prezentat intern ca o „întruchipare fizică” a modelului de inteligență artificială Muse, iar ținta de utilizare menționată este executarea de sarcini casnice. Ce se știe despre prototipul „Max” Conform detaliilor publicate, robotul a fost dezvoltat în trei luni și are următoarele caracteristici: înălțime: aproape 5 feet (aprox. 1,5 metri); greutate: aproximativ 106 pounds (aprox. 48,1 kilograme); platformă hardware: cip Nvidia Thor. Publicația notează că Mark Zuckerberg ar vedea acest robot ca pe „forma fizică” a modelului Muse și ca pe o bază pentru capabilități orientate spre activități domestice. Următorul pas: „Max 2”, dar fără calendar de lansare și fără plan de vânzare IT之家 mai scrie că Meta și Fourier ar fi început în septembrie dezvoltarea unei versiuni „Max 2”. Aceasta ar urma să includă o reproiectare a trunchiului și „alte upgrade-uri de rutină”. Deocamdată, cele două companii nu ar fi stabilit un termen de lansare și nici nu ar avea planuri să vândă prototipul, ceea ce sugerează că proiectul rămâne, cel puțin în această etapă, unul de cercetare și dezvoltare, nu un produs comercial. [...]
NVIDIA va investi 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) în oferta de acțiuni a Meta , pe fondul extinderii colaborării dintre cele două companii pentru optimizarea modelelor Muse și a infrastructurii necesare rulării agenților de inteligență artificială, potrivit NVIDIA News . Parteneriatul vizează extinderea lucrului comun pe Muse și „familia” de modele Muse, cu accent pe îmbunătățirea performanței la inferență (rularea modelului în producție) și antrenare. În același timp, companiile urmăresc optimizări „pe fluxuri de lucru” pentru a maximiza performanța și a reduce costul total de deținere (total cost of ownership), adică ansamblul costurilor de infrastructură și operare pe durata utilizării. De ce contează: investiția leagă mai strâns Meta de ecosistemul NVIDIA Elementul cu impact economic direct este investiția de 3 miliarde de dolari în oferta de acțiuni a Meta, pe care NVIDIA spune că o va face în paralel cu extinderea colaborării tehnologice. În termeni practici, mișcarea consolidează relația comercială și tehnologică într-un moment în care Meta își accelerează ambițiile de infrastructură pentru agenți AI și modele de frontieră. Ce include extinderea colaborării tehnologice NVIDIA și Meta indică trei direcții principale: Optimizări pentru Muse : îmbunătățirea performanței la inferență și antrenare, plus optimizări pe întregul flux de lucru pentru eficiență și costuri mai mici. Securitate și monitorizare pentru agenți AI : luarea în calcul a unor colaborări pe NVIDIA OpenShell Reference Architecture , inclusiv OpenShell pentru implementare „sigură” și NVIDIA Sentry pentru monitorizarea comportamentului agenților. Extinderea implementărilor de infrastructură NVIDIA la Meta : Meta intenționează să extindă utilizarea NVIDIA Vera Rubin și Vera CPU , și să folosească NVIDIA Spectrum-X Ethernet și BlueField-4 pentru eficiență de rețea și creșterea debitului de date. Publicația mai notează că modelele și agenții Muse, care folosesc infrastructura NVIDIA, au avut performanțe de tip „frontier-level” în benchmark-uri și o creștere puternică a descărcărilor de la consumatori după lansare, fără a oferi însă cifre. Mesajul celor două companii: agenții AI, noua țintă operațională Jensen Huang , CEO NVIDIA, leagă extinderea parteneriatului de trecerea către agenți AI ca „nouă paradigmă de calcul”, în timp ce Mark Zuckerberg , CEO Meta, poziționează Muse ca vehicul pentru a duce „superinteligența personală” către utilizatori. În perioada următoare, consecința practică a anunțului ar trebui să fie accelerarea implementărilor de infrastructură NVIDIA la Meta și o integrare mai strânsă a instrumentelor de securitate și monitorizare pentru agenți, în măsura în care colaborările „luate în calcul” se concretizează. [...]
Google începe testarea limitată a Genie 4 , un „world model” care poate rula simulări interactive în timp real cu audio nativ , o direcție cu potențial operațional direct pentru companii care dezvoltă agenți AI, roboți sau instrumente creative. Informațiile sunt prezentate pe Google Blog . Genie 4 este descris ca un model global („world model”) pentru simulare interactivă în timp real, cu un nivel ridicat de realism și cu generare de sunet „nativ” (adică produs direct de model, pe loc, nu adăugat ulterior). Google spune că modelul integrează și dezvoltă capabilități din familia Gemini: „Gemini Omni” ar ancora simulările în aspect și comportament din lumea reală, iar alte modele Gemini ar furniza raționamentul necesar pentru coerență și continuitate. Ce poate face Genie 4 în simulare, potrivit Google Publicația indică faptul că utilizatorii pot porni un eveniment și pot „dirija” scenele în timp real prin limbaj natural, inclusiv: mișcarea camerei, schimbarea vremii, introducerea de personaje noi. În plus, fiecare „lume” ar genera audio dinamic, inclusiv sunete ambientale, muzică și dialog interactiv. De ce contează pentru utilizare practică și industrie Google poziționează simularea lumii ca un pas important către AGI (inteligență artificială generală), menționând explicit două direcții de utilizare: medii de antrenare mai sigure pentru roboți și agenți, respectiv extinderea instrumentelor creative în industrii precum film, jurnalism, jocuri și producție. Acces: testare limitată și planuri de extindere Google spune că a început distribuirea Genie 4 către un grup restrâns de testeri „de încredere”. Următorul pas ar fi disponibilitatea „în curând” pentru abonații Google AI Ultra , în Project Genie, precum și pentru parteneri cu acces timpuriu prin Gemini API și AI Studio. Pentru demonstrații, compania trimite către blogul Google DeepMind: https://deepmind.google/blog/genie-4-a-new-generation-of-world-simulation/ . [...]
