Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Deși IA accelerează masiv etapa de „triere” în descoperirea de medicamente, rezultatul nu se vede încă în aprobări și tratamente noi, iar diferența dintre promisiuni și livrabile începe să conteze direct în deciziile de investiții și în modul în care sistemele medicale gestionează riscul, potrivit thenextweb.com.
Un exemplu invocat este din Novartis: la final de 2025, o echipă care lucrează pe boala Huntington a folosit IA generativă pentru a proiecta computațional 15 milioane de compuși potențiali (pentru un tip de moleculă numită „molecular glue degrader”, capabilă să traverseze bariera hemato-encefalică). Din acest volum, cercetătorii au sintetizat în laborator aproximativ 60 de candidați și au ajuns la o structură promițătoare („scaffold”) care intră în optimizare ulterioară. Performanța e remarcabilă ca viteză de selecție, dar nu echivalează cu un tratament.
Argumentul economic pentru IA în cercetare rămâne puternic: dezvoltarea tradițională a unui medicament durează 10–15 ani și costă, în medie, 2,5 miliarde dolari (aprox. 11,5 miliarde lei) pentru fiecare compus de succes, iar circa 90% dintre candidați eșuează în studiile clinice. În acest cadru, analiza notează că IA poate scurta etapele timpurii cu 30–40% și poate reduce dezvoltarea preclinică a unui candidat de la 3–4 ani la 13–18 luni.
Sursa dă și un reper operațional: Insilico Medicine a dus un medicament descoperit cu IA pentru fibroza pulmonară idiopatică de la identificarea țintei la studii de fază II în mai puțin de 30 de luni, față de un interval tradițional de 6–8 ani.
Totuși, „linia de sosire” rămâne neatinsă: până în decembrie 2025, niciun medicament descoperit cu IA nu primise aprobare de la FDA, iar rata de eșec în clinică nu ar fi arătat o îmbunătățire demonstrabilă. În termeni de business, asta înseamnă că IA poate reduce costul și timpul până la intrarea în clinică, dar nu există încă dovada că îmbunătățește probabilitatea de aprobare — variabila care decide, în final, randamentul investiției.
Analiza insistă că blocajul major nu a fost viteza de „screening” (testare computațională a multor molecule), ci complexitatea biologiei umane, limitele modelelor animale și durata inevitabilă a studiilor clinice. IA nu poate transforma un studiu clinic de cinci ani într-unul de cinci luni și nu poate înlocui cerințele de siguranță și eficacitate care se validează în timp.
Novartis ar fi recunoscut această limită la Forumul Economic Mondial din ianuarie 2026, subliniind că IA este un instrument, nu o „baghetă magică”, iar pentru multe boli sunt necesare în continuare studii lungi și riguroase.
Pe partea de utilizare directă de către public, materialul descrie o problemă de siguranță: organizația ECRI a clasat în ianuarie 2026 folosirea greșită a chatboților IA în sănătate drept cel mai mare risc („hazard”) de tehnologie medicală al anului, invocând faptul că aceste instrumente nu sunt reglementate ca dispozitive medicale, nu sunt validate pentru uz clinic și ajung să fie folosite de pacienți și personal medical.
ECRI a documentat situații în care chatboții au sugerat diagnostice greșite, au recomandat testări inutile, au promovat consumabile medicale sub standard și, într-un caz, au „inventat” o parte a corpului.
În paralel, sursa citează date din analiza OpenAI: peste 40 de milioane de oameni ar apela zilnic la ChatGPT pentru informații de sănătate, iar un sfert din cei 800 de milioane de utilizatori regulați ar pune întrebări medicale săptămânal.
Un studiu randomizat controlat publicat în februarie 2026 în Nature Medicine (Universitatea Oxford, 1.298 participanți) a găsit o diferență mare între performanța modelelor testate „singure” și performanța atunci când sunt folosite de oameni pentru propriile simptome. În scenarii medicale, modelele ar fi identificat corect afecțiunile în 94,9% din cazuri; când participanții au folosit aceleași modele pentru auto-evaluare, identificarea condițiilor relevante a coborât sub 34,5%, iar alegerea corectă a acțiunii sub 44,2% — rezultate similare cu grupul de control (căutări pe web și judecată proprie).
„În ciuda întregului val de promovare, IA pur și simplu nu este pregătită să preia rolul medicului.”
