Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
ChatGPT a coborât sub 50% cotă de piață, semn că piața asistenților AI intră într-o fază mai competitivă și mai orientată spre monetizare, potrivit HotNews, care citează raportul „State of AI” 2026 al firmei de analiză Sensor Tower.
Datele indică o schimbare de dinamică într-un segment care, până recent, părea dominat aproape incontestabil de OpenAI: la începutul anului, ChatGPT era încă peste 50%, dar până la finalul lunii mai a scăzut la 46,4%, pe fondul creșterii rapide a rivalilor.
Conform estimărilor Sensor Tower, avansul vine în special din două direcții:
Alți asistenți — inclusiv Grok (xAI), Perplexity, DeepSeek și Meta AI — sunt menționați cu sub 5% fiecare.
Raportul „State of AI” 2026, citat de TechCrunch, estimează că între începutul anului și finalul lunii iunie utilizatorii vor descărca aproape 2,3 miliarde de aplicații AI și vor cheltui peste 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19,3 miliarde lei) pe acestea. În aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile au fost de 1,83 miliarde de dolari (aprox. 8,4 miliarde lei), ceea ce sugerează o mutare a industriei de la „creștere cu orice preț” către monetizare.
În același timp, raportul notează că atât ritmul descărcărilor, cât și cel al cheltuielilor încetinesc, un posibil semn de maturizare a pieței, chiar dacă valorile absolute continuă să urce.
Un alt semnal operațional important: utilizatorii sunt „din ce în ce mai dispuși” să treacă de la un asistent la altul, iar anumite evenimente pot accelera migrarea. Ca exemplu, raportul menționează că acordul încheiat în februarie de OpenAI cu Departamentul Apărării al SUA a declanșat un vârf măsurabil al dezinstalărilor, sugerând că pentru o parte dintre utilizatori contează nu doar funcțiile, ci și încrederea în companie și alinierea la anumite valori.
Sensor Tower indică și o diferențiere între popularitate și capacitatea de a transforma utilizarea în venituri recurente:
Pe partea de monetizare, Claude iese în evidență: 13% dintre utilizatorii Anthropic plătesc un abonament, o rată de conversie prezentată drept un reper relevant pentru investitori atunci când evaluează cât de sustenabile sunt veniturile companiilor din AI.
În paralel, raportul estimează că timpul petrecut în aplicațiile AI va urca de la 17,2 miliarde de ore în prima jumătate din 2025 la aproximativ 36 de miliarde de ore în prima jumătate a acestui an, pe fondul utilizării tot mai frecvente pentru productivitate și al apetitului mai mare pentru funcții premium, în special în SUA.
Recomandate
Indisponibilitatea chatbotului Claude a creat întreruperi operaționale pentru utilizatori și echipe care îl folosesc în fluxuri de lucru , iar situația a fost urmărită în timp real de CNET , într-un material de tip „live” despre starea serviciului. Din informațiile disponibile în pagina CNET, subiectul este o posibilă cădere (outage) a lui Claude, asistentul de inteligență artificială dezvoltat de Anthropic , și actualizările privind disponibilitatea acestuia. Textul extras din sursă nu include însă detalii concrete despre cauză, durată, amploare sau momentul exact al incidentului, ci mai ales elemente de navigație și conținut general al site-ului. De ce contează pentru companii și utilizatori O întrerupere a unui chatbot folosit la scară largă are impact direct în zona operațională: întârzieri în activități care depind de generare de text, analiză, suport intern sau automatizări. Pentru organizațiile care au integrat astfel de instrumente în procese, chiar și o indisponibilitate temporară poate însemna blocaje și costuri indirecte (timp pierdut, replanificare, trecerea pe soluții alternative). Ce se știe și ce nu se știe din sursa disponibilă Pe baza conținutului furnizat din pagina CNET: Se știe : subiectul este verificarea statusului „Claude este indisponibil?” și „cele mai recente informații”. Nu se știe (din textul extras) : confirmarea oficială a incidentului, intervalul orar, regiunile afectate, numărul utilizatorilor impactați, cauza tehnică sau estimarea de remediere. În lipsa acestor detalii în materialul disponibil aici, nu se poate cuantifica impactul sau stabili cu certitudine starea serviciului la un anumit moment. [...]