OpenAI își întărește funcția de afaceri corporative prin numirea lui Jill Hazelbaker , o mutare care indică o miză mai mare pe comunicare, poziționare publică și relația cu instituțiile pe măsură ce inteligența artificială intră tot mai mult în zona de reglementare și dezbatere publică, potrivit OpenAI . Hazelbaker va ocupa rolul de Chief Corporate Affairs Officer și va conduce comunicarea globală și poziționarea corporativă a companiei. În această funcție, ea va lucra cu liderii OpenAI pentru „a aprofunda înțelegerea publică” a inteligenței artificiale și pentru a consolida încrederea în misiunea organizației, conform anunțului. De ce contează: comunicarea și încrederea devin o funcție de business Numirea vine într-un moment în care companiile de inteligență artificială sunt evaluate nu doar prin prisma performanței tehnologice, ci și a modului în care gestionează percepția publică, riscurile și dialogul cu autoritățile. OpenAI leagă explicit această decizie de intenția de a investi în leadership și capabilități pentru a se implica „mai profund” cu oamenii și instituțiile care influențează viitorul AI. Profil: experiență în companii cu presiune de reglementare și reputație Cel mai recent, Jill Hazelbaker a fost President și Chief Corporate Affairs Officer la Uber, unde OpenAI spune că a contribuit la transformarea companiei dintr-un startup ambițios într-una dintre cele mai mari platforme globale de tehnologie. În cei aproximativ zece ani la Uber, ea a coordonat, între altele, comunicarea globală, marketingul, politicile publice, siguranța și echipele de resurse umane și a avut un rol central în gestionarea provocărilor de reglementare și reputație. Anterior, Hazelbaker a condus comunicarea și politicile publice la Snap și a avut roluri de conducere la Google, inclusiv pe comunicare corporativă globală, comunicare pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, precum și relații guvernamentale în Europa. Înainte de cariera din tehnologie, a lucrat în politica din SUA, inclusiv ca director național de comunicare și purtător de cuvânt pentru campania prezidențială a senatorului John McCain din 2008 și ca secretar de presă pentru primarul New York-ului, Michael Bloomberg. Ce urmează OpenAI nu a comunicat un calendar detaliat pentru prioritățile noului director, dar mandatul descris în anunț indică o concentrare pe comunicarea globală, poziționarea companiei și consolidarea încrederii publice, pe fondul intensificării discuțiilor despre impactul și guvernanța inteligenței artificiale. [...]
Google condiționează accesul la Căutare de activarea funcțiilor de inteligență artificială în școli , potrivit The Guardian , într-o schimbare care mută discuția din zona „opțiunii” în cea a dependenței operaționale: dacă administratorii blochează instrumentele AI pentru conturile elevilor, aceștia nu mai pot folosi nici Google Search. Măsura apare într-un pachet de produse și controale noi pentru mediul educațional, anunțat marți, care vizează conturile K-12 (învățământ preuniversitar). Compania spune că, „după ce a ascultat” școli, profesori, cercetători și factori de decizie, actualizează controalele pentru Gemini, Gemini Notebook, Gemini în Classroom și Google Search, iar accesul la aceste produse va fi „complet oprit” pentru conturile elevilor până când administratorii școlari le activează explicit. Ce se schimbă, concret, pentru școli Punctul sensibil este legătura directă între interdicția AI și accesul la căutare. Chris Phillips , vicepreședinte Google pentru educație, a declarat pentru New York Times că nu există Google Search fără AI, iar „Search și AI sunt profund integrate”. În același context, el a spus că o interdicție la nivel de școală asupra AI ar însemna că elevii „nu vor avea acces la căutare” și vor vedea un mesaj din partea școlii că funcția nu este disponibilă. The Guardian notează că a contactat Google pentru un punct de vedere, dar nu a primit răspuns până la publicare. De ce contează: presiune operațională într-un serviciu „esențial” pentru elevi Pentru multe școli, Google Search este un instrument de bază pentru documentare și teme, iar pierderea accesului poate deveni un argument practic pentru a accepta activarea noilor funcții AI. Publicația amintește și de poziția puternică a Google în școlile din SUA, construită în timp prin produse gratuite sau ieftine – de la Gmail și Google Docs la Google Classroom și Chromebookuri. Criticii interpretează schimbarea ca pe o penalizare pentru instituțiile care vor să limiteze utilizarea inteligenței artificiale în clasă. Reacții: acuzații de folosire a poziției dominante Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, care