Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Peste 22.000 de persoane au semnat o petiție pentru salvarea modelului GPT-4o, după ce OpenAI l-a retras definitiv pe 13 februarie 2026, potrivit Business Insider. Decizia a generat un val de reacții emoționale în rândul utilizatorilor, unii dintre ei afirmând că au pierdut „relații” construite în timp cu chatbotul.
OpenAI anunțase încă din ianuarie retragerea modelului, invocând utilizarea scăzută — doar 0,1% dintre utilizatori mai optau pentru GPT-4o — și explicând că stilul său conversațional „cald” a contribuit la dezvoltarea noilor versiuni GPT-5.1 și GPT-5.2. Compania a admis anterior că modelul era uneori „excesiv de empatic”, cu răspunsuri considerate prea încurajatoare sau nesincere.
Un reportaj publicat de BBC în ziua retragerii descrie cazul unei femei din Michigan care a spus că s-a îndrăgostit de chatbotul său, pe care îl considera „soț”. Ea a încercat să migreze conversațiile către un model mai nou, dar a perceput diferențe de ton și comportament. În final, a creat o platformă proprie pentru a păstra arhiva interacțiunilor.
Pe forumuri online, utilizatori au comparat închiderea GPT-4o cu o despărțire reală, iar unii au amenințat că își vor anula abonamentele.
Moștenirea GPT-4o este însă controversată. Modelul este menționat în procese intentate OpenAI, inclusiv într-un caz care invocă influențe negative asupra sănătății mintale a unor utilizatori. Potrivit documentelor citate de presa americană, reclamanții susțin că designul „imersiv” și memoria persistentă ar fi contribuit la situații dramatice. OpenAI respinge acuzațiile și afirmă că nu a compromis standardele de siguranță.
Fidji Simo, director executiv pentru aplicații în cadrul OpenAI, a declarat recent că atașamentele față de inteligența artificială devin inevitabile, dar a făcut distincție între o utilizare sănătoasă și dependență. Noile modele ChatGPT sunt instruite să evite încurajarea relațiilor exclusive cu utilizatorii și să redirecționeze persoanele aflate în dificultate către sprijin din lumea reală.
Retragerea GPT-4o marchează o schimbare de strategie pentru OpenAI, care încearcă să echilibreze inovația tehnologică cu riscurile psihologice asociate interacțiunii tot mai umane cu sistemele de inteligență artificială.
Recomandate
OpenAI împinge ChatGPT spre un instrument complet de producție vizuală , odată cu ChatGPT Images 2.0 , care promite automatizare „cap-coadă” pentru sarcini vizuale și capacitatea de a căuta și sintetiza informații de pe web în imagini detaliate, potrivit GSMArena . Miza practică pentru utilizatori și companii este reducerea dependenței de aplicații dedicate de editare, cu funcții integrate direct în ChatGPT. Noua versiune vine la un an după Images 1.0 și este prezentată ca un generator de imagini cu „capabilități de gândire”, orientat către livrabile „la nivel de producție”. Concret, modelul poate documenta și combina informații din web pentru a construi vizualuri mai complexe, nu doar imagini „artistice” pe baza unui prompt. Înlocuirea aplicațiilor de editare, în aceeași interfață OpenAI poziționează Images 2.0 ca înlocuitor pentru aplicații de editare foto, prin funcții care țintesc fluxuri uzuale de lucru: eliminarea fundalului; schimbarea raportului de aspect (aspect ratio); generarea simultană a până la opt imagini; export la rezoluție 2K. Unde se vede îmbunătățirea: infografice, diagrame și limbaje GSMArena notează că Images 2.0 ar fi mai bun la generarea de infografice și diagrame, cu fidelitate semnificativ îmbunătățită și suport mai bun pentru o varietate mai mare de limbi. Totodată, modelul ar urma să respecte mai bine instrucțiunile din prompt și să păstreze detaliile cerute. Disponibilitate și diferențiere pe abonamente Images 2.0 este disponibil pentru toți utilizatorii ChatGPT, însă modul „Images with thinking” este rezervat abonamentelor Plus, Pro, Business și Enterprise. În practică, asta separă funcțiile avansate (cele care implică „gândire”/sinteză) într-o zonă plătită, relevantă mai ales pentru utilizare profesională. [...]
