Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Managerii recunosc că invocă AI-ul ca pretext pentru concedieri, deși impactul real este redus potrivit Bloomberg, care analizează fenomenul numit „AI washing”, tot mai prezent în discursul companiilor. Un sondaj realizat la începutul lui 2026 de ResumeBuilder, citat de MetaIntro, arată că doar 9% dintre managerii de resurse umane spun că inteligența artificială a înlocuit complet locurile de muncă eliminate, în timp ce 59% admit că folosesc acest argument deoarece este mai ușor de justificat în fața investitorilor și angajaților.
Rezultatele indică un contrast clar între mesajul public și realitatea din companii. În majoritatea cazurilor, disponibilizările sunt generate de motive clasice: reducerea costurilor, restructurări interne sau ajustări după perioada de creștere accelerată din pandemie. Invocarea AI-ului devine astfel o explicație convenabilă, care sugerează modernizare și inovație, chiar dacă rolul tehnologiei este marginal.
Datele-cheie din sondaj:
Statisticile din piață susțin această concluzie. În 2025, doar aproximativ 55.000 de concedieri au fost asociate explicit cu AI, sub 5% din totalul de 1,1 milioane, conform analizelor Challenger, Gray & Christmas. Cercetări ale Goldman Sachs arată că domeniile cele mai expuse inteligenței artificiale nu au înregistrat pierderi semnificative de locuri de muncă, iar impactul asupra șomajului rămâne limitat. Inclusiv Sam Altman, directorul OpenAI, a sugerat că multe companii folosesc AI ca justificare pentru decizii care ar fi fost luate oricum.
Fenomenul are însă efecte colaterale importante. Exagerarea rolului AI alimentează temerile angajaților și creează percepții distorsionate despre viitorul muncii. În realitate, subliniază Bloomberg, schimbarea este mai degrabă una de adaptare: joburile nu dispar în masă, ci sunt transformate și necesită competențe noi.
Implicațiile principale:
Concluzia specialiștilor este că transparența devine esențială. Fără o comunicare clară, companiile riscă să amplifice neîncrederea și să transforme o tranziție tehnologică gestionabilă într-o criză de percepție.
Recomandate
Microsoft reduce discret integrarea Copilot în Windows 11 , potrivit Windows Central , renunțând la mai multe funcții anunțate încă din 2024 și schimbând strategia privind inteligența artificială din sistemul de operare. Decizia vizează în special eliminarea sau amânarea unor integrări directe în zone cheie precum Setări, notificări și File Explorer, acolo unde Copilot ar fi trebuit să devină un asistent omniprezent. Inițial, Microsoft promitea o integrare profundă a Copilot în Windows 11, inclusiv sugestii inteligente în notificări sau acțiuni directe în File Explorer fără deschiderea altor aplicații. La aproape doi ani de la anunț, aceste funcții nu au mai fost lansate, nici măcar în versiuni de test. În schimb, compania a ales să păstreze unele funcționalități de inteligență artificială, dar fără eticheta Copilot și cu o prezență mai discretă. Ce se schimbă concret în Windows 11: integrarea Copilot în notificări este, cel mai probabil, abandonată; aplicația Setări include căutare semantică, dar fără branding Copilot; File Explorer oferă acțiuni asistate de AI, însă trimite utilizatorul către alte aplicații; infrastructura „Copilot Runtime” a fost redenumită în „Windows AI APIs”. Microsoft recunoaște că unele funcții prezentate public pot fi modificate sau chiar eliminate în funcție de feedback-ul utilizatorilor. Surse citate de publicație indică faptul că gigantul american încearcă în 2026 să reducă ceea ce este perceput drept „supraîncărcare cu AI” în Windows 11 , după critici legate de aglomerarea inutilă a sistemului. Noua direcție nu înseamnă renunțarea la inteligența artificială, ci o utilizare mai atentă și opțională a acesteia. Funcțiile AI vor rămâne acolo unde sunt utile, dar vor putea fi dezactivate mai ușor, iar brandingul Copilot va fi rezervat în special serviciilor din ecosistemul Microsoft 365. În esență, Microsoft încearcă să corecteze percepția negativă creată de integrarea agresivă a AI, mizând pe o experiență mai echilibrată și mai puțin intruzivă pentru utilizatori. [...]
