Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google Cloud extinde accesul la AlphaEvolve, un agent de optimizare a codului, ceea ce poate reduce timpul și costurile de găsire a algoritmilor eficienți pentru companii care lucrează la probleme complexe de inginerie și cercetare, potrivit Google Cloud.
AlphaEvolve este descris ca un „agent” de inteligență artificială (un sistem care execută sarcini în mod autonom, pe baza unor obiective) pentru optimizarea codului, alimentat de modelele Gemini. Produsul devine „general availability” (disponibilitate generală) pentru toți clienții Google Cloud, prin Gemini Enterprise Agent Platform.
În loc să rescrie codul de la zero, AlphaEvolve funcționează ca un „colaborator evolutiv”: utilizatorul furnizează un algoritm de bază și obiectivele urmărite, iar sistemul caută automat variante mai bune și returnează cod optimizat, „ușor de citit” pentru oameni, conform descrierii din material.
Google Cloud indică drept exemple de utilizare situații în care găsirea celui mai eficient algoritm este dificilă din cauza numărului mare de soluții posibile, precum:
Miza operațională este scurtarea ciclului de îmbunătățire a algoritmilor critici din aplicații și procese, prin automatizarea căutării de variante mai eficiente pornind de la o soluție existentă. În termeni practici, promisiunea este că echipele tehnice pot itera mai rapid și pot obține cod optimizat fără a porni de la o „foaie albă”.
AlphaEvolve a fost lansat în „private preview” (testare restrânsă) în decembrie, iar Google Cloud spune că a văzut „rezultate puternice” la utilizatorii timpurii. Sunt menționate explicit BASF, JetBrains și Kinaxis ca organizații care ar fi folosit AlphaEvolve pentru probleme de business și cercetare considerate anterior greu de rezolvat.
Pentru detalii suplimentare și ghiduri pas cu pas, materialul trimite la un anunț din blogul Google Cloud (link în articolul-sursă).
Recomandate
OpenAI mută ChatGPT din zona de „întrebări și răspunsuri” spre execuție, prin lansarea ChatGPT Work , un agent care poate rula fluxuri de lucru cap-coadă, folosind aplicațiile și fișierele utilizatorilor și lucrând ore întregi la proiecte complexe, potrivit OpenAI . Miza pentru companii este una operațională: automatizarea unor procese recurente (raportare, analiză, pregătire de materiale) și comprimarea timpilor de livrare, cu efect direct asupra productivității echipelor. Ce este ChatGPT Work și ce schimbă în utilizarea de zi cu zi ChatGPT Work este descris ca un „agent” în ChatGPT care poate strânge informații din aplicațiile și fluxurile de lucru ale utilizatorilor pentru a produce materiale finite – foi de calcul, prezentări, documente și aplicații web – și pentru a împărți proiectele mari în pași mai mici pe care îi poate executa independent. OpenAI spune că, prin integrarea tehnologiei Codex, ChatGPT „trece dincolo de a răspunde la întrebări” și poate face muncă efectivă pe web, mobil și desktop. Compania indică o adopție semnificativă a Codex: peste 5 milioane de persoane îl folosesc săptămânal, iar peste 1 milion îl utilizează pentru activități în afara dezvoltării software. ChatGPT Work este alimentat de modelul GPT‑5.6 , care „se lansează tot astăzi”, și este poziționat ca îmbunătățind raționamentul pe sarcini cu mai mulți pași și capacitatea de a genera materiale care respectă șabloane și fișiere de referință. Automatizări și „Scheduled Tasks”: proiecte care merg înainte fără utilizator Un element central pentru impactul operațional este funcția „Scheduled Tasks”, care permite ca agentul să execute acțiuni o singură dată, recurent (după un program) sau la apariția unui eveniment și să monitorizeze schimbări în timp. Exemplele oferite includ: transformarea mesajelor noi din Microsoft Teams și Slack în documente sau prezentări actualizate; verificarea zilnică a unor site-uri și tablouri de bord, cu sumarizarea schimbărilor și trimiterea unui raport; monitorizarea feedbackului clienților și convertirea temelor recurente în idei prioritizate; actualizarea unei prezentări când sosește feedback nou pe e-mail. OpenAI subliniază că utilizatorul rămâne „în control”: decide la ce are acces agentul, când trebuie să ceară confirmare și când să solicite aprobare înainte de acțiuni importante. Integrarea cu aplicațiile de lucru și un director unificat de extensii Pentru a funcționa „în context”, ChatGPT Work se bazează pe conectarea instrumentelor folosite deja în organizații, prin extensii (plugins). Sunt menționate integrări cu aplicații precum Slack, Microsoft Teams, Google Drive, SharePoint, e-mail, calendare, CRM-uri și alte instrumente