Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Costul tot mai mic de a construi software de infrastructură cu ajutorul AI riscă să „comoditizeze” sistemele de operare, mutând competiția și marjele către cloud și infrastructura de inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo.
Ideea centrală: timp de decenii, controlul asupra sistemului de operare (Windows, iOS, Android) a însemnat control asupra pieței, nu pentru că aceste platforme ar fi fost imposibil de copiat, ci pentru că era extrem de scump și greu să construiești ceva comparabil. Acum, susține autorul, ecuația începe să se schimbe nu prin dispariția platformelor consacrate, ci prin scăderea accelerată a costului de dezvoltare, pe fondul apariției „agenților” AI care pot prelua o parte tot mai mare din munca de programare.
Analiza argumentează că, atunci când costul de producție al unui strat software scade suficient, valoarea migrează către alt strat: serverele au devenit „marfă” și valoarea s-a mutat în cloud, browserele au devenit gratuite și valoarea s-a mutat în servicii, iar diferențierea la telefoane s-a dus în ecosistem. În aceeași logică, sistemele de operare ar intra într-o „eră ieftină”, în care avantajele istorice se erodează și marjele se comprimă.
Consecința anticipată nu este apariția rapidă a unor rivali direcți pentru Windows sau Android, ci proliferarea unor sisteme de operare construite pentru domenii foarte specifice (de la roboți și industrie la infrastructură critică, automobile, echipamente medicale sau dispozitive noi), tocmai pentru că o parte tot mai mare din efortul de dezvoltare ar urma să fie preluată de agenți software.
Mobilissimo notează că instrumente precum Claude Code, Codex, Cursor, GitHub Copilot sau Devin sunt încă privite de mulți ca un „autocomplete” mai bun, însă rolul lor se schimbă: primesc un obiectiv, își împart sarcinile, generează cod, îl testează, îl rescriu și îl repară, în timp ce inginerul devine mai degrabă persoana care stabilește direcția și validează rezultatul. Diferența, susține autorul, este „uriașă” din punct de vedere economic.
Ca exemplu al vitezei cu care poate fi produs software de infrastructură, analiza indică experimentul descris în articolul „When the model writes the kernel”: un model AI (Fable 5) ar fi construit într-o sesiune de lucru de „câteva zeci de minute” nucleul unui kernel compatibil conceptual cu Windows NT, scris în Rust, iar proiectul ar fi evoluat ulterior până la încărcarea unor drivere Windows și rularea unor executabile reale. Miza nu este, subliniază autorul, ca acel kernel să concureze cu Windows, ci semnalul privind scăderea costului de a replica lucruri considerate până recent aproape imposibile.
Un alt indiciu invocat este schimbarea de discurs la producătorii de hardware. La MWC Shanghai, Honor ar fi folosit termenul „Agentic OS”, descriind o direcție în care AI-ul înțelege intenția utilizatorului, comunică permanent cu modele din cloud și transformă telefonul într-un nod conectat la o infrastructură AI mai mare decât dispozitivul; primele elemente ar urma să apară odată cu MagicOS 11, conform articolului care descrie direcția (link în sursă: https://www.huaweicentral.com/agentic-os-features-will-show-up-to-users-with-magicos-11-honor/).
În această viziune, sistemul de operare devine „translatorul” dintre utilizator și infrastructura AI, iar diferențierea se mută către ceea ce platforma „nu conține” local: cloud-ul, modelele, memoria utilizatorului și contextul acumulat, plus capacitatea unui agent de a coordona servicii fără ca utilizatorul să deschidă aplicații.
Concluzia analizei este că sistemele de operare nu dispar, ci se „democratizează”, iar centrul de greutate se mută către infrastructura AI. În acest cadru, investițiile marilor jucători în cloud și acceleratoare AI sunt prezentate ca parte a aceleiași repoziționări: „nu următorul sistem de operare va decide cine conduce industria, ci cloud-ul în care acel sistem de operare își caută inteligența”, potrivit Mobilissimo.
