Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Companii chineze folosesc AI și date publice pentru a urmări mișcările armatei SUA în Iran, potrivit The Washington Post. În contextul războiului din Iran, declanșat cu cinci săptămâni în urmă, pe rețele sociale occidentale și chineze circulă postări virale cu detalii despre echipamente din baze americane, mișcări ale grupurilor de portavioane și pregătiri aeriene pentru atacuri asupra Teheranului.
Fenomenul este pus pe seama unei piețe emergente de „informații militare” generate cu ajutorul inteligenței artificiale, alimentată de firme chineze care analizează date disponibile public (open-source). Unele dintre aceste companii ar avea legături cu Armata de Eliberare a Poporului, iar activitatea lor se înscrie, potrivit materialului, într-o strategie mai amplă de integrare a sectorului civil cu cel militar în China.
Un exemplu menționat este MizarVision, companie cu sediul în Hangzhou, fondată în 2021, care combină date din surse occidentale și chineze cu algoritmi de inteligență artificială pentru a urmări activități ale bazelor americane din Orientul Mijlociu, mișcări navale și amplasarea sistemelor de apărare antirachetă. Înainte de lansarea Operațiunii „Epic Fury”, platforma ar fi publicat imagini și analize privind acumularea de forțe americane în regiune, inclusiv mișcările grupurilor de portavioane USS Gerald R. Ford și USS Abraham Lincoln, precum și informații despre aeronave concentrate la baze din Israel, Arabia Saudită și Qatar.
Datele folosite ar proveni din surse open-source, inclusiv imagini satelitare comerciale furnizate de companii din SUA și Europa, precum Vantor și Airbus, însă firmele occidentale citate neagă implicarea directă. Un purtător de cuvânt al Vantor a spus pentru The Washington Post că firma nu vinde imagini către entități chineze și aplică măsuri stricte de control în timpul conflictelor, iar Planet Labs a confirmat că MizarVision nu este clientul său și că imaginile utilizate nu provin de la sateliții companiei.
Îngrijorarea, din perspectiva SUA, ține atât de creșterea capacității acestor actori de a urmări mișcări militare, cât și de cadrul legal din China, care poate facilita transferul de tehnologie între privat și militar.
Comisia pentru China din Camera Reprezentanților a avertizat că firme legate de Partidul Comunist Chinez „transformă inteligența artificială într-un instrument de supraveghere” pe câmpul de luptă, în timp ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA sunt conștiente de astfel de practici și își adaptează acțiunile.
În paralel, China și Pakistanul au cerut în această săptămână un armistițiu și negocieri de pace „cât mai curând posibil”, deși Beijingul își menține oficial poziția de neutralitate față de conflict.
Recomandate
Anthropic interzice folosirea abonamentelor Claude în aplicații terțe, afectând OpenClaw potrivit The Register , compania a blocat complet utilizarea tokenurilor din abonamentele Claude în afara propriilor aplicații, după o perioadă de restricții introduse discret încă din ianuarie 2026. Măsura vizează în special instrumente populare precum OpenClaw, care permiteau rularea de agenți AI folosind abonamente lunare, dar generau trafic și costuri mult peste ceea ce Anthropic considera sustenabil. Practic, utilizatori care plăteau aproximativ 200 de dolari pe lună ajungeau să consume resurse echivalente cu mii de dolari, ceea ce a determinat compania să impună reguli mai stricte și să direcționeze utilizatorii către modelul oficial de plată per utilizare. Începând cu 9 ianuarie 2026, utilizatorii au observat erori de acces atunci când încercau să folosească tokenuri Claude în afara mediului oficial, iar pe 19 februarie interdicția a fost inclusă explicit în termenii de utilizare. Anthropic susține că aplicațiile terțe creează „modele de trafic neobișnuite” și reduc vizibilitatea asupra modului în care sunt folosite serviciile, ceea ce complică gestionarea infrastructurii și a costurilor. Impactul principal asupra utilizatorilor OpenClaw: accesul prin abonament la Claude a fost eliminat complet costurile pot crește de până la cinci ori prin API necesitatea migrării către alți furnizori sau soluții În paralel, contextul competitiv s-a schimbat semnificativ. Creatorul OpenClaw, Peter Steinberger, s-a alăturat OpenAI, unde va contribui la dezvoltarea agenților personali, iar proiectul va continua ca inițiativă open-source susținută de această companie, conform Bloomberg . Mutarea subliniază o diferență de strategie: în timp ce Anthropic limitează accesul extern, OpenAI pare să încurajeze integrarea acestor instrumente. În același timp, Anthropic dezvoltă propriile alternative. Produse precum Claude Cowork și extinderile pentru Claude Code încearcă să ofere funcționalități similare într-un mediu controlat, inclusiv integrarea cu aplicații de mesagerie și automatizări pentru utilizatori non-tehnici. Compania a introdus și limitări temporare ale utilizării în orele de vârf, invocând constrângeri de capacitate, conform InfoWorld . În final, decizia marchează o ruptură clară între platformele AI: unele aleg controlul strict și monetizarea directă, în timp ce altele mizează pe ecosisteme deschise. Pentru utilizatori, consecința imediată este simplă, dar costisitoare: mai puțină flexibilitate și facturi mai mari. [...]