Inteligența artificială mută presiunea de pe „numărul de joburi” pe „conținutul joburilor” , iar companiile care o adoptă ajung să automatizeze sarcini, nu să elimine profesii întregi, susține CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , într-o intervenție citată de Economedia . Mesajul are relevanță economică directă: dacă AI crește productivitatea, cererea se poate muta către competențe noi, nu neapărat către mai puțini angajați. Huang a făcut declarațiile la Stanford Graduate School of Business, în contextul unei discuții mai largi despre temerile legate de impactul AI asupra pieței muncii, potrivit Fortune (sursă citată de Economedia). În opinia lui, „narațiunea” conform căreia AI distruge locuri de muncă este greșită și contraproductivă, pentru că tehnologia schimbă activitățile zilnice, dar nu „elimină pur și simplu” joburile. Exemplul radiologilor: automatizare a sarcinilor, creștere a cererii Pentru a-și susține argumentul, CEO-ul Nvidia a invocat radiologia. În 2016, informaticianul Geoffrey Hinton estima că radiologii vor fi înlocuiți de AI, pe fondul progreselor în analiza imaginilor medicale. Huang spune că, la aproape un deceniu distanță, predicția s-a confirmat doar parțial: AI a ajuns să asiste practic fiecare investigație, însă numărul radiologilor a crescut. Cheia, în explicația lui, este diferența dintre „sarcinile” unui job și „scopul” lui. În radiologie, rolul nu se reduce la interpretarea imaginilor, ci include diagnosticarea și colaborarea cu pacienții și cu alți medici. Cu AI, radiologii pot procesa mai multe cazuri și trata mai mulți pacienți, ceea ce poate alimenta cererea pentru specialiști. Potrivit estimărilor citate, domeniul radiologiei ar urma să crească cu aproximativ 25% până în 2055. România: adopție încă limitată, dar presiune pe competențe În România, impactul AI asupra locurilor de muncă este descris ca moderat, pe fondul unei implementări încă limitate în companii. Un sondaj eJobs menționat de Economedia arată că 8 din 10 angajatori nu se așteaptă ca AI să reducă volumul de recrutare în următorii doi ani, însă anticipează schimbări în competențele cerute candidaților. În același timp, articolul notează că, deși AI începe să automatizeze sarcini repetitive și să crească productivitatea, majoritatea companiilor nu au integrat încă tehnologia la nivel strategic. Concedieri în tech: eficientizare și finanțarea investițiilor în AI În contrast cu mesajul că profesiile nu dispar, Economedia amintește că mari companii tech au început concedieri. Meta Platforms ar urma să reducă 10% din personal (aproximativ 8.000 de angajați) în luna mai, în încercarea de a-și eficientiza operațiunile și de a finanța investiții masive în inteligența artificială. Pentru piața muncii, concluzia practică din aceste exemple este că AI tinde să redistribuie munca: automatizează activități, ridică așteptările de productivitate și mută competiția către calificări, chiar dacă, în unele sectoare, poate coexista cu creșterea cererii de specialiști. [...]