Concluzia practică a materialului este că IA își arată utilitatea mai ales ca instrument de asistență (inclusiv în sarcini administrative și în unele aplicații de imagistică), în timp ce promisiunea de „transformare” în descoperirea de medicamente rămâne condiționată de date de fază III și de aprobări. Pentru industrie și investitori, miza se mută de la câte molecule pot fi analizate pe zi la întrebarea mai incomodă: dacă IA poate crește rata de succes în clinică — singurul indicator care schimbă cu adevărat economia dezvoltării de medicamente.
Recomandate
NVIDIA Groq 3 LPX a intrat în producție de serie, iar miza este accelerarea inferenței AI pentru „agenți” care trebuie să genereze rapid volume mari de text și să răspundă cu latență foarte mică, potrivit NVIDIA News . Compania poziționează noul accelerator ca extensie a platformei Vera Rubin, cu accent pe creșterea ratei de generare a „tokenurilor” (unități de text procesate de modele) în sarcini sensibile la întârziere, precum programarea asistată de AI. În testele de tip benchmarking realizate de Artificial Analysis, Groq 3 LPX a atins un record de 3.400 tokenuri de ieșire pe secundă, rulând Gemma 4 31B, un model „agentic” open-source, cu un context de 100.000 de tokenuri. NVIDIA susține că acesta este cel mai rapid rezultat înregistrat pentru modelul respectiv și că platforma oferă o „responsivitate” de 4 ori mai mare decât cea mai apropiată alternativă pentru agenți și alte sarcini cu latență critică. De ce contează: inferența devine „motorul” economic, iar viteza de generare e diferențiatorul NVIDIA își construiește argumentul în jurul faptului că sistemele „agentice” pot parcurge sute sau mii de pași de inferență și pot produce volume mari de tokenuri, ceea ce face ca viteza de generare să fie esențială pentru ca agenții să „raționeze”, să acționeze și să finalizeze sarcini complexe în timp real. În această logică, Groq 3 LPX este proiectat să crească interactivitatea platformei Vera Rubin NVL72 — adică ritmul în care sunt generate tokenurile pentru un utilizator individual, care determină cât de repede poate avansa agentul prin pașii unei sarcini. Într-o declarație inclusă în material, Jensen Huang, CEO-ul NVIDIA, leagă direct această direcție de cererea globală în creștere pentru capacitate de calcul AI și de rolul inferenței în extinderea utilizării modelelor lingvistice la scară. „Inferența este motorul de creștere al AI. (...) Vera Rubin (...) avansează frontiera performanței cu LPX pentru generare ultrarapidă de tokenuri.” Primii adoptatori: Nebius intră primul, Groq urmează Pe partea operațională, NVIDIA indică un prim val de adopție în zona de cloud AI. Nebius este prezentată drept prima companie de cloud AI care adoptă NVIDIA Groq 3 LPX și intenționează să îl aducă în Nebius Token Factory , platforma sa de inferență în producție, pentru a oferi dezvoltatorilor acces la viteze ridicate de generare a tokenurilor pentru aplicații „agentice”. Danila Shtan, CTO al Nebius, pune accent pe faptul că implementarea ar urma să fie disponibilă prin același API folosit deja de dezvoltatori, fără migrare la un „stack” (set de tehnologii) nou. „(...) facem ca fiecare pas din bucla unui agent să pară instant — prin același API pe care dezvoltatorii îl folosesc deja, fără migrare la un nou stack.” NVIDIA mai precizează că, după Nebius, furnizorul de cloud de inferență Groq plănuiește să fie printre cei mai timpurii adoptatori ai platformei. Context tehnic: cum se leagă Groq 3 LPX de platforma Vera Rubin Groq 3 LPX este descris ca un accelerator interactiv de inferență, construit pentru două provocări specifice „agentic AI”: procesarea eficientă a unor volume foarte mari de context; generarea de tokenuri cu latență extrem de redusă. În plus, NVIDIA plasează produsul în arhitectura mai largă a platformei Vera Rubin NVL72, menționând o abordare de „codesign” (proiectare integrată hardware-software) la nivel de rack și enumerând componente precum BlueField-4 DPU, rack-uri cu CPU Vera, stocare Vera BlueField-4 STX și rețelistică Spectrum-6 SPX Ethernet, cu obiectivul de a optimiza sisteme multi-agent pentru „throughput per watt” ridicat și inferență cu latență mică. [...]
