Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
OpenAI își extinde ofensiva în fintech printr-un „acquihire” care închide Hiro și mută echipa la OpenAI, după ce a cumpărat startup-ul de finanțe personale Hiro Finance, potrivit TechCrunch. Tranzacția nu are termeni financiari făcuți publici, iar Hiro își va opri operațiunile pe 20 aprilie și va șterge toate datele de pe servere pe 13 mai.
Achiziția a fost confirmată de OpenAI pentru publicație, după ce fondatorul Hiro, Ethan Bloch, a anunțat acordul. În contextul închiderii produsului și al lipsei detaliilor despre preț, TechCrunch tratează tranzacția drept un „acquihire” – o achiziție făcută în principal pentru a prelua echipa, nu pentru a continua produsul.
Hiro a comunicat că:
Bloch a spus că angajații Hiro vin cu el la OpenAI, fără să precizeze câți. TechCrunch notează că LinkedIn indică „aprox. 10” persoane asociate companiei.
Hiro a fost fondată în 2023 și și-a lansat instrumentul AI în urmă cu circa cinci luni. Produsul oferea planificare financiară pentru consumatori: utilizatorii introduceau date precum salariu, datorii și costuri lunare, iar aplicația rula scenarii „ce-ar fi dacă” pentru a sprijini deciziile financiare.
TechCrunch punctează că nu este prima aplicație financiară cumpărată de OpenAI și leagă mișcarea de faptul că OpenAI promovează ChatGPT ca instrument util pentru echipele de finanțe din companii. Dacă OpenAI va urmări o aplicație specializată de planificare financiară, rămâne de văzut.
Hiro a avut în spate investitori precum Ribbit, General Catalyst și Restive, însă compania nu a comunicat public cât capital a atras, iar termenii achiziției nu au fost dezvăluiți.
Ethan Bloch a mai fondat Digit, o bancă digitală axată pe economisire automată, vândută către Oportun în 2021 pentru „peste 200 milioane dolari”, potrivit Oportun, conform TechCrunch. Bloch nu a răspuns solicitării de comentarii a publicației.
Recomandate
OpenAI a cumpărat startup-ul de finanțe personale Hiro Finance , iar tranzacția arată mai degrabă ca o „achiziție de talente” decât ca un pariu pe produs , în condițiile în care Hiro își oprește operațiunile pe 20 aprilie și va șterge toate datele de pe servere pe 13 mai, potrivit IT Home . OpenAI a confirmat achiziția pentru TechCrunch, însă termenii tranzacției nu au fost făcuți publici, iar Hiro nu a comunicat niciodată suma totală atrasă în finanțări. Startup-ul a avut investitori precum Ribit, General Catalyst și Restive. De ce contează: echipa se mută la OpenAI, produsul se închide Fondatorul Hiro Finance, Ethan Bloch , a anunțat că toți angajații companiei se vor alătura OpenAI. Nu a precizat câți sunt, dar profilurile de pe LinkedIn indică aproximativ 10 persoane asociate companiei. În acest context, oprirea serviciului și calendarul de ștergere a datelor sugerează că OpenAI urmărește în principal recrutarea echipei și a competențelor, nu continuarea aplicației Hiro ca atare. Ce făcea Hiro și ce competențe aduce Hiro a fost fondată în 2023 și a lansat în urmă cu circa cinci luni un instrument bazat pe inteligență artificială pentru planificare financiară personală. Utilizatorii introduceau date precum salariu, datorii și cheltuieli lunare, iar aplicația rula simulări pe diverse scenarii pentru a sprijini deciziile financiare. Bloch a susținut, într-o demonstrație de produs, că Hiro a fost antrenat special pentru calcule de matematică financiară și că permite verificarea acurateței rezultatelor. Context: OpenAI își întărește zona financiară, dar direcția de produs rămâne neclară Achiziția nu este prima mișcare a OpenAI în zona aplicațiilor financiare, iar publicația notează că poziționarea ChatGPT ca instrument util pentru echipele financiare din companii face plauzibil interesul pentru extinderea competențelor în acest domeniu. Totuși, dacă OpenAI intenționează să lanseze o aplicație dedicată de planificare financiară rămâne, deocamdată, neconfirmat. Ca element de context, IT Home amintește că Ethan Bloch a fondat anterior banca digitală Digit, vândută în 2021 către Oportun pentru peste 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei). Într-un interviu pentru Business Insider, Bloch a spus că Hiro a fost al 15-lea său proiect și a menționat că Flowtown (lansat în 2009) a fost vândut pentru 4,5 milioane de dolari (aprox. 20,7 milioane lei), iar Digit ar fi fost vândut pentru circa 230 milioane de dolari (aprox. 1,06 miliarde lei). [...]