a impus recent un moratoriu de un an asupra instrumentelor de inteligență artificială generativă în școlile orașului până la clasa a VIII-a, a acuzat Google că își folosește controlul asupra căutării online pentru a împinge AI în școli. „Google încearcă să-și folosească puterea de monopol pentru a forța AI în școlile noastre publice.” Lina Khan, fostă președintă a Federal Trade Commission (FTC), a susținut public o critică similară, afirmând că Google își folosește monopolul pe căutare pentru a „constrânge” școlile să adopte AI. Separat, Lila Byock, fondatoarea coaliției Schools Beyond Screens, a numit anunțul un „ultimatum ostil” și a cerut intervenția autorităților de reglementare pentru a preveni exploatarea elevilor „pentru profit”. Ce instrumente AI împinge Google mai aproape de Search Între funcțiile anunțate pentru educație se află „Guided Learning”, descris ca un instrument de studiu care „îi ghidează” pe elevi în rezolvarea problemelor, în loc să le ofere direct răspunsul. Google spune că plănuiește să integreze Guided Learning direct în Google Search, cu exemple precum solicitări pentru rezolvarea unei probleme complexe de fizică sau ajutor la redactarea unui referat. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul exact al integrării și despre modul în care vor fi aplicate controalele în toate scenariile, rămâne de urmărit cum vor reacționa districtele școlare și dacă presiunea publică va aduce clarificări sau ajustări ale politicii. [...]
Apple obligă aplicațiile de „dating” și companionii AI cu interacțiuni romantice sau sexuale să fie etichetați 18+ , o schimbare care poate restrânge accesul minorilor și crește obligațiile de conformare pentru dezvoltatori, potrivit CNET . Măsura vizează atât aplicațiile de întâlniri între oameni, cât și aplicațiile de tip „AI companion” care includ interacțiuni romantice ori sexuale cu personaje virtuale. CNET dă ca exemplu Replika , care este deja încadrată la „18+” în App Store, însă noile reguli fac această clasificare obligatorie pentru alte aplicații similare. Ce se schimbă în App Store și când intră în vigoare Apple a transmis luni o notificare către dezvoltatori (link în sursă) în care anunță introducerea, din 16 noiembrie, a două noi „descrieri de conținut” (etichete care indică tipul de conținut/funcționalități din aplicații): „Dating and Relationships” (Întâlniri și relații) „Shared Location” (Partajare locație) Dezvoltatorii vor trebui să declare dacă aplicațiile lor oferă funcții de dating, inclusiv interacțiuni romantice sau sexuale cu companioni virtuali, și dacă permit utilizatorilor să își partajeze locația reală cu alte persoane. Termenul-limită pentru completarea acestor noi declarații pentru toate aplicațiile este 12 ianuarie 2027. Impactul operațional: ratingurile pot depinde de țară Apple precizează că funcțiile de partajare a locației pot influența ratingul de vârstă în funcție de țară. Exemplul dat este Brazilia, unde: aplicațiile cu partajare a locației trebuie să aibă un rating minim de 16 ani; aplicațiile de dating necesită rating 18+. Cu alte cuvinte, dezvoltatorii trebuie să trateze ratingurile și dezvăluirile ca pe o obligație de conformare care poate varia regional, nu ca pe o setare unică la nivel global. De ce contează pentru aplicațiile cu „AI companion” CNET notează că multe aplicații de dating majore (precum Tinder și Hinge) au deja restricții de vârstă, însă miza este creșterea popularității companionilor AI și riscurile asociate minorilor. În acest context, articolul amintește că platforma Character.AI a eliminat anul trecut chat-urile „deschise” pentru utilizatorii sub 18 ani (detalii în anunțul companiei, link în sursă). Totodată, sunt citate cercetări Common Sense Media : un raport din 2026, bazat pe un sondaj cu peste 1.000 de copii cu vârste între 9 și 17 ani, arată că mulți tratau deja AI ca pe un confident; un studiu din 2025 a constatat că aproape trei sferturi dintre adolescenți folosiseră companioni AI, iar o treime preferaseră chatboții în locul oamenilor pentru conversații serioase. Ce nu rezolvă automat eticheta „18+” Articolul subliniază că un rating „18+” nu înseamnă, în mod automat, verificare de vârstă pentru toți utilizatorii. Etichetele funcționează împreună cu restricțiile parentale, iar Apple ar putea cere utilizatorilor să confirme că sunt adulți înainte de descărcare în anumite regiuni. Concluzia practică: regulile nu garantează că adolescenții nu vor accesa astfel de aplicații, dar ridică standardul de etichetare și face mai dificil ca aplicațiile cu relații romantice cu AI să „treacă” sub pragurile de conținut bazate pe vârstă. [...]
