Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Sam Altman avertizează că forme timpurii de superinteligență ar putea apărea până în 2028, estimând că, până atunci, mai multă „capacitate intelectuală” ar putea exista în centrele de date decât în afara lor. Declarația a fost făcută joi, 19 februarie 2026, la summitul India AI Impact de la New Delhi, potrivit relatărilor publicate de NDTV.
Directorul general al OpenAI a combinat predicțiile tehnologice ambițioase cu apeluri la cooperare internațională în materie de reglementare. El a susținut că lumea ar putea avea nevoie de un organism global de coordonare în domeniul inteligenței artificiale, similar Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, pentru a gestiona riscurile și a reacționa rapid la evoluțiile tehnologice. Altman a avertizat că centralizarea excesivă a tehnologiei într-o singură țară sau companie ar putea avea consecințe grave.
El a atras atenția și asupra riscului ca unele state să accepte modele autoritare în schimbul progreselor tehnologice rapide, subliniind că democratizarea inteligenței artificiale este esențială pentru a evita astfel de scenarii.
În cadrul evenimentului, Altman a precizat că peste 100 de milioane de persoane din India folosesc săptămânal ChatGPT, iar mai mult de o treime dintre utilizatori sunt studenți. India este a doua cea mai mare piață pentru OpenAI după Statele Unite.
Tot la New Delhi a fost anunțat un parteneriat cu Tata Consultancy Services pentru dezvoltarea unei infrastructuri de centre de date dedicate inteligenței artificiale, cu o capacitate inițială de 100 de megawați, extensibilă până la 1 gigawatt, în cadrul inițiativei globale Stargate.
Altman a recunoscut că inteligența artificială va provoca pierderi de locuri de muncă, dar a susținut că societatea s-a adaptat istoric la schimbări tehnologice majore. El a afirmat că sisteme suficient de avansate ar putea depăși performanța directorilor executivi sau a cercetătorilor de top în anumite domenii.
Declarațiile sale vin într-un moment în care dezbaterea globală privind guvernanța inteligenței artificiale se intensifică, iar lideri politici și experți cer reguli comune pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii tehnologice.
Recomandate
Cisco spune că a redus semnificativ timpii de dezvoltare și operare software prin integrarea Codex direct în fluxurile de producție , cu efecte măsurabile precum scăderea timpilor de build cu circa 20% și economisirea a peste 1.500 de ore de inginerie pe lună, potrivit OpenAI , care descrie parteneriatul dintre Cisco și OpenAI pentru folosirea „agentică” (autonomă, pe pași) a AI în ingineria la scară de întreprindere. În loc să trateze Codex ca pe un instrument izolat de productivitate pentru programatori, Cisco l-a integrat în procesele de inginerie din producție, expunându-l la sisteme mari, cu multe depozite de cod (multi-repository), baze de cod puternic axate pe C/C++ și cerințe stricte de securitate, conformitate și guvernanță. Impact operațional: de la „trimestre” la „săptămâni” în livrarea de funcționalități Un exemplu central este AI Defense , soluția Cisco „cap-coadă” de securitate pentru riscurile introduse de AI. Conform materialului, Codex a fost folosit pentru a scrie „majoritatea” AI Defense și „aproape fiecare funcționalitate nouă” pe care Cisco o dezvoltă pentru produs. „Funcționalități care ar fi durat câteva trimestre ca să ajungă la clienți au scăzut la săptămâni.” —DJ Sampath, SVP/GM, AI Software and Platform, Cisco Ce anume e diferit: „agenție” în baze de cod complexe Cisco indică drept element-cheie nu completarea de cod, ci capacitatea