interne. OpenAI afirmă că ChatGPT poate decide automat când să folosească o extensie în funcție de solicitare, iar utilizatorul poate direcționa explicit contextul prin „@” urmat de numele aplicației. Totodată, compania introduce un „director unificat” de extensii, care aduce aceste conectări într-un singur loc și poate sugera extensii relevante în conversații. Desktop: browser integrat și „Computer Use” pentru execuție în aplicații Pe desktop, OpenAI spune că aplicația ChatGPT poate folosi fișiere locale și aplicații pentru a duce la capăt sarcini. Pentru munca bazată pe web, este introdus un browser integrat care poate aduce în același loc site-uri, instrumente și fișiere online. O funcție distinctă este „Computer Use”, prin care ChatGPT poate opera computerul în numele utilizatorului (clicuri, tastare, mutare de fișiere) în fundal, fie ca sarcină unică, fie ca parte dintr-un „Scheduled Task” atunci când fluxul recurent include pași pe calculator. OpenAI mai anunță actualizarea extensiei de Chrome, pentru utilizarea ChatGPT în bara laterală a browserului, și intenția de a începe retragerea treptată a browserului standalone Atlas, cu informații de tranziție pentru utilizatori. Guvernanță și control în organizații: vizibilitate și limitarea riscurilor Pentru mediul enterprise, OpenAI leagă ChatGPT Work de fundația de securitate și conformitate a ChatGPT Enterprise. Administratorii din Enterprise și Edu pot gestiona centralizat accesul, contextul de companie pe care îl poate folosi ChatGPT, instrumentele la care se conectează și acțiunile permise. Este menționat și un „ Compliance API ”, care oferă vizibilitate la scară asupra conversațiilor și acțiunilor ChatGPT Work pentru supraveghere în organizații. Controalele diferă între web și desktop: pe web se pot gestiona extensiile și instrumentele conectate, utilizarea browserului și accesul la rețea în medii cloud, iar pe desktop se invocă modelul de guvernanță și controalele administrative ale Codex pentru lucrul cu fișiere locale și aplicații. OpenAI descrie și un mecanism numit „auto-review”, care folosește modele avansate pentru a verifica acțiuni importante ce implică instrumente conectate și API-uri înainte de executare, cu scopul de a preveni partajarea neautorizată de informații sensibile. Compania afirmă că, în testare adversarială (red teaming), auto-review a blocat 100% din încercările de extragere a datelor protejate, inclusiv atacuri pe care modelul de revizuire nu le-ar fi întâlnit în timpul antrenării. Disponibilitate: cine primește primul și cum se schimbă aplicația Codex ChatGPT Work începe să fie disponibil „de astăzi” pe web și mobil pentru planurile Pro, Enterprise și Edu, urmând să ajungă la Plus și Business „în următoarele zile”. Aplicația desktop ChatGPT actualizată este disponibilă global pentru Windows și Mac, iar în aplicația desktop sunt disponibile Chat, Work și Codex pe toate planurile, inclusiv Free. OpenAI mai precizează că aplicația Codex se contopește cu noua aplicație desktop ChatGPT. Utilizatorii Codex pot actualiza aplicația, care devine noua aplicație ChatGPT; proiectele Codex de pe desktop rămân accesibile și din aplicația mobilă ChatGPT. Versiunea existentă a aplicației desktop ChatGPT va fi redenumită „ChatGPT Classic”. În privința consumului, OpenAI notează că ChatGPT Work este gândit pentru activități mai lungi decât o solicitare tipică de chat, astfel că „utilizarea funcționează diferit”: consumul variază în funcție de volumul de muncă, iar sarcinile mai complexe pot consuma mai mult din utilizarea inclusă în plan. Structura de utilizare este aceeași ca la Codex. Pentru Enterprise și Edu, administratorii pot seta și „spend controls” (controale de cheltuieli) în consola de administrare, pentru a gestiona consumul pe măsură ce adopția crește. De ce contează pentru companii Dincolo de componenta de produs, mesajul OpenAI este că agentul poate comprima cicluri de lucru care, în mod tradițional, sunt fragmentate între aplicații și oameni. În exemplele interne, compania susține că aproape 100% dintre echipele sale (inclusiv finanțe și vânzări) folosesc ChatGPT Work și Codex; în vânzări, un „proof of concept” ar fi fost pregătit în 24 de ore pentru o problemă critică, iar în finanțe închiderea de lună și prognoza ar fi fost reduse „de la zile la ore”, prin automatizarea colectării datelor, reconciliere și generarea de materiale. Ce urmează, conform OpenAI: acesta este „primul pas” către o viziune mai largă în care ChatGPT nu doar răspunde, ci ajută utilizatorii să transforme idei în rezultate, prin execuție asistată și automatizări în aplicațiile de lucru. [...]