Apple testează în aplicația Apple Store un asistent de cumpărături cu inteligență artificială, care poate păstra transcrieri și poate oferi răspunsuri inexacte , într-o mișcare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii caută produse și interacționează cu suportul, potrivit 9to5Mac . Funcția apare, deocamdată, doar pentru „select users”, în cadrul unui program numit „ Early Preview ”. În interfața aplicației, unii utilizatori văd un nou buton de tip chat în colțul din dreapta jos, care înlocuiește iconița clasică de căutare. De acolo, utilizatorii pot fie să caute un produs, fie să înceapă o conversație cu un „virtual shopping assistant”. Asistentul se prezintă astfel: „Sunt asistentul tău virtual de cumpărături. Întreabă-mă despre produsele Apple, comenzile existente, conectarea cu un specialist și multe altele sau folosește sugestiile de mai jos.” Ce poate face asistentul și cum este ghidată conversația În varianta văzută de utilizatori, aplicația oferă și sugestii predefinite (prompts), care indică tipurile de întrebări pe care Apple vrea să le acopere din start: „Latest Apple products” (cele mai noi produse Apple) „Find my trade-in value” (valoarea de buy-back / trade-in) „Explain carrier offers” (oferte ale operatorilor) „Help me choose a Watch” (alegerea unui Apple Watch) „iPhone monthly payments” (plăți lunare pentru iPhone) „Compare iPad lineup” (compararea gamei iPad) Imaginea cu noul design este atribuită de publicație lui ShrimpApplePro, pe X, pe baza unei postări despre accesul pentru utilizatori selectați. De ce contează: avertisment despre erori și utilizarea transcrierilor Apple include un text de tip „fine print” care precizează două aspecte relevante operațional și de încredere în răspunsuri: asistentul „este alimentat de inteligență artificială” și „poate oferi răspunsuri care conțin inexactități”. În plus, compania spune că poate „folosi și păstra o transcriere” pentru „asigurarea calității și performanței sistemului” și pentru „monitorizarea fraudei”. Disponibilitate: acces limitat, fără calendar de extindere Funcția nu este disponibilă tuturor utilizatorilor aplicației Apple Store. Apple o descrie ca fiind în „Early Preview” pentru utilizatori selectați, iar materialul notează că nu există, deocamdată, informații despre momentul în care ar putea fi extinsă pe scară largă. [...]
Samsung își leagă strategia de AI de economisirea timpului în gospodărie , mizând pe automatizări și pe extinderea utilizării platformei SmartThings , potrivit Samsung News . Compania își construiește mesajul în jurul ideii că „timpul câștigat” prin tehnologie poate fi reinvestit de utilizatori în activități personale, sub conceptul „SmartTime”. Datele citate de companie indică o asociere directă între inteligența artificială și eficiență: 52% dintre respondenții din comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice. În paralel, un studiu Samsung în rândul utilizatorilor de dispozitive premium arată că 31% ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar economisi timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea. SmartThings, pivotul operațional al „ecosistemului conectat” În ecosistemul Samsung, SmartThings este prezentat ca platforma care conectează dispozitive compatibile și permite gestionarea și automatizarea activităților dintr-un singur loc. Exemplele menționate includ: mașini de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului; aspiratoare robot care preiau o parte din rutina de curățenie; controlul mai multor dispozitive conectate din aceeași aplicație. Samsung afirmă că, în România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, ceea ce sugerează o bază locală relevantă pentru extinderea scenariilor de automatizare în locuințe. AI ca funcție „de masă” în ecosistemul personal Compania susține, pe baza datelor din comunitatea Samsung Members, că inteligența artificială este deja larg răspândită în rândul utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi. De ce contează: economisirea timpului devine argument de investiție Mesajul central este că eficiența (timp mai puțin pentru sarcini repetitive) poate influența decizia de a investi într-un ecosistem de dispozitive conectate. Samsung leagă explicit această logică de „SmartTime”, adică de modul în care utilizatorii aleg să folosească timpul eliberat. „Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi”, a declarat Simona Panait , Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria. Pentru detalii despre platformă și ecosistem, compania trimite la pagina dedicată SmartThings . [...]