Codex de a executa fluxuri reale de lucru, inclusiv bucle autonome de tip „compile-test-fix” prin interfață de linie de comandă (CLI), în timp ce operează în cadrele existente de revizie, securitate și guvernanță. În practică, Codex ar fi demonstrat că poate: să înțeleagă și să raționeze peste depozite mari și interconectate; să lucreze fluent în limbaje complexe (inclusiv C/C++); să ruleze sarcini de durată și să orchestreze pași de lucru specifici ingineriei software. Unde apar câștigurile cuantificabile Materialul oferă câteva rezultate concrete, atribuite utilizării Codex în fluxuri critice: Optimizare de build între depozite : analiză de loguri și grafuri de dependențe în peste 15 depozite interconectate, cu rezultat de ~20% reducere a timpilor de build și peste 1.500 de ore de inginerie economisite lunar la nivel global. Remediere de defecte la scară (CodeWatch) : automatizarea reparării defectelor cu execuție iterativă „agentică” pe baze C/C++ mari, cu o creștere de 10–15 ori a volumului de defecte rezolvate și reducerea duratei de la săptămâni la ore. Migrații de framework : pentru echipele Splunk, migrarea mai multor interfețe de la React 18 la 19 ar fi fost comprimată din săptămâni în zile, Codex preluând schimbările repetitive. „Cele mai mari câștiguri au venit când am încetat să ne gândim la Codex ca la un instrument și am început să-l tratăm ca pe o parte a echipei.” —Ryan Brady, Principal Engineer, Cisco Splunk Context de securitate: Daybreak și acces guvernat la GPT‑5.5‑Cyber În paralel, Cisco este prezentată ca parte a inițiativei Daybreak a OpenAI, un program care reunește modele OpenAI, Codex și parteneri din securitate pentru accelerarea apărării cibernetice și securizarea continuă a software-ului. În acest cadru, Cisco ar fi „guvernat accesul” la GPT‑5.5‑Cyber, descris ca model pentru apărătorii cibernetici. Tot cu Codex, Cisco spune că a construit Defense Squad, un instrument open-source care a ajuns din faza de idee în comunitatea de dezvoltatori în mai puțin de o săptămână. Ce urmează: model de adopție „în producție”, nu pilot Concluzia operațională a colaborării, așa cum este descrisă, este un model repetabil de adoptare a AI în întreprinderi: parteneriat tehnic strâns, încărcări reale de lucru și aliniere la nivel de leadership încă de la început. Codex este folosit acum în mai multe unități de business Cisco, iar echipele ar evalua tot mai des munca prin prisma duratei unei rulări Codex („cât va dura acea rulare”), nu doar prin estimări tradiționale de efort. [...]
OpenAI și Thrive Holdings spun că au construit un agent fiscal care se îmbunătățește singur în producție , folosind un circuit de feedback din utilizarea reală, astfel încât corecțiile făcute de contabili să devină „semnale” structurate pentru evaluări și iterații rapide cu Codex, potrivit OpenAI . Miza operațională: reducerea timpului de pregătire a declarațiilor și creșterea capacității firmelor de contabilitate în vârf de sezon, fără ca fiecare problemă să fie rezolvată manual de ingineri. În proiect au lucrat, timp de șase luni, ingineri și cercetători OpenAI „forward deployed” (integrați în echipele din teren) împreună cu inginerii Thrive Holdings, dezvoltând „Tax AI” pentru rețeaua Crete , care include 30+ firme de contabilitate. Contextul descris de OpenAI: practicienii Crete pregătesc zeci de mii de declarații pe sezon, pe baza a milioane de documente, iar pentru dosare de complexitate medie și mare doar introducerea datelor poate ajunge la opt ore per declarație. Tax AI a procesat 7.000 de declarații în pilotul din acest sezon fiscal, automatizând o parte importantă