Google extinde obligațiile de etichetare pentru reclamele create sau modificate cu IA , printr-un panou dedicat care arată utilizatorilor când a fost folosită inteligența artificială generativă, potrivit Google Cloud . Miza este una operațională și de conformare: advertiserii trebuie să declare utilizarea IA, iar platforma va afișa aceste informații în „My Ad Center” pe Search, YouTube și Discover. Noua secțiune „How this ad was made” („Cum a fost făcută această reclamă”) devine accesibilă global din meniul cu trei puncte sau din pictograma de informații a reclamelor. Panoul va indica dacă o reclamă a fost creată sau editată cu instrumente de IA. Ce se schimbă pentru advertiseri Google spune că vrea să simplifice gestionarea „dezvăluirilor” (disclosures) legate de IA, prin două mecanisme: Etichetare automată atunci când advertiserii folosesc instrumentele de publicitate cu IA generativă ale Google: platforma adaugă automat mențiunea în panoul „My Ad Center”. Etichetare manuală pentru reclamele realizate cu alte instrumente de IA: Google introduce un control prin care advertiserii pot indica ușor dacă au folosit IA generativă. În funcție de cerințele locale, eticheta poate apărea și direct pe reclamă , fie automat, fie după ce advertiserul folosește controlul de declarare. Context: transparență, semnale invizibile și reguli pentru reclame electorale Actualizarea se bazează pe măsuri anterioare de transparență. Google menționează că introduce în rezultatele instrumentelor sale de IA generativă semnale imperceptibile , precum SynthID , pentru a ajuta la identificarea conținutului generat. Compania amintește și că, din 2023, există o cerință de a declara conținutul „sintetic sau modificat digital” în reclamele electorale . Ce rămâne neschimbat: politicile de publicitate și verificarea advertiserilor Google precizează că politicile sale existente pentru reclame rămân un filtru important, inclusiv prin verificarea advertiserilor și prin afișarea informațiilor despre „cine este în spatele unei reclame”. Totodată, compania spune că interzice reclamele înșelătoare sau deceptive, indiferent dacă sunt create cu IA sau nu. [...]