Apariția microcomputerelor Nvidia în dronele rusești ridică problema eficienței controalelor la export pentru tehnologia de inteligență artificială , într-un context în care astfel de componente pot fi cumpărate din piața secundară și ajung, potrivit HotNews , în sisteme de armament folosite în atacuri asupra Ucrainei. Potrivit unei relatări The New York Times, preluată de The Moscow Times, militarii ruși au început să lanseze drone echipate cu microcomputere „ Jetson Orin ” de la Nvidia. O analiză realizată de specialiști ucraineni indică o schimbare de funcționare: dacă anterior inteligența artificială era folosită mai ales pentru a evita bruiajul radio, dar ținta era aleasă și confirmată de un operator uman, acum decizia de a lovi ar fi luată de microcomputerul „Jetson Orin”. Serviciul ucrainean de informații interne a prezentat jurnaliștilor de la The New York Times două astfel de sisteme de ghidare. Conform aceleiași surse, drone echipate cu aceste sisteme ar fi fost folosite din mai până în iulie în regiunea Zaporojie, iar pe 6 iulie una dintre drone ar fi ucis trei persoane în timp ce zbura către o stație de alimentare cu carburant. Experții ucraineni mai susțin că stațiile de alimentare, devenite în ultimele luni unele dintre țintele frecvente ale atacurilor rusești, se numără printre obiectivele vizate de operatorii acestor drone. Extinderea utilizării: microcomputerul ar fi fost găsit și într-o rachetă Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a declarat că microcomputere „Jetson Orin” ar fi fost descoperite și într-o rachetă rusească de tip nou, S-71M „Monocrom”, descrisă ca o rachetă hibrid care poate fi lansată de avioane și combină caracteristici de rachetă de croazieră cu cele ale unei „muniții rătăcitoare” (dronă de atac). În acest caz, folosirea inteligenței artificiale ar permite survolarea unei zone și identificarea și selectarea autonomă a țintelor, cu ajutorul algoritmilor. Ce spune Nvidia și unde apare „breșa” operațională The New York Times notează că microcomputerul Nvidia ar fi fost instalat pe o placă de circuit imprimat inscripționată „Fabricat în China”. Nu este clar cum a ajuns produsul companiei americane în complexul militar-industrial rus. Nvidia a transmis că microcomputerele „Jetson Orin” nu sunt vândute în Rusia, dar sunt disponibile pe piața secundară, unde compania nu își poate controla vânzările. Compania mai afirmă că produsul nu este destinat utilizării militare, fiind unul pentru consumatori, folosit de studenți, dezvoltatori și startup-uri. În paralel, organizații pentru drepturile omului, inclusiv Crucea Roșie, denunță folosirea armelor care pot lua singure, după activare, decizii privind alegerea țintei și atacarea acesteia — o zonă care amplifică presiunea pentru reguli mai stricte privind circulația și utilizarea tehnologiei de inteligență artificială cu potențial militar. [...]
NVIDIA își construiește o plasă de siguranță pentru cererea de GPU-uri printr-un pachet de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) legat de startup-ul Poolside , într-o mișcare care ar putea transforma compania într-un „cumpărător de ultimă instanță” pentru propriile acceleratoare, potrivit Wccftech . Logica economică: dacă investițiile în infrastructură AI încetinesc, NVIDIA ar putea redirecționa o parte din capacitatea de calcul către propriile sarcini interne, susținând implicit utilizarea (și, indirect, cererea) pentru GPU-urile sale. Ce include acordul cu Poolside și de ce contează financiar Conform publicației, acordul descris de The Wall Street Journal presupune două componente principale: 6 miliarde de dolari (aprox. 27 miliarde lei) plătiți de NVIDIA către Poolside pentru a licenția tehnologia startup-ului și pentru a angaja „grosul” inginerilor acestuia; 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) investiție în Poolside, la o evaluare de 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei). Dincolo de dimensiunea sumei, miza este operațională și economică: NVIDIA urmărește să-și consolideze un portofoliu de modele AI „open-weight” (modele cu greutăți publice, care pot fi rulate și adaptate de terți), în jurul familiei Nemotron , pentru a-și crea un ecosistem propriu de utilizare a calculului. „Cumpărător de ultimă instanță”: cum își reduce NVIDIA riscul de ciclu Wccftech susține că alocarea de circa 7 miliarde de dolari către Poolside funcționează și ca o acoperire (hedge) împotriva unui scenariu în care cererea pentru GPU-uri scade brusc. Într-un astfel de caz, NVIDIA ar putea „absorbi” intern o parte din producție, folosind acceleratoarele pentru antrenare și inferență (rulare) a propriilor modele Nemotron și pentru dezvoltarea