Anthropic a urcat la o evaluare de aproximativ 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei) în tranzacții pe piața secundară , un nivel care o plasează peste OpenAI și arată cât de repede se pot repoziționa așteptările investitorilor în AI, potrivit Mobilissimo . Evaluarea este indicată de platforme precum Forge Global și reflectă tranzacții între investitori pe piețe private, nu o cotație oficială de bursă. Anthropic nu este listată, iar interesul ridicat se traduce prin încercări ale investitorilor de a cumpăra acțiuni de la angajați sau investitori timpurii, într-un context cu puțini vânzători. Ce alimentează saltul de evaluare Creșterea este pusă pe seama cererii foarte mari pentru acțiunile companiei, susținută de interesul pentru produsele sale de inteligență artificială, în special asistentul de programare Claude. În unele cazuri, ofertele ar depăși chiar 1,1 trilioane de dolari (aprox. 5,1 trilioane lei), iar tranzacțiile s-ar închide rapid din cauza disponibilității reduse de acțiuni la vânzare. Un element important de context: în urmă cu doar trei luni, Anthropic era evaluată la aproximativ 380 de miliarde de dolari (aprox. 1,7 trilioane lei) după o rundă de finanțare. Potrivit unor investitori citați în material, pe lângă performanțele companiei, contribuie și fenomenul FOMO („teama de a rata oportunitatea”), care poate împinge prețurile în sus chiar și „indiferent de preț”. Efectul asupra competiției cu OpenAI În paralel, interesul pentru acțiunile OpenAI ar fi scăzut, iar unele tranzacții s-ar fi realizat sub evaluarea anterioară, menționată la circa 852 de miliarde de dolari (aprox. 3,9 trilioane lei). Schimbarea de sentiment sugerează o competiție mai dură în sectorul AI, în care percepția investitorilor poate muta rapid „clasamentul” companiilor, chiar și fără schimbări fundamentale majore. Materialul are ca sursă secundară Business Insider, menționat de Mobilissimo. [...]
Administrația SUA spune că analizează măsuri de răspundere după ce a acuzat entități din China că desfășoară operațiuni „la scară industrială” pentru a copia sisteme avansate de inteligență artificială dezvoltate în Statele Unite, potrivit news.ro . Miza pentru companiile americane de profil este una operațională și de securitate: protejarea informațiilor proprietare și a mecanismelor de siguranță ale modelelor. Acuzațiile au fost formulate de Michael Kratsios , principalul consilier pentru știință și tehnologie al președintelui, care a susținut că aceste operațiuni ar implica extragerea sistematică de informații și replicarea modelelor americane. „Nu este nimic inovator în a copia în mod organizat inovațiile industriei americane.” Cum ar funcționa copierea: conturi proxy, „ jailbreaking ” și „distilare” Oficialii americani afirmă că aceste campanii ar fi derulate în principal de entități cu baza în China și ar folosi zeci de mii de conturi proxy, precum și tehnici de ocolire a restricțiilor („jailbreaking”) pentru a accesa informații proprietare despre modelele de inteligență artificială. În acest context este menționat și procesul numit „distilare”, adică antrenarea unor modele mai mici pe baza unor sisteme mai mari și mai performante. Deși practica poate avea utilizări legitime, autoritățile americane avertizează că folosirea neautorizată poate afecta securitatea și integritatea modelelor. De ce contează pentru industrie: produse mai ieftine, dar cu riscuri de siguranță Kratsios a susținut că astfel de metode nu pot reproduce complet performanța sistemelor originale, însă pot permite dezvoltarea unor produse mai ieftine, care pot părea comparabile în anumite teste. În același timp, aceste modele ar putea elimina protocoale de siguranță sau mecanisme menite să asigure neutralitatea și acuratețea informațiilor. Ce urmează: informarea companiilor și opțiuni de contracarare Administrația americană intenționează să informeze companiile americane din domeniul inteligenței artificiale despre aceste practici, inclusiv despre tacticile și actorii implicați, și spune că explorează o gamă largă de măsuri pentru a contracara astfel de activități. În material nu sunt detaliate, deocamdată, ce măsuri concrete ar putea fi adoptate sau un calendar. [...]