Șeful Palo Alto Networks spune că prețurile pentru rularea AI trebuie să scadă cu până la 90% pentru ca tehnologia să fie adoptată pe scară largă în companii, pe fondul unei probleme tot mai vizibile: chiar dacă tarifele pe „token” (unitate de calcul/facturare în modelele de limbaj) se ieftinesc, facturile totale ale firmelor continuă să crească, potrivit The Next Web . Nikesh Arora a declarat pentru CNBC că scăderea costurilor ar trebui să fie de ordinul a 90% pentru ca utilizarea AI să devină „accesibilă” la nivel de masă în mediul enterprise. El a comentat și anunțul OpenAI privind o îmbunătățire de 54% a eficienței la consumul de tokeni pentru modelul GPT-5.6 în „agentic coding” (scriere de cod cu ajutorul agenților AI care execută pași multipli), pe care a numit-o „un început bun”, dar insuficient. De ce contează: ieftinirea pe unitate nu reduce automat factura Mesajul lui Arora pune accent pe un paradox al AI în companii: prețul per token poate scădea, dar costul total urcă deoarece utilizarea crește și mai repede, mai ales când sunt folosiți agenți AI care apelează repetat modelul pentru a duce la capăt o sarcină. The Next Web indică drept context un episod anterior în care „prețurile au scăzut cu 98% în timp ce facturile enterprise s-au triplat”, pe fondul aceluiași tip de consum „agentic” (detalii în analiza: The Next Web ). Publicația mai dă exemplul unui dezvoltator ale cărui agenți ar fi generat o factură de 1,3 milioane de dolari (aprox. 5,9 milioane lei) într-o lună ( The Next Web ). Reacția cumpărătorilor și presiunea pe furnizori Pe partea de cerere, unele companii au început să limiteze cât AI pot folosi angajații, pentru a ține sub control costurile ( The Next Web ). În acest context, Arora vorbește din postura unui client mare, iar semnalul către furnizori este că „AI peste tot” rămâne, economic, greu de susținut. Pe partea de ofertă, The Next Web notează că se conturează o competiție de preț: DeepSeek a făcut permanent un discount de 75% ( The Next Web ), iar rivalii încearcă să țină pasul. În paralel, apar inițiative care urmăresc „inferință” (rularea efectivă a modelelor) mai ieftină, pentru a obține mai mult output din aceeași capacitate de calcul ( The Next Web ). Rămâne însă deschis dacă scăderile de preț și câștigurile de eficiență vor ajunge la pragul de 90% invocat de Arora, mai ales dacă economiile sunt „înghițite” de creșterea accelerată a utilizării. În esență, șeful unui jucător major din securitate cibernetică transmite că, la nivel de bugete, AI este încă prea scump pentru implementarea extinsă pe care o vizează marile organizații. [...]
Meta ia în calcul să închirieze capacitate de calcul pentru AI, o mișcare care ar putea schimba rapid competiția pe piața de infrastructură — Mark Zuckerberg a confirmat public că grupul explorează un business de tip „AI cloud”, în care să vândă acces la putere de calcul, potrivit The Next Web . Confirmarea, atribuită de publicație unei relatări Bloomberg, pune numele CEO-ului pe un plan raportat anterior, descris ca „Meta Compute”, care ar urmări să închirieze „capacitatea AI” rămasă disponibilă. Rațiunea economică invocată este monetizarea cheltuielilor foarte mari ale Meta cu infrastructura AI în acest an — „well over $100bn”, conform articolului — prin transformarea unui centru major de cost într-o potențială sursă de venit. De ce contează: presiune directă pe neocloud-uri și o intrare nouă într-o piață dominată de hyperscaleri Dacă Meta ar intra efectiv pe această piață, ar ajunge să concureze cu furnizori consacrați precum AWS, Microsoft Azure și Google Cloud. În același timp, ar amenința așa-numitele „neocloud-uri” (furnizori specializați în închirierea de GPU-uri și infrastructură pentru AI), precum CoreWeave , Nebius și IREN, care — potrivit articolului — au scăzut cu două cifre după apariția inițială a informației. Un element care complică tabloul este relația comercială existentă: Meta este deja unul dintre cei mai mari clienți ai acestor jucători. The Next Web notează că Meta s-a angajat la „some $35bn” doar către CoreWeave, cumpărând capacitate pe care acum ar vrea să o revândă. Ce ar putea vinde Meta și unde ar avea avantaj Planul descris ar putea combina două componente: acces la modelele AI ale Meta, într-un format similar cu modul în care AWS oferă modele prin Bedrock; „compute” brut (putere de calcul), în stilul neocloud-urilor. Publicația menționează și posibilitatea ca Meta să fi luat în calcul găzduirea propriilor modele pe acest serviciu, inclusiv „Muse Spark” (cu „closed-weight”, adică fără a oferi public parametrii/modelul complet). Avantajul Meta ar veni din scară și din controlul asupra tehnologiei: compania și-a pus în producție propriile cipuri MTIA și a extins un acord cu Broadcom până în 2029, ceea ce îi consolidează controlul asupra „stack”-ului de calcul (lanțul complet de hardware și infrastructură). Riscul operațional: cloud-ul e un business de servicii, nu doar de hardware Chiar dacă Meta are infrastructură, vânzarea de cloud către clienți externi presupune o disciplină diferită: contracte, suport, garanții de disponibilitate și fiabilitate. Articolul subliniază că acest tip de activitate are, în general, marje mai mici decât motorul de profit al Meta — publicitatea — iar compania nu a mai operat până acum servicii cloud pentru terți, spre deosebire de Amazon, Microsoft și Google. În plus, neocloud-urile pe care Meta le-ar concura au deja ani de experiență în această „meserie”, ceea ce înseamnă că Meta ar porni mai aproape de zero la nivel comercial și operațional, chiar dacă are un avantaj tehnic. Ce urmează Deocamdată, declarația că „are sens” este departe de un produs lansat. Totuși, logica economică rămâne puternică: dacă Meta investește masiv în infrastructură AI, are un stimulent evident să reducă perioadele în care cipurile și centrele de date stau nefolosite, transformând capacitatea excedentară în venituri. [...]