din pregătirea formularelor 1040 și 1041. OpenAI susține că sistemul „economisește aproximativ o treime” din timpul de pregătire, poate redacta declarații cu „până la 97% acuratețe” și crește productivitatea („throughput”) cu aproximativ 50%. În plus, compania afirmă că versiunea curentă este „măsurabil” mai bună decât cea lansată cu trei luni înainte. Cum este măsurată îmbunătățirea și ce s-a schimbat în câteva săptămâni OpenAI descrie o metodă de evaluare bazată pe proporția declarațiilor care ating praguri de completare corectă a câmpurilor (75%, 90% și 100%), ca indicator al volumului de corecții necesare ulterior. La lansare, „doar un sfert” dintre declarații ajungeau la 75% completare corectă, iar în șase săptămâni ponderea a urcat la 86%, potrivit aceleiași surse. Compania mai spune că progresul a fost și mai rapid la pragurile de 90% și 100%. Pe parcursul sezonului, sistemul a trecut de la sarcini mai simple (W-2 și 1099) la declarații mai complexe (inclusiv K-1 și diverse „schedules”), iar fiecare nouă capabilitate ar fi economisit mai mult timp per declarație, deoarece înlocuia muncă manuală mai dificilă. Bucla de auto-îmbunătățire: practicieni, „urme” din producție și iterație cu Codex Arhitectura de îmbunătățire continuă este construită pe trei „piloni”, conform OpenAI: feedback de la practicieni , care indică ce erori contează și ce merită optimizat; „production traces” (urme din producție), adică un istoric structurat al pașilor de la documentele sursă la câmpurile extrase, mapare și corecțiile expertului; o buclă de iterație condusă de Codex , în care problemele repetate devin „finding-uri” (constatări), apoi evaluări țintite („evals”) și, în final, sarcini de inginerie cu criterii de succes și validare (inclusiv teste de regresie). Exemplul detaliat în material este cel al veniturilor din proprietăți închiriate (Schedule E), unde diferențele dintre valoarea propusă de agent și cea din declarația depusă pot avea cauze diferite (eroare de extracție, preferință a practicianului, valori preluate din an anterior, modificări în altă etapă a fluxului). Sistemul încearcă să transforme corecțiile repetate în ținte de evaluare, astfel încât Codex să poată investiga cauza (schemă de extracție, selecția surselor, mapare către „tax engine”, evaluare/„grader”) și să propună modificări verificabile înainte de a ajunge în producție. Ce înseamnă asta pentru firme: capacitate mai mare în sezon și redistribuirea muncii Din perspectiva impactului operațional, OpenAI argumentează că valoarea nu vine doar din automatizare, ci din faptul că agentul devine mai bun pe măsură ce este folosit, fără ca îmbunătățirile să depindă exclusiv de intervenții manuale ale inginerilor. În material este inclus și un exemplu punctual: un contabil senior care ar fi petrecut 180 de ore pe pregătirea declarațiilor anul trecut ar fi ajuns la 15 ore anul acesta, folosind timpul economisit atât pentru discuții cu clienții, cât și pentru a prelua clienți noi și servicii noi. OpenAI nu oferă însă detalii suplimentare despre câți utilizatori au avut rezultate similare sau despre distribuția acestor câștiguri în pilot. În final, OpenAI și Thrive Holdings prezintă acest model ca „plan” pentru extindere către alte fluxuri din contabilitate (de exemplu, contabilitate curentă și audit) și către operațiuni precum automatizarea serviciului de asistență IT, în interiorul companiilor din portofoliul Thrive. Pentru moment, informațiile publice din material rămân la nivelul pilotului și al metodologiei de îmbunătățire, fără o cronologie de lansare comercială mai largă sau indicatori financiari. [...]
Peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal ai ChatGPT vor vedea rezumate și acces la jurnalismul Folha de S.Paulo și UOL , în urma unui parteneriat de conținut care marchează prima colaborare media a OpenAI în Brazilia, potrivit OpenAI . Acordul extinde integrarea de conținut jurnalistic în ChatGPT, cu accent pe atribuire, transparență și trimitere către sursele originale. Pentru OpenAI, parteneriatul se înscrie într-o strategie mai largă de colaborare cu organizații de presă din mai multe piețe, inclusiv SUA, Marea Britanie, Franța și Germania, iar acum și Brazilia. Ce se schimbă pentru utilizatorii ChatGPT Utilizatorii vor putea accesa „jurnalism de înaltă calitate” și vor vedea rezumate bazate pe reportajele Folha de S.Paulo și UOL. OpenAI spune că integrarea urmărește să ofere răspunsuri mai utile, mai rapide și mai relevante local, în timp ce direcționează traficul către materialele originale prin linkuri. De ce contează: Brazilia, o piață mare pentru ChatGPT OpenAI indică Brazilia drept una dintre cele mai mari piețe ale ChatGPT la nivel global, cu peste 50 de milioane de utilizatori activi lunar și aproximativ 140 de milioane de mesaje schimbate pe zi. În acest context, includerea unor surse locale majore poate influența semnificativ modul în care utilizatorii descoperă și consumă informație de actualitate în platformă. Ce câștigă editorii: acces la instrumente și automatizare Pe lângă distribuția conținutului în ChatGPT, Grupo Folha și Grupo UOL vor avea acces la Codex , ChatGPT Enterprise și API (interfață de programare) pentru a testa noi moduri în care inteligența artificială poate sprijini jurnalismul, dezvoltarea de produse pentru cititori și optimizarea fluxurilor interne și a operațiunilor de business. Pozițiile părților Reprezentanții Folha de S.Paulo și UOL au prezentat parteneriatul ca pe o validare a jurnalismului profesionist și ca pe o adaptare la schimbările aduse de inteligența artificială în industrie. „Interesul unui gigant al inteligenței artificiale precum OpenAI de a afișa conținut produs de Folha de S.Paulo și UOL nu face decât să întărească importanța jurnalismului profesionist.” — Sérgio Dávila, redactor-șef, Folha de S.Paulo „Prin a face jurnalismul lor accesibil în ChatGPT, vrem să aducem răspunsuri mai utile, mai la timp și mai relevante local, sprijinind în același timp ecosistemul mai larg al știrilor.” — Varun Shetty, VP Media Partnerships, OpenAI „Platformele de inteligență artificială beneficiază de surse de încredere pentru știri. E firesc să se asocieze cu creatorii de conținut de înaltă calitate.” — Paulo Samia, CEO, UOL [...]
Atacurile cu drone asupra a două centre de date AWS din Emiratele Arabe Unite au schimbat calculul de risc pentru investițiile în infrastructura AI din Golf , iar proiectele în derulare riscă să devină mai scumpe și mai lente, pe fondul creșterii costurilor cu energia și al unei prime geopolitice mai mari, potrivit The Next Web . Două centre de date Amazon Web Services (AWS) din EAU au fost vizate la începutul războiului din Orientul Mijlociu. La aproape trei luni de atunci, petrolul se menține în jur de 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei), iar Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă — o combinație care pune sub presiune ambiția regiunii de a deveni un hub global pentru inteligență artificială, mizând pe energie ieftină, poziție geografică și capital suveran. Investiții amânate și decizii mai lente Publicația notează că unele decizii de investiții în proiecte de centre de date au fost puse pe pauză sau durează mai mult. CEO-ul Pure Data Center Group, Gary Wojtaszek, a declarat pentru CNBC că firma a suspendat temporar deciziile de investiții în Orientul Mijlociu. În paralel, Mark Richards, partener la casa de avocatură BCLP, spune că deciziile „durează mai mult” din cauza riscurilor asociate unei regiuni cu „amenințări serioase”. Atlantic Council, prin Trisha Ray, sintetizează schimbarea de paradigmă: „Conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu pune infrastructura AI literalmente pe linia frontului, în moduri care chiar și acum un an ar fi părut în afara posibilului.” Energia nu mai e „garanția” care făcea Golful atractiv Înainte de conflict, piețele din Golf ofereau energie industrială la circa 0,11 dolari/kWh (aprox. 0,50 lei), față de 0,25–0,40 dolari/kWh (aprox. 1,15–1,85 lei) în părți din Europa. Războiul a destabilizat însă piețele energetice, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a numit închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz drept „cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie”. În acest context, Brent a crescut cu peste 55%, de la aproximativ 72 de dolari la aproape 120 de dolari la vârf (aprox. 