OpenAI a cumpărat startupul de securitate AI Promptfoo pentru a întări protecția platformei Frontier , sistemul companiei dedicat dezvoltării și gestionării agenților de inteligență artificială utilizați în mediul enterprise. Achiziția marchează un nou pas în strategia OpenAI de a integra securitatea direct în infrastructura aplicațiilor bazate pe AI. Informația a fost publicată inițial de Bloomberg Law , care precizează că valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Integrarea securității în platforma Frontier Tehnologia Promptfoo va fi integrată în OpenAI Frontier , platformă lansată în februarie 2026 pentru dezvoltarea și administrarea agenților AI în companii. Frontier este concepută pentru a permite organizațiilor să creeze ceea ce OpenAI numește „colegi AI” , sisteme autonome care pot lucra în aplicațiile interne ale unei companii. Platforma oferă: integrare cu sistemele interne ale firmelor control și guvernanță asupra agenților AI mecanisme de securitate pentru utilizarea în mediul enterprise Printre primele companii care utilizează Frontier se numără HP, Intuit, Oracle, State Farm, Thermo Fisher și Uber . Ce face Promptfoo Promptfoo este un startup din San Francisco fondat în 2024, specializat în testarea securității aplicațiilor bazate pe inteligență artificială . Instrumentele sale sunt concepute pentru a identifica vulnerabilități înainte ca sistemele AI să fie lansate în producție. Platforma poate detecta peste 50 de tipuri de riscuri , printre care: atacuri de tip prompt injection scurgeri de date jailbreak-uri ale modelelor AI utilizarea nesigură a instrumentelor externe Instrumentele open-source ale companiei sunt utilizate de peste 300.000 de dezvoltatori , iar versiunea enterprise este folosită de 127 de companii din Fortune 500 . O companie cu finanțare solidă Promptfoo a atras în iulie 2025 o rundă de finanțare Series A de 18,4 milioane de dolari , condusă de Insight Partners și susținută de Andreessen Horowitz. Finanțarea totală a companiei a ajuns la 23,4 milioane de dolari . Investitorii au descris la acel moment produsul drept o tehnologie definitorie pentru securitatea aplicațiilor AI , într-un moment în care tot mai multe companii încearcă să introducă agenți inteligenți în procesele interne. Strategia de achiziții a OpenAI Achiziția Promptfoo face parte dintr-o serie mai largă de tranzacții realizate de OpenAI pentru a-și extinde ecosistemul tehnologic. Printre achizițiile recente se numără: compania hardware io Products , fondată de designerul Jony Ive platforma de business Convogo startupurile Statsig , Context.ai și Crossing Minds Prin aceste mișcări, OpenAI încearcă să combine dezvoltarea modelelor AI cu infrastructura, securitatea și instrumentele necesare implementării la scară largă . Securitatea devine prioritate pentru AI Pe măsură ce companiile adoptă agenți AI pentru automatizarea sarcinilor, riscurile de securitate devin tot mai importante. Vulnerabilitățile pot permite manipularea modelelor, accesul neautorizat la date sau controlul sistemelor interne. Integrarea Promptfoo în Frontier ar putea permite OpenAI să ofere testare și protecție integrate direct în platformă , fără ca firmele să mai depindă de soluții externe pentru securitatea aplicațiilor AI. [...]
