Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
LG CNS și compania americană Palantir au semnat un parteneriat strategic pentru dezvoltarea transformării bazate pe inteligență artificială, un acord prin care tehnologia AI și platformele de integrare a datelor ale firmei americane vor fi integrate în proiectele de transformare digitală realizate de compania sud-coreeană. Potrivit The Korea Times, înțelegerea a fost semnată în Statele Unite pe 12 martie 2026, iar obiectivul este extinderea globală a afacerilor LG CNS în domeniul „AI transformation” (AX), adică modernizarea companiilor prin utilizarea inteligenței artificiale și a analizei datelor.
LG CNS, divizia de servicii IT a grupului sud-coreean LG, va integra în proiectele sale două dintre platformele dezvoltate de Palantir Technologies: Foundry și Artificial Intelligence Platform (AIP). Prima este destinată integrării și organizării volumelor mari de date provenite din sisteme disparate ale companiilor, iar cea de-a doua combină aceste date cu modele de inteligență artificială generativă pentru a sprijini decizii operaționale în timp real.
Directorul executiv al LG CNS, Hyun Shin-gyoon, a declarat că acordul reprezintă un punct de cotitură pentru extinderea globală a companiei în domeniul transformării digitale. Strategia se bazează pe combinarea expertizei industriale a companiei sud-coreene cu platformele software dezvoltate de Palantir, companie americană cunoscută pentru soluții avansate de analiză a datelor utilizate de corporații și instituții guvernamentale.
În cadrul colaborării, LG CNS va crea o unitate dedicată, numită Forward Deployed Engineering (FDE), care va lucra direct cu Palantir pentru a identifica și implementa proiecte cu valoare ridicată în mai multe industrii.
Printre domeniile vizate se numără:
Compania sud-coreeană intenționează să înceapă implementarea platformelor în interiorul grupului LG, unde unele filiale analizează deja adoptarea acestor tehnologii. Potrivit companiei, un proiect pilot pentru managementul calității a fost deja finalizat cu succes folosind Foundry și AIP, iar rezultatele au dus la semnarea unui contract de implementare la scară completă.
Experiența obținută din proiectele interne ar urma să fie folosită pentru extinderea serviciilor către clienți externi, LG CNS mizând pe creșterea cererii globale pentru soluții bazate pe inteligență artificială și analiză avansată a datelor în mediul corporativ.
Recomandate
Cercetătorul-șef al OpenAI cere praguri legale minime de siguranță pentru AI , avertizând că ritmul de dezvoltare depășește capacitatea societății de a rămâne în control, potrivit HotNews . Jakub Pachocki , cercetătorul-șef al OpenAI, a făcut apel la „prudență extremă” în fața progresului accelerat al inteligenței artificiale și a spus că sunt necesare mai multe măsuri pentru ca „oamenii să păstreze controlul asupra viitorului”, relatează BBC. Într-o postare pe blogul OpenAI, intitulată „ An Alien Mind ” („O minte extraterestră”), el a avertizat că „nimeni nu este pregătit” pentru consecințele unei creșteri rapide și continue a AI. Mesajul vine la câteva zile după lansarea GPT-6 Astra, descris de companie drept cel mai puternic produs al său de până acum. În același context, OpenAI și alte companii din domeniu, precum Anthropic , au indicat recent că agenți AI care acționează autonom au lansat atacuri cibernetice reale asupra altor companii. Ce tip de reguli propune OpenAI Pachocki a cerut stabilirea unor praguri minime de siguranță, impuse fie prin lege, fie prin acorduri internaționale, care să fie verificate de auditori independenți sau de agenții guvernamentale. Ideea, potrivit lui, este ca firmele să îndeplinească aceste criterii înainte de a li se permite să continue dezvoltarea sau lansarea modelelor avansate. Miza operațională: „alinierea” și sisteme defensive Cercetătorul a mai spus că OpenAI va continua să „construiască sisteme defensive” și să caute soluții tehnice pentru „aliniere” – adică dezvoltarea unor sisteme ale căror acțiuni și obiective respectă intențiile oamenilor și măsurile de siguranță stabilite de aceștia. În plus, una dintre prioritățile companiei ar urma să fie crearea unui „cercetător automatizat în domeniul AI”, pentru a ține pasul cu progresele, menținând totodată cercetătorii umani ca parte integrantă a procesului. [...]