DeepSeek a lansat modelul open-source V4, mizând pe eficiență de cost ca avantaj competitiv , într-un moment în care accesul la cipuri avansate și costurile de antrenare rămân o barieră majoră pentru dezvoltarea de inteligență artificială. Potrivit South China Morning Post , compania spune că noul său model fundamental (foundation model) este „competitiv” cu modele americane închise, precum cele ale OpenAI și Google DeepMind. DeepSeek descrie V4 drept un model „cost-eficient” și cu „eficiență de nivel lider mondial”, poziționându-l ca alternativă la modelele proprietare (closed-source), care nu își publică integral codul și detaliile tehnice. În același timp, faptul că V4 este open-source sugerează o strategie de accelerare a adopției prin comunitate și integrare mai ușoară în produse și servicii. Un element important de context este sprijinul anunțat de Huawei , care, potrivit aceleiași surse, a promis „sprijin total” prin noi cipuri. Mesajul indică o încercare de a consolida un lanț tehnologic intern – modele AI plus hardware – într-o perioadă în care competiția globală se poartă tot mai mult pe costuri, eficiență și disponibilitatea infrastructurii de calcul. De ce contează: costul devine o armă în cursa AI Relevanța economică a anunțului ține de faptul că „eficiența” și „cost-eficiența” sunt prezentate ca diferențiatori principali într-o piață dominată de modele foarte scumpe de antrenat și operat. Dacă afirmațiile DeepSeek privind competitivitatea cu OpenAI și Google DeepMind se confirmă în utilizare, V4 ar putea: reduce costul de intrare pentru companii care vor să construiască aplicații pe modele avansate; crește presiunea concurențială asupra furnizorilor de modele închise, printr-o alternativă open-source; accelera adoptarea în ecosisteme care preferă controlul local asupra tehnologiei și datelor. Ce se știe și ce rămâne neclar Articolul notează că DeepSeek „spune” că V4 este competitiv cu modele de top din SUA, însă în fragmentul disponibil nu apar rezultate detaliate de evaluare (benchmark-uri) sau date tehnice care să permită o comparație independentă. În lipsa acestor informații, impactul real va depinde de performanța în implementări concrete și de cât de repede va fi preluat modelul de dezvoltatori și companii. [...]
OpenAI lansează GPT-5.5 ca model mai eficient pentru lucru și programare , mizând pe reducerea costului operațional (prin folosirea a mai puțini „tokeni”, unități de text procesate) și pe automatizarea unor sarcini mai complexe în ChatGPT și Codex, potrivit The Verge . Compania spune că GPT-5.5 este „cel mai inteligent și cel mai intuitiv de folosit” model al său și îl prezintă ca un pas spre „un nou mod de a face muncă pe un computer”. După GPT-5.4, lansat luna trecută, OpenAI susține că noul model „excelează” la scriere și depanare de cod, cercetare online, realizarea de foi de calcul și documente, inclusiv atunci când trebuie să lucreze „peste” mai multe instrumente. „În loc să gestionezi cu grijă fiecare pas, îi poți da lui GPT-5.5 o sarcină dezordonată, în mai multe părți, și să ai încredere că va planifica, va folosi instrumente, își va verifica munca, va naviga prin ambiguitate și va continua”, potrivit OpenAI. Un element cu impact direct pentru utilizare și costuri este eficiența: OpenAI afirmă că GPT-5.5 poate folosi „semnificativ mai puțini” tokeni pentru a finaliza sarcini în Codex. Compania mai spune că modelul vine cu „cel mai puternic set de măsuri de siguranță de până acum”, fără a detalia în material ce presupun aceste măsuri. Cum va fi disponibil GPT-5.5 GPT-5.5 începe să fie distribuit începând de joi pentru abonamentele ChatGPT Plus , Pro, Business și Enterprise, precum și în Codex. OpenAI mai precizează că GPT-5.5 Pro va ajunge la utilizatorii Pro, Business și Enterprise. Context: competiția pe piața de cod și instrumente pentru companii Lansarea vine într-un moment de competiție accelerată între OpenAI și Anthropic , pe fondul unei curse spre o posibilă listare publică „mai târziu în acest an”, notează publicația. În acest context, ambele companii încearcă să câștige teren pe segmentul de programare asistată de AI și instrumente pentru companii, iar OpenAI ar fi redus recent așa-numitele „side quests” (proiecte secundare) pentru a se concentra pe surse mai mari de venit. Separat, The Verge menționează că apariția GPT-5.5 are loc cu câteva zile înaintea procesului dintre Elon Musk și executivi OpenAI Sam Altman și Greg Brockman, care ar urma să înceapă luni, într-o instanță federală din Oakland, California. [...]