Peste 1.000 de profesioniști din film și TV contestă fuziunea Paramount–Warner, ridicând riscuri de reglementare și întârzieri în tranzacția prin care Paramount Skydance ar urma să preia Warner Bros. Discovery, potrivit Gizmodo . Scrisoarea deschisă, publicată în The New York Times și pe site-ul BlockTheMerger.com, susține că tranzacția ar accentua concentrarea din industria media, cu efecte precum reducerea concurenței, mai puține oportunități pentru creatori, pierderi de locuri de muncă în lanțul de producție, costuri mai mari și opțiuni mai puține pentru public. Semnatarii afirmă, de asemenea, că fuziunea ar reduce numărul marilor studiouri americane la patru. Printre numele menționate în material se află Denis Villeneuve, Ben Stiller, Bryan Cranston, David Fincher, J.J. Abrams, Kristen Stewart, Rose Byrne și Noah Wyle, alături de „peste 1.000” de alți semnatari. Miza: presiune publică și muniție pentru obiecții legale Scrisoarea își leagă argumentele de importanța concurenței și își exprimă sprijinul pentru demersurile procurorului general al Californiei, Rob Bonta , și ale altor voci care au ridicat îngrijorări legale privind fuziunea. În practică, o astfel de mobilizare publică poate amplifica atenția autorităților și poate complica calendarul aprobărilor, într-o etapă în care, potrivit articolului, mai există „obstacole” înainte ca cele două grupuri să devină o singură companie. Impactul invocat: locurile de muncă din „economia” producției Scenaristul Damon Lindelof, citat în material, spune că nu are o impresie negativă despre David Ellison (Skydance), cu care a lucrat în trecut, dar avertizează că efectele cele mai dure ar putea fi resimțite de angajații din zona tehnică și logistică a producțiilor — de la echipe de filmare și operatori, până la transport, decoruri și catering — pe fondul unei reduceri a oportunităților de lucru. Răspunsul Paramount: promisiuni de volum și „mai multe proiecte” Paramount a transmis un răspuns (reprodus integral de Variety, conform Gizmodo) în care afirmă că înțelege îngrijorările unei părți din comunitatea creativă, dar susține că tranzacția ar combina „puncte forte complementare” și ar permite finanțarea unui număr mai mare de proiecte și idei „îndrăznețe”, cu distribuție globală, „întărind competiția”. Compania invocă și o serie de angajamente, inclusiv: creșterea producției la „minimum 30” de lungmetraje pe an, cu lansări complete în cinematografe; continuarea licențierii de conținut; păstrarea unor branduri „iconice” cu conducere creativă independentă. Materialul notează însă că rămâne de văzut cum se vor traduce aceste angajamente în practică și care va fi impactul real asupra industriei, în special asupra angajaților din zona operațională care „țin mecanismul în funcțiune”. [...]
Nvidia ar putea pregăti cea mai mare achiziție din istoria pieței PC, cu riscuri majore de concurență , potrivit Notebookcheck , care citează un raport SemiAccurate despre discuții avansate pentru preluarea unui mare producător de PC-uri. Informațiile sunt, deocamdată, limitate: SemiAccurate susține că nu există încă o decizie finală, deși discuțiile ar dura de peste un an și „se apropie de finalizare”. Chiar și în scenariul unui acord, tranzacția ar trebui aprobată de autoritățile antitrust, iar acest pas este descris ca fiind departe de a fi sigur, în contextul poziției foarte puternice a Nvidia în mai multe segmente de plăci grafice (GPU). Cine ar putea fi ținta și de ce contează pentru piață Ca potențiali candidați sunt menționați Dell , HP și Asus. Notebookcheck notează că Nvidia are o capitalizare bursieră de 4,57 trilioane de dolari (aprox. 20,8 trilioane lei), mult peste evaluările companiilor din PC: Dell ar valora 121,7 miliarde de dolari (aprox. 554 miliarde lei), HP 17,17 miliarde de dolari (aprox. 78 miliarde lei), iar Asus 13,55 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei). Miza principală, dacă un astfel de scenariu s-ar concretiza, ar fi consolidarea puterii de piață: prin preluarea unui producător de PC-uri, Nvidia ar putea să-și crească vânzările și să-și întărească poziția, inclusiv prin vânzarea de desktopuri, laptopuri și servere bazate pe propriile GPU-uri. Publicația indică și un posibil efect asupra concurenței între producători (OEM): Nvidia ar putea pune presiune pe clienții săi OEM fie prin prețuri mai agresive, fie prin avantaje de disponibilitate. Reacția burselor și ce urmează După apariția raportului SemiAccurate, acțiunile Dell au urcat cu 6%, iar cele ale HP cu 4%, potrivit Notebookcheck. În lipsa unor detalii despre țintă, preț sau structură, următorul punct critic rămâne zona de reglementare: o eventuală tranzacție ar intra, cel mai probabil, sub un control antitrust strict, tocmai din cauza poziției Nvidia în piața GPU. [...]