Project Maven este programul Pentagonului care folosește inteligența artificială pentru analiză militară potrivit Wikipedia , un sistem lansat în 2017 pentru a procesa rapid volume mari de date din teren și a sprijini identificarea țintelor. Dezvoltat cu implicarea unor companii precum Palantir, Anduril și Amazon, Maven integrează modele avansate de învățare automată și modele lingvistice pentru a corela informații din drone, sateliți și alte surse, reducând semnificativ timpul de reacție în operațiuni militare. Sistemul, cunoscut în forma sa actuală drept Maven Smart System, funcționează ca un centru de fuziune a datelor, oferind armatei o imagine integrată a câmpului de luptă. A fost testat anterior în conflicte precum Ucraina, Irak, Siria sau Yemen, însă utilizarea sa recentă marchează un salt semnificativ în amploare și intensitate. În conflictul din Iran, Maven a fost folosit pentru a coordona lovituri asupra a aproximativ 1.000 de ținte în primele 24 de ore, potrivit Bloomberg , un ritm de două ori mai mare decât cel din debutul războiului din Irak din 2003. Această performanță evidențiază capacitatea sistemului de a accelera deciziile militare prin automatizarea analizei informațiilor și prioritizarea rapidă a obiectivelor. Rolul tehnologiei în sistem: analiză automată a imaginilor și datelor din teren identificarea și clasificarea țintelor integrarea informațiilor din multiple surse sprijin pentru planificarea operațiunilor Implicarea companiilor din sectorul tehnologic rămâne esențială. După retragerea Google în 2018, proiectul a continuat cu alți parteneri majori, iar dezbaterile privind utilizarea AI în scopuri militare persistă. Unele firme au refuzat colaborarea în anumite condiții, invocând riscuri etice legate de supraveghere și automatizarea deciziilor de luptă. În paralel, tehnologia începe să fie extinsă și la nivel aliat. NATO a achiziționat o versiune a sistemului în 2025 pentru operațiuni regionale, inclusiv în zona Mării Negre, unde este utilizată pentru supraveghere și planificare strategică, fără confirmări privind implicarea directă a României în Project Maven. Utilizarea pe scară largă a acestui sistem ridică întrebări importante privind viitorul conflictelor armate. Accelerarea deciziilor, dependența de companii private și lipsa de transparență în selecția țintelor conturează un nou tip de război, în care avantajul nu mai este dat doar de forța militară, ci și de capacitatea de procesare a datelor. [...]
Armata SUA testează utilizarea chatboților de inteligență artificială pentru planuri de război , potrivit unei analize publicate de WIRED , care descrie demonstrații realizate de compania americană Palantir pentru Pentagon. În cadrul acestor prezentări, sisteme de inteligență artificială precum Claude sau ChatGPT sunt integrate într-o platformă capabilă să analizeze rapid cantități mari de informații militare și să sugereze scenarii de acțiune pentru comandamentele armatei. Tehnologia ar funcționa ca un instrument de asistență strategică , capabil să combine date provenite din surse diverse: rapoarte de informații, imagini satelitare, poziții ale trupelor sau informații despre logistică. Pe baza acestor date, chatbotul poate genera rapid opțiuni tactice sau planuri de operațiuni pe care analiștii militari le pot evalua ulterior. În demonstrațiile prezentate, platforma dezvoltată de Palantir permite operatorilor să pună întrebări în limbaj natural, iar sistemul răspunde prin: analizarea situației militare; identificarea riscurilor și oportunităților; sugerarea unor pași operaționali sau scenarii posibile. Scopul declarat al acestor sisteme nu este înlocuirea deciziei umane, ci accelerarea procesului de analiză și planificare într-un mediu în care informațiile se schimbă rapid. În paralel însă, utilizarea inteligenței artificiale în domeniul militar a generat controverse. Compania Anthropic , dezvoltatoarea modelului Claude , a refuzat recent să ofere guvernului american acces nelimitat la sistemele sale, argumentând că acestea nu ar trebui folosite pentru supraveghere în masă sau pentru arme complet autonome. Ca reacție, Pentagonul a catalogat produsele companiei drept un posibil „risc pentru lanțul de aprovizionare”, decizie contestată în instanță de Anthropic. Disputa evidențiază tensiunea tot mai mare dintre industria tehnologică și sectorul militar, într-un moment în care inteligența artificială devine un instrument strategic în analiza datelor, planificarea operațiunilor și dezvoltarea tehnologiilor de apărare. [...]