de produse AI. Implicația pentru piață: NVIDIA nu mai rămâne doar furnizorul de „unelte” (hardware) în cursa AI, ci încearcă să urce în lanțul valoric, apropiindu-se de zona de produse și servicii AI, unde activează jucători precum OpenAI și Anthropic (menționați în analiză ca repere competitive). Context: presiuni pe costuri și semnale de temperare a ritmului AI În același material, Wccftech notează un context de piață agitat: după ce TSMC ar fi majorat prețurile de fabricație cu „în jur de 10%” de la ianuarie 2027 (conform unei postări pe X: around 10 percent ), CNBC a relatat că NVIDIA ar urma să crească prețurile pentru Grace Blackwell și Vera Rubin cu circa 15% la începutul anului viitor ( CNBC ), în timp ce The Information ar fi indicat 17% (linkul disponibil în material este către o postare X: 17 percent ); analiza menționează și estimări privind impactul acestor scumpiri asupra costului unui centru de date de 1 GW, dar acestea rămân în zona de proiecții din surse terțe, nu date confirmate de companie. Tot ca element de context, Wccftech leagă strategia de „hedging” de o declarație atribuită lui Sam Altman, potrivit căreia adoptarea AI în economie ar urma să fie mai lentă decât anticipase inițial. Publicația nu oferă în text un citat direct verificabil, ci o parafrazare a ideii. Ce urmează de urmărit Pentru investitori și pentru industria de infrastructură AI, semnalul-cheie este dacă NVIDIA va reuși să transforme investiția în Poolside într-un avantaj dublu: îmbunătățirea rapidă a modelelor Nemotron și crearea unei cereri interne semnificative de calcul care să amortizeze eventuale șocuri de piață pe partea de GPU-uri. În lipsa unor detalii contractuale complete în material, rămâne de văzut cât de repede se va reflecta acordul în produse și venituri recurente din zona de software și modele AI. [...]
OpenAI își consolidează poziția pe iPhone în UE, profitând de blocajul Apple pe funcții de asistent vizual , printr-un „scurtătură” în aplicația ChatGPT care aduce rapid fotografiile recente la atașare, potrivit The Next Web . OpenAI a introdus în ChatGPT pentru iPhone o funcție care, printr-o apăsare lungă pe butonul „plus” de lângă câmpul de text, afișează imediat cele patru fotografii cele mai recente, gata de atașat. Înainte, utilizatorii trebuiau să deschidă meniul „plus”, să aleagă „Photos” și apoi să caute imaginea într-o bibliotecă ce poate conține zeci de mii de fișiere. Funcția a fost descrisă de Adam Fry, liderul produsului de consum la OpenAI, drept „o funcție distractivă pentru utilizatorii avansați”, livrată în „drop-ul” săptămânal din 21 august, alături de o gestionare mai bună a orei curente și încărcare mai rapidă pentru conversațiile lungi pe web. De ce contează în Europa: golul lăsat de Siri „cu AI” pe iPhone Miza, în lectura publicației, nu este gestul în sine, ci contextul european: Apple încă nu oferă pe iPhone, în Uniunea Europeană, funcțiile de asistent vizual pe care le-a prezentat la WWDC26 — un mod Siri în aplicația Cameră și o extindere a „Visual Intelligence”, gândite să permită utilizatorului să îndrepte telefonul spre un obiect și să întrebe despre el fără a atașa manual o imagine. Apple a spus în iunie că nu există un calendar pentru Siri cu AI pe iPhone sau iPad în UE, în timp ce păstrează aceste funcții pe Mac și Vision Pro. Șeful diviziei software, Craig Federighi, a declarat: „Suntem profund dezamăgiți că utilizatorii noștri din UE nu vor avea Siri cu AI pe iPhone sau iPad atunci când vom lansa noile versiuni de software mai târziu în acest an.” Disputa de reglementare și fereastra comercială pentru OpenAI Potrivit sursei, disputa ține de Digital Markets Act (DMA) — legislația UE pentru piețe digitale — și, în particular, de interpretarea regulilor de interoperabilitate. Apple susține că interpretarea Comisiei Europene ar obliga compania să ofere asistenților rivali același tip de acces profund la sistem pe care îl are Siri; autoritățile ar fi respins atât propunerea Apple de „Trusted System Agent”, cât și un plan de implementare etapizată pe 18 luni. Consecința practică, notează publicația, este că utilizatorii de iPhone din UE rămân fără un asistent vizual nativ, iar The Next Web estimează populația afectată la circa 450 de milioane de persoane în UE. În acest spațiu, OpenAI „construiește” pentru oportunitatea creată și își extinde prezența comercială, inclusiv prin introducerea reclamelor în 31 de țări europene. În acest context, o funcție aparent minoră — accesul rapid la ultimele patru fotografii — devine, în Europa, una dintre cele mai directe modalități prin care un utilizator de iPhone poate pune întrebări despre ceea ce vede, folosind o imagine. [...]