O serie de achiziții și tentative de preluări în sectoare strategice din România – de la energie și bănci la industria alimentară și imobiliare – au fost făcute în ultimii ani de companii maghiare asociate cercului de influență din jurul premierului Viktor Orbán, într-un context în care la Budapesta se anunță schimbări politice majore, potrivit unei analize Economedia . Miza pentru piața locală ține de controlul asupra unor active sensibile și de filtrul de reglementare (inclusiv pe securitate națională) care poate bloca astfel de tranzacții. Ungaria și-a ales duminică noul Parlament, iar partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut cele mai multe voturi, în timp ce Viktor Orbán a recunoscut înfrângerea Fidesz. În acest cadru, analiza trece în revistă mișcări de business asociate unor oameni de afaceri și companii considerate apropiate de Orbán, inclusiv entități controlate de ginerele său, István Tiborcz. Tranzacții în România: de la Napolact la birouri în București Cea mai vizibilă achiziție din zona bunurilor de consum este preluarea operațiunilor Royal FrieslandCampina din România de către grupul maghiar Bonafarm, anunțată în 2025. Acordul a vizat participația în entitatea românească ce deține brandul Napolact, două unități de producție (Cluj-Napoca și Târgu Mureș) și aproximativ 400 de angajați. Bonafarm este deținut de Sándor Csányi, fost președinte și director general al OTP Bank timp de 33 de ani. În imobiliare, un fond de investiții asociat lui Tiborcz a cumpărat în aprilie 2025, pentru 52 milioane de euro (aprox. 265 milioane lei), prima clădire de birouri a complexului Equilibrium din București (zona Barbu Văcărescu). Cumpărătorul a fost Gordiusz Private Equity Fund, administrat de Granit Asset Management (Ungaria), societate controlată de István Tiborcz, potrivit analizei. Energie: o tranzacție blocată de mecanismul de examinare a investițiilor străine Cazul cu cea mai puternică componentă de reglementare este tentativa grupului energetic maghiar de stat MVM de a cumpăra divizia de furnizare de gaze și energie electrică a E.ON din România. Economedia scrie că în septembrie 2024 publicația anunța „pe surse” un acord cu E.ON, iar ulterior Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) , invocând teme de analiză aprofundată privind impactul asupra securității naționale, inclusiv relația companiei maghiare cu Rusia. La finalul lui 2025, MVM a renunțat la achiziție după ce CEISD a respins vânzarea furnizorului E.ON către MVM. Construcții și industrie: achiziții și investiții cu sprijin guvernamental În construcții, compania ungară Duna Aszfalt Zrt a anunțat în februarie 2025 că va achiziționa Euro Strada SRL (Brașov), firmă specializată în construcția de drumuri și poduri. Separat, compania maghiară de construcții KÉSZ a inaugurat în martie 2025 prima sa unitate de producție din România, în satul Moldovenești (lângă Turda). La eveniment, Levente Magyar, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, a vorbit despre o serie de proiecte implementate de companii maghiare cu sprijinul Guvernului Ungariei în România și a indicat o valoare totală de 130 miliarde forinți (326 milioane euro) pentru astfel de proiecte. Bancar și auto: intrarea Granit Bank și distribuția Nissan Pe segmentul financiar, Granit Bank – instituție maghiară al cărei acționar principal este István Tiborcz – a început să opereze în România în iulie 2024, ca primă extindere externă a băncii digitale, potrivit Economedia. În context, analiza notează că holdingul imobiliar ungar BDPST (deținut de Tiborcz) a cumpărat în 2021 o participație de 57% în Granit Bank, potrivit Reuters. În auto, compania maghiară AutoWallis a preluat în 2025 drepturile de distribuție pentru marca Nissan în România; grupul derulează local