330–550 lei), pe parcursul a trei luni. În EAU, prețurile la gaz au urcat cu 30% pentru consumatori în aprilie. Concluzia: chiar și în state bogate în energie, curentul ieftin nu mai este garantat pentru marii consumatori industriali, inclusiv centrele de date. Centrele de date intră în logica de securitate a regiunii Atacurile asupra facilităților AWS sunt descrise ca o escaladare fără precedent, cu implicații directe pentru modul în care vor fi proiectate viitoarele centre de date: fortificare fizică, posibil construcții subterane, tehnologii anti-drone și diversificare prin proiecte în afara țării — toate cu impact în costuri și termene. Riscul este întărit și de un episod separat: Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a publicat imagini satelitare cu campusul Stargate al OpenAI din Abu Dhabi și l-a desemnat drept potențială țintă militară, ceea ce, în lectura TNW, mută infrastructura AI în „calculul strategic” al conflictului. Ambițiile rămân, dar cu facturi mai mari Jucătorii regionali susțin public că războiul nu le schimbă planurile: G42 (EAU) spune că „convingerea” sa „s-a adâncit”, iar CEO-ul HUMAIN din Arabia Saudită, Tareq Amin, afirmă că firma „construiește întregul stack AI” (adică toate straturile tehnologice necesare, de la infrastructură la aplicații) și că „scara” regatului este un avantaj strategic. În același timp, think tank-ul CSIS, prin Aalok Mehta, avertizează că iluzia stabilității pe termen lung în Golf a fost „spulberată”. Efectele probabile asupra proiectelor, potrivit materialului, includ: costuri mai mari pentru fortificarea facilităților și tehnologii anti-drone; prime de asigurare mai ridicate; întârzieri și costuri suplimentare din perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Într-o piață deja tensionată de deficitul global de cipuri și memorie, adăugarea riscului geopolitic poate pune presiune dublă pe „pipeline”-ul de centre de date din Golf: hardware mai greu de procurat și locații mai greu (și mai scump) de asigurat. Concluzia TNW este că ambițiile AI ale regiunii nu dispar, dar devin „mai scumpe, mai lente și mai riscante” decât erau cu patru luni în urmă. [...]
Șeful Mistral avertizează că Europa riscă să rămână fără „suveranitate” în AI dacă dezbaterea publică se mută spre „dezarmarea” inteligenței artificiale, într-un moment în care competiția globală se accelerează, potrivit Gizmodo . CEO-ul Mistral, Arthur Mensch, a respins apelul recent al Papei Leon al XIV-lea ca AI să fie „dezarmată”, argumentând că Europa nu își permite să rămână în urma giganților tehnologici americani în cursa pentru modele avansate. Declarațiile au fost făcute în discuții cu jurnaliști, în contextul întrebărilor despre poziția Papei, relatează Reuters, citată de publicație. „Suntem cu toții pentru pace, dar dacă te uiți la rivalii și adversarii noștri din lume, ei folosesc inteligența artificială… Atât timp cât avem adversari care amenință, și ei amenință, avem nevoie să avem propriile noastre capacități.” Investiții și contracte: Mistral își întărește infrastructura în Europa Ieșirea publică a lui Mensch vine în același timp cu o accelerare operațională a companiei. Mistral a anunțat construirea unui nou centru de date de 10 megawați în apropiere de Paris și a semnat noi acorduri cu Airbus și BMW. Obiectivul este poziționarea ca alternativă europeană la rivali americani precum OpenAI, Google, Anthropic și Microsoft. Dimensiunea de reglementare: „suveranitatea tehnologică” intră pe agenda UE În paralel, discuția despre independența tehnologică a Europei capătă formă politică și administrativă. Articolul notează că Franța a anunțat anterior că va renunța la platforme americane de videoconferință precum Microsoft Teams și Zoom, urmând să folosească platforma franceză Visio. Totodată, Franța a semnat un acord pentru ca forțele sale armate să utilizeze modelele și software-ul Mistral. La nivel european, Comisia Europeană ar lucra la o inițiativă legislativă pentru promovarea „suveranității tehnologice” în blocul comunitar, pachet care ar urma să fie prezentat pe 3 iunie, potrivit informațiilor citate de Gizmodo. De ce contează: AI devine argument de securitate, nu doar de piață Mistral și o parte din executivii săi leagă explicit dezvoltarea unor modele tot mai avansate (inclusiv AGI – „inteligență artificială generală”, adică sisteme capabile să rezolve o gamă largă de sarcini la nivel uman) de securitatea geopolitică. Co-fondatorul și cercetătorul-șef Guillaume Lample a spus, potrivit The Wall Street Journal (citat de Gizmodo), că accesul Europei la astfel de modele va deveni critic și a invocat inclusiv potențiale beneficii științifice majore, precum progrese în tratarea cancerului, care ar putea fi inaccesibile dacă Europa nu își dezvoltă propriile capacități. În contrapunct, Papa Leon al XIV-lea a abordat AI într-o enciclică recentă, „Magnifica Humanitas”, menționând riscuri precum deepfake-urile, „companionii” AI, impactul asupra pieței muncii și utilizarea în război. „În era inteligenței artificiale, când demnitatea umană este amenințată de noi forme de dezumanizare, este datoria noastră presantă să rămânem profund umani.” În ansamblu, miza se mută de la o dezbatere morală despre limitarea tehnologiei la o dispută de politică industrială: cine controlează infrastructura, modelele și accesul la capabilități avansate, într-o Europă care încearcă să reducă dependența de furnizori americani. [...]