Inteligența artificială devine „copilotul” angajaților din România , iar IMM-urile care adoptă aceste tehnologii pot economisi între două și șase zile de muncă pe lună pentru fiecare angajat prin automatizarea sarcinilor repetitive. Datele provin dintr-o analiză realizată în contextul conferinței EnterTech 2026 , dedicată digitalizării și automatizării businessului. Potrivit specialiștilor implicați în proiect, angajații folosesc în prezent între 10 și 40 de instrumente digitale și asistenți AI zilnic , mult mai mult decât în urmă cu un deceniu. În același timp, companiile mici și mijlocii automatizează tot mai multe activități administrative pentru a crește productivitatea și pentru a reduce costurile operaționale. Cât timp poate economisi un angajat folosind AI Analiza arată că impactul automatizării diferă în funcție de nivelul de utilizare a instrumentelor AI. Economia medie de timp pe zi: utilizator obișnuit: 45–75 minute economisite utilizator intensiv: 75–120 minute economisite utilizator avansat: 120–150 minute economisite La nivel lunar, acest lucru se traduce prin: 2–3 zile de muncă economisite pentru utilizare moderată 3–5 zile economisite pentru utilizare intensivă 5–6 zile economisite pentru utilizare avansată. De exemplu, într-o companie cu 50 de angajați , utilizarea inteligenței artificiale poate genera între 750 și 2.500 de ore de muncă economisite lunar , echivalentul activității a 4–15 angajați cu normă întreagă. Ce sarcini sunt automatizate cel mai des Companiile automatizează în principal activitățile de birou care consumă mult timp și sunt repetitive. Cele mai frecvente exemple: redactarea și rezumarea emailurilor generarea automată de rapoarte și documente analiza datelor în Excel rezumarea ședințelor și generarea listelor de taskuri suportul clienților pentru întrebări frecvente crearea de conținut pentru marketing organizarea și căutarea documentelor. Un instrument utilizat tot mai des pentru astfel de activități este Microsoft 365 Copilot , integrat în aplicații precum Word, Excel, PowerPoint, Outlook și Teams. Acesta poate redacta documente, analiza date sau genera rezumate automate ale întâlnirilor. România rămâne în urmă la automatizare Deși adoptarea AI crește, datele Eurostat arată că doar aproximativ 5% dintre companiile din România folosesc soluții de automatizare și inteligență artificială , comparativ cu peste 33% în țări europene avansate , precum Danemarca, Finlanda sau Suedia. Printre sectoarele în care digitalizarea este încă redusă se numără: retailul tradițional HoReCa sectorul medical și farmaceutic transporturile și logistica mică construcțiile agricultura administrația publică. Conferința EnterTech 2026 Subiectele legate de automatizare și digitalizare vor fi discutate la EnterTech 2026 , conferință organizată la București în perioada 26–27 martie , unde antreprenorii și managerii pot analiza studii de caz și soluții concrete pentru implementarea AI în business. Evenimentul reunește experți din industrie, specialiști Microsoft și antreprenori care folosesc deja tehnologii de automatizare pentru a crește eficiența companiilor. [...]