China propune reguli noi pentru „oamenii digitali” , inclusiv etichetarea obligatorie a conținutului și interdicții pentru servicii online destinate minorilor. Proiectul Administrației Spațiului Cibernetic din China a fost publicat pentru consultare publică până la 6 mai și vizează conținuturile care folosesc persoane virtuale (avataruri sau personaje generate digital). Una dintre măsurile centrale este ca toate materialele cu astfel de personaje să fie marcate vizibil cu eticheta „om digital”. În plus, platformelor li se va interzice să ofere minorilor sub 18 ani servicii de tip „relații intime virtuale” cu astfel de personaje. „Reglementarea oamenilor digitali nu mai este doar o problemă de norme industriale, ci a devenit o chestiune strategică care ține de securitatea spațiului cibernetic, interesul public și dezvoltarea de calitate a economiei digitale.” Textul propunerii include și restricții privind folosirea datelor personale: va fi interzisă utilizarea datelor altor persoane pentru a crea „oameni digitali” fără consimțământ. Totodată, documentul prevede interzicerea folosirii avatarurilor virtuale pentru a ocoli sistemele de verificare a identității, o zonă sensibilă pentru platformele care trebuie să aplice reguli diferite în funcție de vârstă și identitate. Regulile propuse stabilesc și limite de conținut pentru „oamenii digitali”, cu accent pe securitate și controlul mesajelor distribuite. Conform proiectului, aceștia nu vor avea voie să difuzeze materiale care amenință securitatea națională, incită la subminarea puterii statului, promovează secesiunea sau subminează unitatea națională. Furnizorii de servicii sunt, de asemenea, îndrumați să prevină și să elimine conținutul cu tentă sexuală, scenele de groază ori cruzime și mesajele care incită la discriminare pe criterii etnice sau regionale. Principalele obligații și interdicții menționate în proiect includ: etichetarea vizibilă a conținutului cu persoane virtuale cu „om digital”; interzicerea serviciilor de tip „relații intime virtuale” pentru utilizatori sub 18 ani; interzicerea creării de „oameni digitali” folosind date personale ale altor persoane fără consimțământ; interzicerea folosirii avatarurilor pentru ocolirea verificării identității; limitarea strictă a conținutului, inclusiv eliminarea materialelor sexuale, violente sau discriminatorii; intervenția operatorilor și oferirea de asistență profesională când utilizatorii prezintă tendințe suicidare sau comportamente de autovătămare. Contextul este unul dublu: China a anunțat luna trecută, prin noul plan de dezvoltare pe cinci ani, intenția de a adopta „agresiv” tehnologiile de inteligență artificială în economie, dar în paralel autoritățile urmăresc consolidarea controlului asupra industriei, pentru siguranță și alinierea la valorile promovate de stat. Potrivit unei analize publicate pe site-ul autorității de reglementare, noile reguli ar urmări să acopere un vid legislativ în sectorul „oamenilor digitali” și să traseze limite pentru „dezvoltarea sănătoasă” a industriei. [...]