Recomandate
Un studiu care folosește inteligența artificială sugerează că apa ar putea exista, la nivel molecular, ca un amestec din două „lichide” cu densități diferite , o ipoteză care, dacă va fi confirmată, ar putea schimba modul în care sunt modelate procesele din biologie și industrie care au loc în soluții apoase, potrivit Mediafax . Cercetarea, citată de publicație din Live Science, oferă un argument pentru „ ipoteza celor două stări ” ale apei: ideea că, la scară moleculară, apa ar fi formată din două structuri lichide, una mai densă și una mai puțin densă, care își schimbă constant locurile. Ce a făcut diferit echipa: „învățare profundă nesupravegheată” În locul unei abordări clasice, cercetătorii au folosit „învățarea profundă nesupravegheată” – adică un sistem de inteligență artificială antrenat să găsească tipare în date fără să i se spună explicit ce anume să caute. Conform articolului, IA a generat „zeci de milioane de informații” care, în mod obișnuit, ar fi rezultat din cercetări desfășurate pe parcursul a zeci de ani. Echipa ar fi observat și că traseul de conversie dintre cele două structuri se modifică în funcție de condiții. De ce contează: anomaliile apei și aplicațiile în biologie și farmacie Descoperirile au fost publicate în iunie în revista Nature Physics și, potrivit materialului, ar putea ajuta la explicarea unor comportamente neobișnuite ale apei, inclusiv: faptul că apa devine mai densă până la aproximativ 4°C, după care începe să se extindă (motiv pentru care gheața plutește); rezistența mai mare la schimbări de temperatură față de lichide similare; o vâscozitate care scade sub anumite presiuni. Miza practică este ridicată, deoarece multe procese biologice și farmaceutice au loc în apă. O înțelegere mai bună a structurii moleculare ar putea lămuri, de exemplu, cum interacționează în soluție sărurile dizolvate, proteinele și moleculele de medicamente. Ce urmează: confirmarea printr-un model mai riguros Cercetătorii lucrează acum la un model de învățare automată mai riguros pentru a confirma rezultatele. Ținta este ca noul sistem să ofere explicații mai solide pentru proprietăți precum densitatea, vâscozitatea și temperatura, menționează articolul. [...]
TECNO își mută asistentul EllaClaw din zona de „chat” în cea de automatizare practică pe telefon , mizând pe un agent AI care poate executa sarcini în mai multe aplicații și poate optimiza performanța dispozitivului, potrivit Gizmochina . Compania spune că țintește utilizarea de zi cu zi, în special în piețe emergente, unde utilitatea concretă și consumul de resurse (baterie, date mobile) contează direct. EllaClaw este descris ca un „agent AI” în cloud (adică procesează o parte din funcții pe servere, nu doar local), aflat în stadiu beta, care poate înțelege cereri, planifica pași și finaliza acțiuni în numele utilizatorului. Diferența față de asistenții vocali clasici este accentul pe execuție: automatizarea unor fluxuri de lucru și gestionarea telefonului, nu doar răspunsuri la întrebări. Automatizare între aplicații, fără integrări directe Cea mai importantă actualizare este „inteligența cross-app”: în loc să depindă de integrări dedicate, EllaClaw ar „înțelege” interfața grafică (GUI) și ar naviga în aplicații terțe similar unui utilizator. Cu permisiunea utilizatorului, poate interacționa cu aplicații de: cumpărături, transport, livrare de mâncare, casă inteligentă. Un element operațional important este că acțiunile sunt făcute „la vedere”, pe ecran, astfel încât utilizatorul să poată urmări pașii. Optimizare de sistem și „40+ Smart Skills” TECNO poziționează EllaClaw și ca asistent de administrare a dispozitivului, cu monitorizare și optimizare pentru baterie, date mobile, stocare, RAM și CPU. Publicația notează că sunt introduse „peste 40” de funcții („Smart Skills”), cu exemple precum: Smart CleanUp Boost : eliberează RAM, optimizează resursele CPU și reduce „lag”-ul (întârzieri în funcționare); Smart Power Drain Check : detectează aplicațiile care consumă excesiv bateria și optimizează activitatea în fundal; Instant Cool-down Relief : reduce temperatura în sarcini grele prin gestionarea proceselor din fundal; Smart Data Guardian : urmărește consumul de date