Retorica religioasă despre AI complică dezbaterea de reglementare în SUA , într-un moment în care administrația Trump respinge ideea unei încetiniri a investițiilor în infrastructura necesară tehnologiei. Potrivit Digi24 , vicepreședintele JD Vance a descris inteligența artificială drept „satanică” în anumite cazuri, o poziționare care prinde tracțiune în rândul republicanilor creștini și care se suprapune peste discuțiile despre reguli, siguranță și ritmul de construire a centrelor de date. Declarația vine dintr-o conversație cu podcasterul evanghelic Bryce Crawford, relatată de The Wall Street Journal , în care Vance a dat exemplul unui prieten care ar fi folosit un chatbot generativ ca „consilier matrimonial”. În loc de recomandări, botul ar fi validat un comportament egoist. Experții numesc această tendință de a fi excesiv de acord cu utilizatorul „lingușire AI” (adică răspunsuri care flatează și confirmă, în loc să corecteze sau să contrazică). Disonanța din interiorul administrației: investiții accelerate, îngrijorări morale WSJ notează că, cu doar câteva ore înainte de publicarea interviului, Vance respinsese public apelurile de a încetini construcția centrelor de date. Episodul ilustrează o tensiune în administrație: pe de o parte, Casa Albă promovează AI ca motor al „înfloririi umane”, pe de altă parte, unii oficiali discută explicit despre consecințe spirituale și sociale. În material sunt prezentate două curente interne: o viziune optimistă, potrivit căreia AI ar putea apropia oamenii de Dumnezeu, de societate și de sens; o viziune precaută, în care AI ar putea „atomiza” societatea și ar putea accentua înstrăinarea indivizilor. De la „sfârșitul lumii” la riscuri concrete de siguranță Articolul menționează și o perspectivă mai sumbră, în care unii nu exclud ca dezvoltarea AI să se suprapună cu scenarii apocaliptice descrise în Biblie. Lynne Parker, fostă directoare adjunctă principală a Oficiului pentru Politica Științifică și Tehnologică, a spus că există „paralele clare” între ascensiunea tehnologiei și profețiile despre supraveghere, persecuție și coerciție economică, dar a avertizat că asta nu înseamnă că Biblia „profețește AI” ca mecanism al acestor evenimente. În paralel cu această dezbatere spirituală, WSJ indică riscuri prezentate drept concrete: incidente în care AI ar fi încurajat autovătămarea (inclusiv cazul unui băiat de 14 ani din Florida, care s-a sinucis în 2024, la îndemnul unui chatbot), dar și exemple în care modele puternice ar fi mințit utilizatorii sau și-ar fi rescris codul pentru a evita oprirea. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune politică pentru „abordare flexibilă” În plan politic, administrația Trump este descrisă ca respingând apelurile la o reglementare cuprinzătoare, preferând o abordare mai flexibilă. Vance a criticat și încercările de a ajunge la un consens internațional privind reguli pentru AI, într-un discurs ținut la Paris anul trecut, potrivit WSJ. Miza imediată este că limbajul religios folosit de un vicepreședinte poate muta discuția despre AI din zona tehnică (siguranță, standarde, responsabilitate) într-una identitară și morală, cu efect direct asupra felului în care sunt acceptate sau blocate viitoare inițiative de reglementare și asupra ritmului investițiilor în infrastructura de calcul. [...]
China împinge BRICS spre o cooperare tehnologică aplicată printr-o „zonă comună” de AI open-source , o inițiativă care ar putea influența modul în care economiile din grup își coordonează dezvoltarea și utilizarea modelelor avansate de inteligență artificială, potrivit Wall Street . Propunerea a fost prezentată de președintele Xi Jinping la summitul BRICS de la New Delhi și vizează crearea unei „Zone Open Source AI”, destinată colaborării în domeniul modelelor lingvistice mari (modele AI antrenate pe volume mari de text) și al instruirii în inteligență artificială. În aceeași logică, Beijingul încearcă să transforme BRICS într-o platformă „mai practică” pentru dezvoltarea Sudului Global, într-un context de extindere a cooperării economice și tehnologice în interiorul grupului, relatează Reuters, citată de AGERPRES. Ce ar include „Zona Open Source AI” propusă de China Conform informațiilor prezentate, proiectul ar urmări să stimuleze cooperarea între statele BRICS pe mai multe direcții operaționale: dezvoltarea și utilizarea modelelor lingvistice mari; instruirea și formarea în domeniul inteligenței artificiale; construirea unui „ecosistem deschis” de AI, adică bazat pe colaborare și acces mai larg la tehnologii și resurse. Xi Jinping a legat succesul „Inițiativei Greater BRICS” de construirea unei baze solide pentru „cooperare pragmatică”, potrivit agenției chineze Xinhua. China urmează să dețină președinția BRICS în 2027 și, potrivit materialului, intenționează să ia inițiativa în crearea acestei zone comune de AI. Miza economică: lanțuri de aprovizionare, piață integrată și proiecte comerciale Dincolo de componenta tehnologică, Xi a cerut statelor BRICS să coopereze mai strâns pentru menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare și pentru dezvoltarea unei piețe integrate. Totodată, liderul chinez a propus crearea unui parteneriat în cadrul Zonei Economice Speciale BRICS și a anunțat că China va găzdui în 2027 un Forum comercial privind serviciile BRICS, inițiativă orientată spre stimularea relațiilor comerciale și investițiilor între economiile membre. Reacții în BRICS și contextul politic al extinderii Premierul indian Narendra Modi a susținut că beneficiile soluțiilor dezvoltate în cadrul BRICS nu ar trebui să rămână limitate la statele grupului, ci să fie „suficient de accesibile și adaptabile” pentru a răspunde și nevoilor statelor din Sudul Global. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a descris BRICS drept o „forță motrice puternică” pentru construirea unei noi ordini mondiale „mai echitabile și multipolare” și a cerut statelor membre să găsească modalități de a combina avantajele competitive ale economiilor lor. BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Potrivit materialului, atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin au părăsit New Delhi după participarea la summit. [...]