Samsung pregătește un cip de accelerare AI pentru PC-uri, cu miză pe „edge AI” și eficiență energetică , potrivit GSMArena . Informația indică o posibilă extindere a companiei într-o zonă tot mai importantă pentru producătorii de hardware: rularea locală a sarcinilor de inteligență artificială (fără cloud), cu consum redus. Cipul ar avea numele de cod „Gaia” și ar fi realizat pe un proces de fabricație de 4 nm. Conform materialului, ar include o arhitectură NPU (unitate de procesare neuronală) optimizată pentru calcule AI mai eficiente pe PC-uri. Ce se știe despre „Gaia” și calendarul posibil Publicația notează că Samsung ar fi livrat deja prototipuri către câțiva „clienți majori” neprecizați și ar urmări să înceapă producția de masă anul viitor. Deocamdată nu sunt oferite detalii despre performanțe absolute, compatibilitate sau integrarea în platforme PC. Unde ar fi folosit: PC „edge AI” și „AI fizic” „Gaia” ar viza: PC Edge AI , adică procesarea AI pe dispozitiv (local), pentru latență mai mică și dependență redusă de conexiune; piața de „AI fizic” , inclusiv roboți, potrivit sursei. Cipul este descris ca având „performanță bună per watt” (raport performanță/consum), un criteriu esențial pentru adoptarea acceleratoarelor AI în sisteme compacte și în scenarii cu limitări de energie. Informația este prezentată ca un raport din Coreea și este preluată „via” o postare pe X a contului UniverseIce , fără alte confirmări publice; dacă planul se confirmă, ar urma să apară mai multe detalii în lunile următoare. [...]
OpenAI mizează pe scăderea costului total al utilizării IA la sarcini profesionale odată cu lansarea familiei GPT‑5.6 , care promite rezultate mai bune „pe dolar” prin consum mai mic de tokeni și timpi de execuție reduși, potrivit OpenAI . GPT‑5.6 intră în disponibilitate generală după o perioadă de „limited preview” și include trei niveluri: Sol (modelul „fanion”), Terra (echilibrat pentru lucru de zi cu zi) și Luna (cel mai eficient ca preț). Mesajul central al companiei este că performanța crește, în timp ce costul estimat și cantitatea de text generată (tokeni) scad, ceea ce poate reduce bugetele necesare pentru automatizare și asistență în activități precum programare, analiză, securitate cibernetică și cercetare. Ce se schimbă pentru companii: performanță mai mare la același buget OpenAI susține că GPT‑5.6 Sol „setează un nou standard” la capitolul inteligență și eficiență, obținând rezultate de vârf în mai multe domenii, dar cu „mai puțini tokeni” și „cost estimat mai mic”. În practică, asta ar însemna fie mai multă muncă realizată cu aceeași cheltuială, fie rezultate comparabile la cost total mai redus. În evaluarea Agents’ Last Exam (workflows profesionale de durată, în 55 de domenii), OpenAI afirmă că GPT‑5.6 Sol atinge 53,6 și depășește Claude Fable 5 (adaptive reasoning) cu 13,1 puncte. Tot acolo, compania spune că, la „medium reasoning”, modelul ar depăși Fable 5 cu 11,4 puncte la „aproximativ un sfert” din costul estimat. Pentru modelele mai mici, Terra și Luna ar depăși Fable 5 la „aproximativ o șaisprezecime” din cost, conform aceleiași surse. Pe Artificial Analysis Intelligence Index , OpenAI afirmă că GPT‑5.6 Sol cu „max reasoning” ajunge la mai puțin de un punct de Fable 5, dar finalizează sarcini cu 61% mai repede și la aproximativ jumătate din costul estimat. Surse