Un nou instrument intern de inteligență artificială dezvoltat de Google a devenit atât de popular încât compania a fost nevoită să îi limiteze accesul , potrivit WinFuture , după o creștere rapidă a utilizării în rândul angajaților. Sistemul, numit „Agent Smith”, automatizează sarcini de programare și poate fi controlat inclusiv de pe telefon, schimbând modul în care dezvoltatorii își desfășoară activitatea zilnică. Agentul funcționează pe baza platformei interne Antigravity și are capacitatea de a accesa autonom documente și date interne, eliminând etape care anterior necesitau intervenție umană. Integrarea în sistemele de comunicare ale companiei permite utilizatorilor să interacționeze cu el ca și cu un coleg, atribuindu-i sarcini complexe pe care le execută independent, revenind doar atunci când are nevoie de clarificări sau când finalizează cerințele. Ce face concret „Agent Smith” automatizează scrierea de cod și sarcini repetitive rulează procese în fundal fără intervenție constantă poate fi controlat de pe smartphone testează aplicații și identifică erori Popularitatea rapidă a dus însă la probleme de infrastructură. Costurile ridicate de operare ale acestor modele au determinat Google să restricționeze temporar accesul pentru a menține stabilitatea sistemului. În paralel, peste 100 de ingineri lucrează deja la extinderea și îmbunătățirea platformei. Efecte asupra angajaților Pe de o parte, eficiența crescută permite echipelor să se concentreze pe sarcini creative și decizii strategice. Pe de altă parte, apar și efecte secundare: Aspect Impact Productivitate crește semnificativ Timp de execuție scade considerabil Presiune internă în creștere Siguranța locurilor de muncă pusă sub semnul întrebării Creșterea vitezei de lucru vine la pachet cu așteptări mai mari din partea managementului, iar unii angajați se tem că automatizarea ar putea reduce nevoia de personal pe termen lung. Reprezentanții Google au evitat să ofere detalii suplimentare, menționând doar că experimentează constant noi soluții bazate pe agenți inteligenți. În contextul competiției acerbe din domeniul inteligenței artificiale, unde rivali precum OpenAI sau Microsoft accelerează dezvoltarea de astfel de tehnologii, „Agent Smith” ilustrează direcția clară: automatizarea tot mai profundă a muncii de birou, cu beneficii evidente, dar și cu implicații încă neclare pentru piața muncii. [...]
Microsoft a lansat trei modele mari de inteligență artificială potrivit HotNews.ro , într-o mișcare care indică intenția companiei de a-și extinde propriul ecosistem de modele multimodale (capabile să lucreze cu mai multe tipuri de date, precum text, voce și imagini) și de a concura mai direct cu rivalii din piață. Lansarea vine în contextul în care Microsoft are o relație strânsă cu compania din spatele ChatGPT, dar continuă să dezvolte și modele proprii, notează TechCrunch . Noile modele anunțate se numesc MAI-Transcribe-1, MAI-Voice-1 și MAI-Image-2. Pe scurt, Microsoft descrie astfel rolul fiecărui model: MAI-Transcribe-1 : transformă vorbirea în text în 25 de limbi și ar fi de 2,5 ori mai rapid decât oferta „Azure Fast” a companiei; este proiectat să reducă zgomotul de fond și urmează să fie integrat în Microsoft Teams . MAI-Voice-1 : poate genera conținut audio, compania susținând că într-o secundă se pot produce 60 de secunde de sunet într-o voce aleasă. MAI-Image-2 : model pentru generarea de imagini (fără detalii suplimentare în material despre performanțe sau disponibilitate). Modelele au fost dezvoltate de echipa MAI Superintelligence, condusă de Mustafa Suleyman, CEO al Microsoft AI, venit în companie în 2024. Microsoft își consolidează, în paralel, infrastructura de calcul necesară pentru antrenarea și rularea unor modele mai versatile, iar Suleyman a spus că firma a început din octombrie să folosească un „cluster” (grup) de cipuri Nvidia GB200 și că își va crește treptat capacitatea în următoarele 12–18 luni, transmite Bloomberg . În plan comercial, Microsoft a investit 13 miliarde de dolari în laboratorul de cercetare AI și integrează modelele în produse printr-un parteneriat multianual, ceea ce sugerează o accelerare a strategiei de a împacheta capabilitățile AI direct în aplicațiile folosite la scară largă, inclusiv în zona de colaborare și productivitate. [...]
OLX lansează AutoGPT, un chatbot AI pentru căutarea mașinilor, disponibil și în România noul instrument, dezvoltat în parteneriat cu OpenAI , marchează extinderea utilizării inteligenței artificiale în platformele de anunțuri auto operate de grup și promite să simplifice modul în care utilizatorii își aleg vehiculele. AutoGPT funcționează ca un asistent conversațional care permite căutări în limbaj natural, astfel încât utilizatorii pot descrie direct ce tip de mașină își doresc, iar sistemul generează rapid recomandări personalizate. Instrumentul oferă în câteva secunde o listă scurtă de opțiuni, însoțite de informații relevante: caracteristici esențiale ale vehiculelor; tendințe privind valoarea de revânzare; diferențe regionale de preț; istoric verificat al mașinilor, pe baza datelor OLX. AutoGPT este deja disponibil pe platforma Otomoto din Polonia, urmând să fie lansat și pe LaCentrale (Franța), Autovit.ro (România) și Standvirtual (Portugalia). Accesul se face prin ChatGPT, în secțiunea dedicată aplicațiilor. Noul produs vine în completarea AutoIQ, un serviciu dedicat dealerilor auto lansat anterior de OLX, și face parte dintr-o strategie mai amplă a grupului de integrare a inteligenței artificiale în serviciile sale. OLX Group, cu sediul în Amsterdam și deținut de Prosus, operează mai multe platforme cunoscute, inclusiv OLX, Autovit.ro, Storia și Property24. Inițiativa reflectă direcția Prosus de a accelera adoptarea AI în companiile din portofoliu, inclusiv prin parteneriate tehnologice menite să extindă utilizarea acestor soluții la nivel global, inclusiv în Europa. [...]