LG CNS și compania americană Palantir au semnat un parteneriat strategic pentru dezvoltarea transformării bazate pe inteligență artificială , un acord prin care tehnologia AI și platformele de integrare a datelor ale firmei americane vor fi integrate în proiectele de transformare digitală realizate de compania sud-coreeană. Potrivit The Korea Times , înțelegerea a fost semnată în Statele Unite pe 12 martie 2026, iar obiectivul este extinderea globală a afacerilor LG CNS în domeniul „AI transformation” (AX), adică modernizarea companiilor prin utilizarea inteligenței artificiale și a analizei datelor. LG CNS, divizia de servicii IT a grupului sud-coreean LG, va integra în proiectele sale două dintre platformele dezvoltate de Palantir Technologies: Foundry și Artificial Intelligence Platform (AIP) . Prima este destinată integrării și organizării volumelor mari de date provenite din sisteme disparate ale companiilor, iar cea de-a doua combină aceste date cu modele de inteligență artificială generativă pentru a sprijini decizii operaționale în timp real. Directorul executiv al LG CNS, Hyun Shin-gyoon , a declarat că acordul reprezintă un punct de cotitură pentru extinderea globală a companiei în domeniul transformării digitale. Strategia se bazează pe combinarea expertizei industriale a companiei sud-coreene cu platformele software dezvoltate de Palantir, companie americană cunoscută pentru soluții avansate de analiză a datelor utilizate de corporații și instituții guvernamentale. În cadrul colaborării, LG CNS va crea o unitate dedicată, numită Forward Deployed Engineering (FDE) , care va lucra direct cu Palantir pentru a identifica și implementa proiecte cu valoare ridicată în mai multe industrii. Printre domeniile vizate se numără: producția industrială energia electronica logistica Compania sud-coreeană intenționează să înceapă implementarea platformelor în interiorul grupului LG , unde unele filiale analizează deja adoptarea acestor tehnologii. Potrivit companiei, un proiect pilot pentru managementul calității a fost deja finalizat cu succes folosind Foundry și AIP, iar rezultatele au dus la semnarea unui contract de implementare la scară completă. Experiența obținută din proiectele interne ar urma să fie folosită pentru extinderea serviciilor către clienți externi, LG CNS mizând pe creșterea cererii globale pentru soluții bazate pe inteligență artificială și analiză avansată a datelor în mediul corporativ. [...]
Hanwha Aerospace și compania de gaming Krafton au anunțat un parteneriat pentru dezvoltarea tehnologiilor de „physical AI” , un tip de inteligență artificială aplicată sistemelor fizice precum roboți, drone sau echipamente militare autonome. Potrivit publicației The Korea Times , cele două companii sud-coreene au semnat un memorandum de înțelegere pentru cercetare și dezvoltare comună, urmând să creeze și o companie mixtă pentru comercializarea acestor tehnologii. Parteneriatul va combina experiența Hanwha Aerospace în domeniul apărării, al sistemelor fără pilot și al infrastructurii industriale cu expertiza Krafton în inteligență artificială și dezvoltare software , compania fiind cunoscută la nivel global pentru jocuri precum PUBG. Cele două firme vor analiza scenarii de utilizare a tehnologiei, vor dezvolta sisteme tehnice și operaționale și vor încerca să transforme rezultatele cercetării în produse comerciale. Ce înseamnă „physical AI” Conceptul de „physical AI” se referă la aplicarea inteligenței artificiale în sisteme care interacționează direct cu lumea fizică, cum ar fi: roboți industriali drone autonome sisteme militare fără pilot echipamente inteligente pentru industrie sau logistică Aceste sisteme folosesc AI pentru a analiza mediul, a lua decizii și a executa acțiuni în timp real. Investiții și planuri pe termen lung Cele două companii vor investi și într-un fond de aproximativ 1 miliard de dolari administrat de Hanwha Asset Management, dedicat tehnologiilor de inteligență artificială, robotică și apărare. Directorul executiv al Hanwha Aerospace, Son Jae-il , a declarat că inteligența artificială se extinde rapid în tot mai multe industrii și că aplicațiile din domeniul apărării vor deveni din ce în ce mai importante. La rândul său, CEO-ul Krafton, Kim Chang-han , a spus că noua companie mixtă ar putea evolua într-un jucător global în tehnologie militară, comparabil cu firma americană Anduril Industries , specializată în sisteme autonome pentru apărare. Posibilă extindere în spațiu și aviație În perspectivă, cooperarea ar putea fi extinsă și către industria aerospațială și sectorul spațial , unde AI ar putea fi folosit pentru controlul sistemelor autonome, analiză de date și operarea unor vehicule fără pilot. Opinie: când industria jocurilor video devine partener al sectorului militar Parteneriatul dintre o companie de apărare și un dezvoltator de jocuri video reflectă o tendință tot mai vizibilă în industria tehnologică: expertiza în simulare, inteligență artificială și dezvoltare software din gaming începe să fie valorificată în domenii precum robotica și apărarea. Motoarele grafice, algoritmii de simulare și sistemele AI folosite pentru jocuri pot deveni instrumente utile pentru antrenarea și testarea sistemelor autonome din lumea reală. În acest context, granița dintre tehnologia civilă și cea militară devine tot mai difuză, iar companiile din gaming pot ajunge să joace un rol neașteptat în dezvoltarea tehnologiilor de apărare. [...]