Rezumatul automat al conversațiilor din Gmail, bazat pe Gemini , este disponibil global pentru conturile gratuite , iar utilizatorii îl pot dezactiva, însă cu un cost operațional: oprirea funcției taie accesul Gemini și la alte aplicații din suita Workspace, precum Drive și Tasks, potrivit Android Authority . Funcția apare ca „AI Overviews conversation summaries” și, conform unei actualizări dintr-o pagină de suport Google, este disponibilă pentru conturi plătite, Workspace și gratuite, la nivel global, pe Android, iOS și web. Publicația notează că, în practică, rezumatele pot apărea deocamdată doar pentru unele fire de e-mail, nu pentru toate. Ce se schimbă pentru utilizatori și ce limitări există Rezumatul din Gmail folosește Gemini pentru a analiza conținutul unui fir de conversație și a genera o sinteză. Google indică însă că funcția are, cel puțin în acest moment, suport pentru un set limitat de limbi: engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, coreeană, portugheză și spaniolă. Separat de rezumatele din interiorul firelor, Google mai oferă și „AI Inbox” (rezumate mai largi pentru conversațiile pe care trebuie să le recuperezi) și opțiunea „Ask Gemini” pentru întrebări punctuale, dar aceste funcții „din afara” firelor individuale sunt descrise ca fiind disponibile doar pentru abonații Google AI Pro și Ultra din SUA. Cum dezactivezi rezumatele AI și care este compromisul Pentru utilizatorii care nu doresc ca Gemini să „citească” e-mailurile pentru a genera rezumate, opțiunea se poate opri din setările Gmail: intră în Settings ; în fila General , caută Google Workplace smart features ; apasă Manage Workplace smart features settings ; dezactivează funcțiile „smart” (bazate pe Gemini). Atenția principală: dezactivarea oprește toate funcțiile AI legate de Workspace, inclusiv integrarea cu Google Tasks (de exemplu, nu vei mai putea seta mementouri vorbind cu Gemini), conform explicațiilor din articol și din pagina de suport Google: Google Support . [...]
Cheltuielile OpenAI au urcat anul trecut la 34 mld. dolari, iar presiunea pe cash împinge compania spre eficientizare înainte de un posibil IPO , potrivit IT之家 , care citează un articol publicat de Financial Times . Conform informațiilor, OpenAI ar fi avut în 2025 cheltuieli totale de 34 miliarde de dolari (aprox. 156 miliarde lei). Structura costurilor indică un model de creștere puternic dependent de investiții: 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) pentru cercetare și dezvoltare, circa 6 miliarde de dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru vânzări și marketing, iar restul de aproximativ 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru infrastructură, operațiuni și alte costuri. Diferența dintre cheltuieli și venituri rămâne mare În același context, publicația notează că mai multe instituții media au relatat anterior că veniturile OpenAI ar fi fost de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei) anul trecut, mult sub nivelul cheltuielilor. Totodată, compania ar fi înregistrat o pierdere netă de 39 miliarde de dolari (aprox. 179 miliarde lei), semn că se află încă într-o etapă de investiții masive. De unde vin costurile și ce urmează Potrivit sursei, principalii factori care alimentează pierderile sunt investițiile continue în: achiziția de cipuri pentru putere de calcul; construirea de centre de date; recrutarea de specialiști. În paralel, OpenAI ar lucra la optimizarea modului de operare, inclusiv prin creșterea eficienței, temperarea ritmului de creștere a bugetului de cercetare și dezvoltare și reducerea proiectelor non-esențiale, în pregătirea pentru un IPO (ofertă publică inițială) în acest an, mai arată materialul. [...]