mobile, învață obiceiurile utilizatorului și ajută la evitarea depășirilor, util în zone unde planurile de date sunt limitate. Asistență personalizată și funcții orientate spre rutină EllaClaw ar folosi „memorie persistentă” pentru a învăța preferințe și obiceiuri. Printre funcțiile descrise se numără: Morning Briefing : sumar cu evenimente din calendar, itinerarii, vreme și știri; Trip Prep Assistant : organizare de călătorii, inclusiv rezervare de transport, alarme de plecare și planuri de acțiune; mementouri „de relație” (de exemplu, să contactezi membri ai familiei) și notificări contextuale legate de vreme. În zona de utilizare între aplicații, sunt menționate și scenarii precum rezervarea unei curse prin limbaj natural („One-Sentence Ride Hailing”) și căutarea/compararea de produse („Shopping Buddy”), inclusiv pe platforme precum Lazada. Control și confidențialitate: model „confirmare înainte” TECNO afirmă că EllaClaw funcționează pe un model de confidențialitate „confirmation-first”: cere aprobarea utilizatorului înainte de schimbări importante sau accesarea aplicațiilor compatibile. Accesul la aplicații necesită permisiuni de tip „opt-in” (accept explicit), iar execuția vizibilă pe ecran este prezentată ca măsură de transparență. Disponibilitate: testare internă, beta închis EllaClaw este în testare internă și disponibil doar ca „closed beta” (beta închis, cu acces limitat). TECNO îl descrie drept un concept exploratoriu și spune că va anunța ulterior funcții suplimentare și o disponibilitate mai largă, fără să ofere un calendar. [...]
OpenAI a lansat în regim de „preview” o nouă suită GPT-5.6 cu prețuri pe token semnificativ mai mici decât ale rivalilor , într-un moment în care compania se află sub presiune politică la Washington privind calendarul și siguranța lansărilor, potrivit The Verge . GPT-5.6 vine în trei variante: Sol (modelul „fanion”), Terra (nivel mediu, pentru „muncă de volum mare”) și Luna (model „rapid și accesibil” pentru utilizare de zi cu zi). OpenAI susține că noua generație este „în mod special” bună la programare, securitate cibernetică și biologie și că își menține mai bine concentrarea în sarcini de tip „agentic” pe orizont lung (adică fluxuri în care modelul execută pași multipli, relativ autonom, pentru a duce la capăt un obiectiv). Prețuri: Sol la 5 dolari input și 30 dolari output per milion de tokeni Publicația notează că GPT-5.6 Sol este tarifat la 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru input și 30 dolari (aprox. 138 lei) pentru output per milion de tokeni. În comparație, este menționat Anthropic Claude Fable 5 , cu 10 dolari input și 50 dolari output per milion de tokeni. În aceeași schemă de preț: Terra costă „jumătate” din Sol; Luna costă „mai puțin de jumătate” din Terra. (Articolul nu oferă valorile exacte pentru Terra și Luna, doar relațiile de preț.) Două moduri noi pentru Sol: „max” și „ultra” OpenAI a introdus și două moduri suplimentare pentru Sol: „max” , descris ca fiind pentru „raționament mai profund”; „ultra” , pentru folosirea unor „sub-agenți” (componente care pot împărți sarcina în sub-sarcini). The Verge remarcă faptul că această abordare „evocă OpenClaw” și sugerează că ar putea indica direcția muncii lui Peter Steinberger la OpenAI, însă nu oferă detalii suplimentare verificabile despre implementare. Siguranță și utilizare abuzivă, în prim-plan pe fondul tensiunilor de reglementare În contextul unei „panici” de securitate la Washington, OpenAI și-a concentrat o mare parte din comunicare pe siguranță și riscuri de utilizare abuzivă. Compania afirmă că GPT-5.6 este antrenat să refuze asistența cibernetică interzisă, inclusiv atunci când utilizatorii încearcă să își mascheze intenția sau să „jailbreak”-uiască modelul (adică să ocolească restricțiile). OpenAI mai susține că Sol este mai bun la a ajuta oamenii să găsească și să repare vulnerabilități decât la a executa „cap-coadă” atacuri și că nu depășește pragul „cyber-critical” în cadrul propriului „preparedness framework” (cadru intern de evaluare a riscurilor). Articolul menționează însă că textul original continuă dincolo de fragmentul disponibil, astfel că nu pot fi redate eventuale nuanțe sau condiționări suplimentare. [...]