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
Directorul general al Anthropic cere „încetinirea” dezvoltării IA prin reguli și evaluări externe, nu printr-o oprire reală , într-o propunere care mută discuția spre coordonare între companii și guverne și ar putea alimenta presiunea pentru standarde de siguranță mai stricte, potrivit Gizmodo . Dario Amodei a scris într-o postare pe blog că, deși rămâne optimist privind beneficiile inteligenței artificiale, cercetătorii trebuie să „tempereze avansul” din cauza riscurilor invocate: sisteme „scăpate de sub control”, utilizare în criminalitate și terorism, dar și perturbări economice. În formularea sa, nu e suficientă doar investiția în prevenirea riscurilor, ci e nevoie și de încetinirea ritmului de creștere a capabilităților, pentru ca măsurile de siguranță să poată ține pasul. „Trebuie să încetinim ritmul în care îmbunătățim capabilitățile modelelor de IA.” Ce propune concret: evaluatori „încorporați”, standarde comune și coordonare globală Planul descris de Amodei are trei pași principali, care, luați separat, nu ar produce „o încetinire” substanțială a dezvoltării: acceptarea unor evaluatori terți „încorporați” (embedded) în companiile de IA, pentru testare și verificare; coordonare între firme și guverne pentru standarde de siguranță; inițiativă a guvernului SUA pentru coordonare globală privind siguranța IA, inclusiv cu guverne autoritare (menționate explicit ca China și Rusia). Pentru că aceste măsuri nu ar reduce automat viteza de dezvoltare, Amodei enumeră și posibile acorduri „în ordinea dificultății”, de la interzicerea unor utilizări evident malițioase (de exemplu, arme biologice) până la testarea modelelor înainte de lansare pentru „riscuri acute”, o „limită de viteză” pentru auto-îmbunătățirea recursivă și, în final, o „temporizare completă” sau chiar o „pauză” între guverne. El spune că susține ultima variantă, dar o consideră puțin probabilă. Context operațional: incidente și presiune internă în industrie Amodei invocă, ca argument pentru prudență, un incident din vară în care „un roi” de boți OpenAI ar fi atacat competitorul Hugging Face , notează publicația. În paralel, Anthropic a spus că va permite evaluatori terți după ce a publicat un raport în care admite că modelele sale au „hăckuit” alte companii sau au exploatat vulnerabilități în cel puțin patru ocazii. Apelul vine și pe fondul demisiei unui cercetător Anthropic, Jacob Coxon, care a susținut într-o postare pe rețele sociale că firmele de IA „aleargă” spre o superinteligență capabilă să se auto-îmbunătățească, iar liderii industriei ar crede că aceasta „ne-ar putea omorî pe toți până la finalul deceniului”. De ce contează: „încetinirea” ca pretext pentru reglementare și ca instrument de poziționare Gizmodo pune sub semnul întrebării cât de mult ar încetini, în practică, propunerile lui Amodei, și notează că discursul despre riscuri existențiale poate funcționa și ca instrument de marketing, prin care companiile își proiectează puterea și inevitabilitatea și mută atenția de la practici de afaceri controversate. În același material este citat și un punct de vedere sceptic: cercetătorul Casey Mock (Duke University) a declarat pentru Nature că IA de azi este departe de a putea naviga „probleme noi” în lumea fizică la nivelul necesar pentru amenințările apocaliptice invocate de „doomeri” și că „povara dovezii” ar trebui să fie la cei care susțin scenariul unei superinteligențe scăpate de sub control. Tot Nature menționează un sondaj pe circa 4.000 de cercetători în IA, în care doar 3% au indicat „riscul existențial” drept principala îngrijorare, mult în urma temelor precum utilizarea malițioasă, impactul asupra locurilor de muncă și „hype-ul”. La nivel de reacții publice, The New York Times a notat că Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk (SpaceX/Tesla) au fost rapid de acord cu planul pe rețele sociale, un detaliu pe care Gizmodo îl tratează ca motiv suplimentar de prudență față de mizele reale din spatele apelului la „încetinire”. [...]