OpenAI alocă 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) pentru a accelera implementările de IA în companii , mizând pe o rețea globală de parteneri care să acopere partea considerată acum „factorul limitativ”: identificarea cazurilor de utilizare, reproiectarea fluxurilor de lucru, integrarea cu sistemele existente și managementul schimbării, potrivit OpenAI . Programul, numit OpenAI Partner Network , este gândit ca un cadru prin care parteneri din întreaga lume pot „construi, vinde și livra” soluții de inteligență artificială folosind produsele și modelele OpenAI. Miza operațională este scalarea adoptării în mediul enterprise (companii mari), unde provocarea nu mai este performanța modelelor, ci execuția: strategie, integrare sigură cu datele și sistemele interne, guvernanță și suport. Ce presupune rețeaua și cum sunt structurați partenerii OpenAI descrie rețeaua ca un program care face colaborarea „mai ușoară și mai flexibilă”, indiferent dacă partenerii co-vând, implementează, construiesc soluții sau conectează clienții la tehnologia OpenAI. Partenerii sunt recunoscuți în funcție de valoarea creată și primesc acces la resurse, instruire și suport pentru a-și construi practici de IA. Programul are trei niveluri, cu criterii ridicate privind performanța comercială și capacitatea de livrare: Select Advanced Elite Specializări și suport pentru implementări complexe Pe măsură ce platforma evoluează, partenerii vor putea obține specializări care să indice expertiză în zone „cu impact ridicat”, precum Codex , securitate cibernetică și agenți (sisteme care pot executa sarcini în mod semi-autonom, pe baza unor obiective). Scopul declarat este dublu: clienții să identifice mai ușor furnizori cu capabilități dovedite, iar partenerii să aibă o cale mai clară de dezvoltare a competențelor, în pas cu ritmul de livrare al produselor OpenAI. Separat, OpenAI spune că pilotează și un program de tip Forward Deployed Experts , destinat partenerilor implicați în implementări enterprise complexe. Inițiativa urmărește alinierea mai bună cu echipele OpenAI de „Forward Deployed Engineering” atunci când proiectele cer suport de implementare mai profund, iar participanții ar urma să aibă acces la tehnologii, „playbook”-uri (ghiduri operaționale) și tipare de transformare. Ținta de scalare: 300.000 de consultanți certificați până la final de 2026 Pe lângă investiția de 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei), OpenAI afirmă că își propune să instruiască și să abiliteze 300.000 de consultanți certificați până la finalul lui 2026 . În logica programului, această masă de competențe ar trebui să reducă blocajele de implementare din companii și să crească viteza cu care proiectele trec „de la ambiție la rezultate măsurabile”. În esență, OpenAI își poziționează rețeaua de parteneri ca o infrastructură de livrare: nu doar acces la modele, ci capacitate de integrare, reproiectare de procese și management al adoptării, la scară globală. [...]
Administrația SUA a amânat includerea DeepSeek pe „Entity List”, o decizie care menține, cel puțin temporar, accesul utilizatorilor și companiilor americane la tehnologia firmei chineze, în pofida acuzațiilor de sprijin pentru operațiuni militare și de informații ale Chinei , potrivit Tom's Hardware . Miza este una de reglementare cu efecte directe în piață: „Entity List” (lista de entități a Departamentului Comerțului din SUA) limitează sever posibilitatea instituțiilor și companiilor americane de a face afaceri cu firmele incluse. Conform unui raport citat de Reuters , DeepSeek și peste o sută de alte companii chineze ar fi fost pregătite pentru includere încă de anul trecut, însă Casa Albă a evitat actualizarea listei pentru a nu escalada tensiunile comerciale cu Beijingul, inclusiv în contextul vizitei de stat de trei zile a președintelui Donald Trump în China. Ce ar fi însemnat „Entity List” pentru companii și utilizatori În material se arată că un comitet interagenții ar fi recomandat includerea startupului chinez după ce un oficial senior al Departamentului de Stat ar fi susținut că firma sprijină operațiuni militare și de informații ale Chinei. Pe aceeași listă ar fi urmat să intre și producătorul chinez de memorii CXMT, ceea ce ar fi extins impactul dincolo de zona de software și modele de inteligență artificială. Pentru piața americană, o astfel de decizie ar fi avut consecințe operaționale imediate, deoarece ar fi afectat atât companiile care folosesc sau testează modele ale DeepSeek, cât și lanțuri de aprovizionare