Administrația Trump cere OpenAI să lanseze etapizat următorul model , într-o mișcare care ar putea institui, în practică, un filtru guvernamental asupra accesului timpuriu la modele de vârf, cu efecte directe asupra vitezei de comercializare și a competiției din piața AI, potrivit The Next Web . Sam Altman le-a spus angajaților, miercuri, că Washingtonul vrea ca următorul model să fie oferit inițial doar unui „scurt” grup de parteneri de încredere, înainte de o distribuție mai largă. În această perioadă de previzualizare, guvernul ar urma să „aprobe accesul client cu client”, conform relatării. Cine cere și de ce contează Solicitarea nu ar veni dintr-un singur birou, ci din discuții cu două structuri: Office of the National Cyber Director și Office of Science and Technology Policy . Îngrijorarea este formulată ca una de securitate cibernetică, nu de concurență sau conținut: un model suficient de capabil ar putea fi folosit abuziv, iar lansarea în trepte ar limita expunerea în fereastra inițială. Miza, dincolo de cazul OpenAI, este mecanismul: dacă „aprobarea client cu client” funcționează așa cum este descrisă, o agenție guvernamentală ar avea un rol direct în a decide cine primește acces timpuriu la un model „frontieră” (de vârf, la limita capabilităților curente). Context: o schimbare de postură a Washingtonului Episodul se înscrie într-o schimbare mai amplă de abordare, notează publicația: vine la circa două săptămâni după ce Anthropic ar fi avut cele mai capabile oferte „retrase de pe piață” în urma unei directive guvernamentale, ceea ce sugerează că autoritățile încep să influențeze proactiv calendarele de lansare ale laboratoarelor, nu doar să reacționeze după apariția produselor. În același timp, situația amintește de lansarea controlată folosită de OpenAI pentru GPT-5.4-Cyber, oferit echipelor de securitate verificate printr-un program de „Trusted Access” (acces de încredere). Impact pentru OpenAI: încetinire comercială, dar și „acoperire” politică Pentru OpenAI, o lansare etapizată poate însemna o frână în a-și pune cel mai nou model în fața clienților plătitori și a dezvoltatorilor, într-o piață în care rivalii se mișcă rapid. Contextul e cu atât mai sensibil cu cât compania a lansat recent GPT-5.5 către segmentul enterprise (companii). Pe de altă parte, implicarea explicită a guvernului poate oferi și protecție politică: dacă apar probleme, responsabilitatea nu mai cade exclusiv pe companie. Ce rămâne neclar O parte importantă a detaliilor se bazează pe relatarea lui Altman către angajați și pe informații din surse, nu pe o declarație oficială a guvernului, iar OpenAI nu a publicat termenii aranjamentului. Inclusiv numele modelului, mecanismul de aprobare „client cu client” și agențiile implicate sunt prezentate ca provenind din aceste relatări. Întrebarea-cheie, în lectura The Next Web, este dacă acest tip de „poartă” guvernamentală devine un șablon pentru lansările viitoare ale modelelor de vârf din SUA. [...]