și operațiuni de import și distribuție pentru SsangYong, precum și piese și accesorii pentru această marcă. Context: OTP a ieșit din România, iar interesul pentru achiziții a existat anterior Analiza reamintește că OTP Bank s-a retras din România în 2024 și a vândut afacerea către Banca Transilvania, după ce nu a reușit să primească aprobarea pentru achiziții. Totodată, Sándor Csányi a declarat că OTP s-ar putea întoarce în România „ca bancă mai mare”, prin achiziția unei bănci mari, potrivit Bloomberg, conform Economedia. În paralel, materialul menționează și achiziții de clădiri istorice realizate de entități maghiare, citând Republica.ro pentru rolul companiilor Manevi ZRT și Comitatus-Energia Beruházási în astfel de tranzacții. În ansamblu, tabloul descris de Economedia indică o prezență economică maghiară care a vizat active cu relevanță strategică, dar care, în cazuri precum energia, a intrat direct în zona de control a statului român prin mecanismele de examinare a investițiilor străine. [...]
Statul român vrea să preia 100% din operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești , potrivit Mediafax , printr-o tranzacție derulată prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța, care ar urma să cumpere pachetul de acțiuni deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Operațiunea vizează achiziția unei participații de 100% în ICS Danube Logistics SRL. Autoritățile spun că toate aprobările guvernamentale și corporative necesare pentru tranzacție au fost deja obținute. Ce se cumpără și cum este structurată tranzacția Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că Portul Constanța va prelua Portul Internațional Liber Giurgiulești după finalizarea procesului inițiat de BERD pentru identificarea unui investitor strategic. În această logică, CNAPM Constanța ar urma să preia pachetul de acțiuni deținut de BERD în portul din Republica Moldova. Șerban a argumentat că Giurgiulești are o importanță strategică pentru regiunea Mării Negre, fiind „singurul port maritim-fluvial al Republicii Moldova” și un punct de legătură la intersecția Dunării cu spațiul Mării Negre. De ce contează pentru Portul Constanța și coridorul Dunăre–Marea Neagră Potrivit ministrului, integrarea Portului Giurgiulești într-o viziune comună cu Portul Constanța ar consolida coridorul logistic Dunăre–Marea Neagră și ar susține dezvoltarea unei platforme regionale pentru comerț, tranzit și investiții. Autoritățile prezintă preluarea activului portuar din Republica Moldova drept un pas strategic pentru întărirea poziției României în regiune și pentru extinderea influenței logistice a Portului Constanța în zona Mării Negre. Impact economic și poziționare regională Mediafax notează că preluarea operatorului portuar ar crea oportunități comerciale pentru operatorii din România și Republica Moldova, inclusiv în perspectiva sprijinirii viitoarei reconstrucții a Ucrainei. În același timp, tranzacția este prezentată ca un element de consolidare a parteneriatului strategic dintre cele două state și de stimulare a schimburilor economice bilaterale. Portul Internațional Giurgiulești gestionează peste 70% din importurile și exporturile pe cale navigabilă ale Republicii Moldova și este amplasat la gurile Dunării, aproape de granițele cu România și Ucraina, putând primi atât nave fluviale, cât și maritime. Portul are un terminal petrolier Dispune de două terminale de cereale Include un terminal pentru alte mărfuri și facilități pentru mărfuri generale Are un parc de afaceri Infrastructura și poziționarea fac din Giurgiulești un nod logistic relevant în regiune, iar autoritățile române leagă tranzacția de obiectivul mai larg de consolidare a fluxurilor de transport și a capacităților logistice pe axa Dunăre–Marea Neagră. [...]