secundare menționate în material: Agents’ Last Exam Artificial Analysis Intelligence Index „Ultra”: mai mulți agenți în paralel, contra tokeni mai mulți O noutate operațională importantă este setarea ultra , descrisă ca opțiunea cu cea mai mare capabilitate, care coordonează implicit patru „agenți” (instanțe care lucrează în paralel) pentru a termina mai repede sarcini complexe. OpenAI precizează că ultra face un schimb: consum mai mare de tokeni pentru rezultate mai puternice și timp mai mic până la obținerea rezultatului, în special pe sarcini solicitante. Compania indică și posibilitatea ca dezvoltatorii să construiască experiențe similare ultra prin „multi-agent beta” din Responses API (fără a detalia în material condițiile comerciale). Integrare mai eficientă cu instrumente: mai puține „tururi” model–aplicație Pentru dezvoltatori, OpenAI pune accent pe capacitatea GPT‑5.6 de a scrie și rula programe „ușoare” care coordonează instrumente, procesează rezultate intermediare și decid următoarea acțiune pe parcurs. Miza declarată: sarcini „tool-heavy” (dependente de instrumente) care avansează cu mai puțini tokeni, mai puține „round trips” (schimburi repetate între aplicație și model) și mai puțină ghidare. În acest context este menționat „Programmatic Tool Calling” din Responses API, care poate filtra volume mari de date intermediare și păstra doar ce contează: Programmatic Tool Calling Securitate: mai multe blocări pentru activitate potențial dăunătoare și acces „calibrat” OpenAI afirmă că GPT‑5.6 pornește cu „cele mai robuste măsuri de siguranță de până acum”, construite să reziste la abuzuri „determinate și adaptive” fără a limita pe scară largă utilizarea legitimă. Compania spune că, înainte de disponibilitatea generală, a rulat o perioadă extinsă de evaluare, combinând testare umană (red teaming) cu testare automată la scară mare și colaborare cu organizații de specialitate și parteneri. Un detaliu cu impact practic: OpenAI susține că măsurile de protecție pentru GPT‑5.6 Sol pe zona „cyber” blochează de circa zece ori mai multă activitate potențial dăunătoare decât la generațiile anterioare. Pentru a reduce fricțiunea în cazuri benigne, compania spune că oferă opțiunea de a reîncerca prompturile pe modele cu capabilitate mai mică în ChatGPT și Codex. În plus, pentru activități defensive, OpenAI indică programul „Trusted Access for Cyber” din inițiativa Daybreak, prin care „persoane și organizații calificate” pot accesa mai mult din capabilitățile defensive în medii autorizate: OpenAI Daybreak’s Trusted Access for Cyber Disponibilitate: lansare globală, cu extindere graduală în 24 de ore GPT‑5.6 este disponibil „începând de azi” în ChatGPT, Codex și OpenAI API, cu un rollout global care „continuă gradual” către disponibilitate completă în următoarele 24 de ore, potrivit OpenAI. În ChatGPT, utilizatorii Plus, Pro, Business și Enterprise au acces la GPT‑5.6 Sol prin setări de efort „medium și mai sus”, iar Pro și Enterprise pot selecta și GPT‑5.6 Sol Pro pentru sarcini complexe. Pentru ChatGPT Work și Codex, utilizatorii Free și Go primesc acces la GPT‑5.6 Terra, în timp ce planurile superioare pot alege între Sol, Terra și Luna și pot seta nivelul de efort (textul sursă este întrerupt la final, astfel că detaliile complete ale acestei secțiuni nu sunt integral vizibile în input). [...]