Italia își consolidează alinierea la strategia SUA de securizare a lanțurilor pentru AI , urmând să adere la inițiativa „Pax Silica” privind lanțurile de aprovizionare pentru inteligența artificială, în pofida unui episod recent de tensiuni politice la nivel înalt, potrivit Mediafax . Miza este una de securitate economică și tehnologică, cu efecte directe asupra accesului la resurse și capacități critice pentru dezvoltarea AI. Ambasadorul Armando Varricchio a declarat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că ministrul italian de externe Antonio Tajani și secretarul de stat american Marco Rubio vor semna un memorandum de înțelegere „cu prima ocazie disponibilă”, informație relatată de Reuters. „Acest acord oferă o bază politică solidă care demonstrează dorința de a relua cooperarea de unde a fost temporar întreruptă”, a declarat Varricchio. Ce este „Pax Silica” și de ce contează pentru companii Inițiativa „Pax Silica” este un demers al Departamentului de Stat al SUA care reunește state aliate pentru a securiza lanțurile critice necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Conform informațiilor din articol, inițiativa acoperă domenii-cheie precum: energia; mineralele critice; producția avansată; modelele de inteligență artificială. Pentru mediul de afaceri, direcția indică o încercare de a reduce riscurile de întrerupere sau dependență în zone considerate strategice, într-un moment în care competiția tehnologică se traduce tot mai des în politici industriale și acorduri între aliați. Aderarea Italiei, amânată după un conflict diplomatic Italia ar fi urmat să adere oficial luni, la Miami, însă evenimentul a fost amânat după ce Antonio Tajani și-a anulat deplasarea, în urma unui schimb public de replici între premierul Giorgia Meloni și președintele american Donald Trump. Trump a criticat atunci presupusa lipsă de sprijin a Italiei în contextul conflictului cu Iranul. În pofida acestui episod, oficialii italieni susțin că tensiunile politice nu vor afecta cooperarea strategică în tehnologie și AI, considerată esențială pentru securitatea economică și tehnologică a Europei și a aliaților săi. Cine s-a mai alăturat inițiativei Potrivit articolului, inițiativa a atras deja sprijinul unor actori importanți: Comisia Europeană s-a alăturat oficial joi; Olanda a semnat acordul la începutul săptămânii. De asemenea, la un summit la Washington, Varricchio (trimis special al Italiei pentru inovare) a participat ca observator și a semnat o declarație comună privind oportunitățile AI alături de Marea Britanie, Germania, Japonia, India și Coreea de Sud. [...]
OpenAI susține că utilizarea Codex de către utilizatorii individuali a crescut de 137 de ori din august 2025 , un semnal că instrumentele de tip „agent” (care pot executa sarcini în mai mulți pași, pe durate mai lungi) ies din zona strict a programatorilor și intră tot mai mult în uzul general, potrivit IT Home . Datele apar într-un raport publicat de OpenAI pe 25 iunie, care urmărește evoluția utilizării Codex începând cu august 2025. Pe lângă creșterea de 137x la utilizatorii individuali non-dezvoltatori, OpenAI indică și o creștere de 189x pentru utilizarea în organizații (tot în rândul non-dezvoltatorilor), respectiv de 12x pentru utilizarea internă în companie. Ce arată cifrele despre adopție: dincolo de programatori În lucrarea „The Shift to Agentic AI: Evidence from Codex”, OpenAI afirmă că în prima jumătate din 2026 numărul utilizatorilor activi care folosesc „ agentic AI ” (IA de tip agent) a crescut de peste cinci ori, iar cea mai rapidă creștere a venit din afara segmentului de dezvoltare software. În interiorul OpenAI, compania spune că 97,9% dintre angajați folosesc Codex , față de aproximativ 40% în august 2025. În mediul extern, rata de utilizare în organizații ar fi urcat la 17,3% . Impact operațional: mai multe sarcini „lungi”, nu doar solicitări punctuale OpenAI mai susține că Codex, ca instrument de tip agent, poate rula sarcini pe perioade mai lungi. Un indicator folosit în raport: ponderea utilizatorilor Codex care au trimis cel puțin o solicitare de sarcină despre care se estimează că unui om cu experiență i-ar lua peste 8 ore să o finalizeze ar fi crescut de aproape zece ori de la începutul lui 2026. Documentul citat de OpenAI este disponibil aici: „THE SHIFT TO AGENTIC AI: EVIDENCE FROM CODEX” (PDF, OpenAI): https://cdn.openai.com/pdf/5d1e1489-21c0-43e4-9d42-f87efdbf0082/the-shift-to-agentic-ai-evidence-from-codex.pdf . [...]