Apple pregătește o integrare Siri-IA la scară de masă în iOS 27 , mizând pe parteneri externi pentru „inteligență” și pe distribuția uriașă a ecosistemului său, potrivit unei analize TechCrunch , bazată pe randări și informații publicate de Bloomberg înainte de WWDC din iunie. Imaginile, realizate de Bloomberg pe baza unor surse, indică faptul că Siri ar urma să fie „țesută” mai adânc în sistemul de operare, cu o interfață care apare din Dynamic Island (zona neagră, în formă de pastilă, din partea de sus a ecranului iPhone). În iOS 27, apăsarea butonului pentru Siri ar declanșa o animație și răspunsuri afișate în acest spațiu, un mod gândit pentru întrebări rapide, similar utilizării actuale. Căutarea de tip Spotlight devine poarta principală către Siri „nouă” O schimbare operațională importantă ar fi un nou mod care aduce „căutarea cu Siri” în gestul deja familiar utilizatorilor: glisarea în jos pentru Spotlight Search (funcția integrată de căutare în telefon și pe web). Gestul ar rămâne același, dar rezultatele ar urma să fie generate de o versiune Siri cu un model refăcut, care „folosește sub capotă” tehnologia de inteligență artificială Gemini de la Google, conform TechCrunch. În această interfață, utilizatorii ar putea, între altele: să caute informații și să lanseze aplicații; să înceapă mesaje; să verifice vremea; să adauge evenimente în calendar; să caute în notițe; să declanșeze „scurtături” (automatizări) din aplicații, cu rezultate afișate ca text formatat, în carduri care apar tot din Dynamic Island, potrivit Bloomberg. Apple ar pregăti și o aplicație Siri separată, în stil „chatbot” Pe lângă integrarea în iOS, Bloomberg mai susține că Apple ar urma să lanseze și o aplicație Siri de sine stătătoare, concepută să concureze direct cu chatboți precum ChatGPT, Claude sau Gemini. Aceasta ar include istoricul conversațiilor și ar permite încărcarea de documente și fotografii, nu doar interacțiune prin text. De ce contează: Apple mizează pe parteneri și pe distribuție, nu pe „construit de la zero” Analiza compară strategia Apple din IA cu parteneriatul său de „miliarde de dolari” cu Google pentru motorul de căutare implicit pe iPhone: în loc să construiască totul intern, compania ar combina tehnologie de la parteneri (pentru capabilități cerute „acum” de utilizatori) cu dezvoltarea propriilor modele, inclusiv „IA locală” care rulează pe dispozitiv, nu în cloud — o direcție care susține poziționarea Apple pe confidențialitate. Miza este amplificată de distribuție: TechCrunch notează că ChatGPT ar avea 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal, în timp ce baza instalată Apple (toate dispozitivele, nu doar iPhone) este estimată la 2,5 miliarde. În acest context, integrarea IA direct în iOS ar putea aduce rapid astfel de funcții către utilizatori care nu folosesc încă instrumente IA separate. Notă: informațiile despre interfață și funcții provin din randări și relatări bazate pe surse, publicate de Bloomberg înainte de WWDC; Apple nu a confirmat oficial detaliile în materialul citat. [...]