unde apar produse ale CXMT. De ce amânarea contează acum Tom’s Hardware notează că, în ciuda îngrijorărilor de securitate, DeepSeek câștigă popularitate în rândul utilizatorilor americani, fiind folosit ca alternativă la modele „de vârf” mai scumpe ale OpenAI și Anthropic . În paralel, CXMT ar începe să câștige tracțiune, inclusiv prin faptul că Corsair ar folosi cipuri DRAM de la compania chineză pentru piața din China, pe fondul penuriei care a afectat livrările unor producători precum Micron, Samsung și SK hynix. În acest context, o actualizare a listei ar lovi nu doar entitățile vizate, ci și companii și utilizatori americani care depind de aceste produse sau le folosesc pentru a-și reduce costurile. Context: acuzații suplimentare și riscul de represalii Materialul mai menționează că Anthropic a acuzat DeepSeek și alte două modele chineze „frontier” că ar fi „distilat” (adică ar fi extras comportamente/capabilități dintr-un model mai mare pentru a antrena unul mai mic) modelul Claude, folosind 16 milioane de „schimburi” realizate prin 24.000 de conturi frauduloase, potrivit unei postări pe X . Compania americană susține că astfel de practici pot elimina mecanisme de siguranță și pot alimenta utilizări militare, de informații sau de supraveghere. Separat, sunt amintite și relatări potrivit cărora DeepSeek ar fi folosit companii-paravan pentru a încerca să obțină cipuri Nvidia interzise la export, detaliate într-un alt material Tom’s Hardware despre încercări de a achiziționa cipuri Nvidia interzise . Pe fond, publicația plasează decizia într-o logică mai largă a restricțiilor și controalelor la export folosite de SUA pentru a limita accesul Chinei la tehnologie avansată. Totodată, este invocat riscul de represalii din partea Beijingului, inclusiv prin controlul asupra exporturilor de pământuri rare, materiale importante pentru industria semiconductorilor, subiect tratat de Tom’s Hardware într-un articol despre controlul Chinei asupra pământurilor rare și despre penuria resimțită de producătorii de cipuri . În lipsa unei actualizări oficiale a listei, situația rămâne deschisă: raportul citat indică faptul că includerea DeepSeek și a altor firme este pregătită, dar blocată politic pe termen scurt, tocmai din cauza potențialului de escaladare economică și comercială. [...]
Dezvoltarea rapidă a AI ar putea duce la deficit de forță de muncă, nu la șomaj în masă , susține Jeff Bezos , potrivit Economedia . Mesajul are relevanță economică directă: dacă productivitatea crește mai repede decât disponibilitatea oamenilor, companiile pot ajunge să concureze mai dur pentru angajați, în timp ce apar roluri noi care mută accentul de la execuție la coordonare și decizie. Bezos a făcut declarațiile miercuri, la o conferință de tehnologie organizată la Paris, unde a respins ideea că inteligența artificială va „face oamenii inutili” și a argumentat că, dimpotrivă, AI poate amplifica capacitatea de producție și eficiența în multe domenii. În viziunea sa, societatea este limitată de resursa umană, iar AI ar reduce barierele care frânează munca oamenilor. „Știu că există o mare îngrijorare (…) că AI va face ca oamenii să devină inutili (…) Nu sunt deloc de acord (…) Și cred, de fapt, că AI-ul va crea un deficit de forță de muncă.” Context: temerile privind automatizarea rămân puternice Declarațiile vin pe fondul unei anxietăți persistente legate de automatizare. Un sondaj Ipsos/Reuters citat în material arată că aproximativ jumătate dintre americani cred că avansul inteligenței artificiale ar putea duce la pierderea locurilor de muncă pentru mulți angajați. În același timp, extinderea tehnologiilor AI începe să schimbe structura pieței muncii, inclusiv prin apariția unor ocupații noi. Ce tipuri de joburi apar deja în „economia AI” Economedia notează două exemple de roluri emergente: „Vibecoders” : programatori care folosesc instrumente AI (precum GitHub Copilot, Claude sau Cursor) pentru a dezvolta aplicații fără a scrie integral codul manual. Accentul se mută spre arhitectura și direcția proiectului, în timp ce o parte din execuție este automatizată. „Prompt engineer” : specialist care formulează instrucțiuni pentru modele de AI astfel încât acestea să genereze rezultate precise și relevante; rolul pune mai mult accent pe creativitate, logică și comunicare decât pe programare avansată. Informațiile sunt preluate de Economedia dintr-un material citat de Mediafax , fără detalii suplimentare despre amploarea acestor roluri sau ritmul în care se generalizează în companii. [...]