Google a anunțat Gemma 4, o nouă familie de modele AI open-source cu licență Apache 2.0 , potrivit Neowin . Compania spune că modelele sunt construite pe aceeași bază de cercetare ca Gemini 3 (modelele proprietare ale Google), dar, spre deosebire de acestea, Gemma 4 este publicat ca software cu cod sursă deschis și poate fi folosit comercial fără restricții, printr-o licență permisivă. Un element central al generației Gemma 4 este orientarea către „fluxuri de lucru agentice” (agentic workflows), adică scenarii în care un model poate acționa ca un „agent” care execută sarcini și interacționează cu servicii externe. Toate modelele Gemma 4 includ suport nativ pentru apelarea de funcții (function calling), ieșire JSON structurată și instrucțiuni de sistem, ceea ce ar permite dezvoltatorilor să construiască agenți autonomi care rulează local și pot apela API-uri externe. Google își susține poziționarea și cu rezultate din clasamente publice. Conform Google , varianta Gemma 4 „31B Dense” este pe locul 3 între modelele deschise în clasamentul Arena AI, iar modelul „26B” este pe locul 6, compania afirmând că acesta din urmă depășește competitori de până la 20 de ori mai mari ca dimensiune. Tot Google precizează că „greutățile” necuantizate (parametrii modelului, păstrați la precizie mai mare) pentru 26B și 31B încap pe un singur GPU NVIDIA H100 de 80 GB. Pentru dezvoltare locală, articolul notează și existența unui model 26B de tip „Mixture of Experts” (MoE), optimizat pentru latență. În acest tip de arhitectură, nu toți parametrii sunt folosiți la fiecare răspuns; în cazul de față, sunt activați 3,8 miliarde de parametri în timpul inferenței, ceea ce ar crește viteza de generare a tokenilor și ar ajuta la rularea unor asistenți de programare pe plăci grafice de consum. Pe partea de capabilități, Google pune accent și pe multimodalitate: familia Gemma 4 poate procesa nativ imagini și video la rezoluție înaltă, iar modelele „E2B” și „E4B” pentru dispozitive de tip edge (rulare aproape de utilizator, pe hardware local) adaugă intrare audio pentru recunoaștere vocală cu latență foarte mică. În plus, aceste modele vin cu o „fereastră de context” (context window) de 128.000 de tokeni pentru edge și până la 256.000 pentru variantele 26B/31B, adică pot păstra mai multă informație relevantă în aceeași sesiune. Din perspectiva pieței, Google își diferențiază Gemma 4 de iterațiile anterioare, care aveau termeni de utilizare mai restrictivi și erau contestate ca „open-source” în sens strict. Neowin consemnează că, prin licența Apache 2.0 fără limitări comerciale, Google intră mai direct în competiție cu modelele Llama ale Meta, care folosesc, de asemenea, o licențiere de tip Apache. În zona de distribuție și integrare, Gemma 4 este deja compatibil cu platforme precum Hugging Face, Ollama și vLLM și beneficiază de optimizări hardware de la NVIDIA, AMD, Qualcomm și MediaTek. Pentru dezvoltatorii de aplicații mobile, modelele pot fi testate în AICore Developer Preview, Google indicând și compatibilitate viitoare cu Gemini Nano 4. Principalele noutăți menționate pentru Gemma 4: licență Apache 2.0 permisivă, cu utilizare comercială fără restricții; suport nativ pentru function calling, JSON structurat și instrucțiuni de sistem (orientare către agenți AI); modele 26B/31B care, potrivit Google, încap ca „greutăți” necuantizate pe un GPU NVIDIA H100 de 80 GB; variantă 26B MoE optimizată pentru latență, cu 3,8 miliarde de parametri activați la inferență; multimodalitate (imagini/video), plus intrare audio pe modelele edge E2B/E4B; ferestre de context de 128K tokeni (edge) și până la 256K (26B/31B). [...]
