Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Centrul Medical Unirea a încheiat 2025 cu afaceri de 1,68 miliarde lei, dar și cu pierderi și datorii în creștere, un tablou financiar care explică miza integrării în grupul finlandez Mehiläinen, după finalizarea tranzacției de preluare, potrivit Economica.
Transferul integral al capitalului social al Centrului Medical Unirea a fost făcut la 18 decembrie 2025, de la asociatul unic Tiara Med Ro Luxco SARL (Luxemburg) către Mehilainen Regina Maria OY (Finlanda), conform unei decizii a companiei obținute de publicație. Tranzacția fusese anunțată de rețeaua Regina Maria în aprilie 2025 și a fost perfectată după obținerea aprobării anti-trust. Mehiläinen este cel mai mare furnizor de servicii medicale private din Finlanda.
În 2025, Centrul Medical Unirea a raportat o pierdere netă de 236,7 milioane de lei, cu 18% peste nivelul din 2024. Compania este pe pierdere începând cu 2017, potrivit datelor citate.
Pe partea de bilanț, datoriile totale au ajuns la 1,8 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 8% față de 2024. La nivel operațional, compania a avut un număr mediu de 3.787 de salariați în 2025, cu 16 mai mulți decât în anul anterior.
În paralel cu pregătirea tranzacției, Centrul Medical Unirea a trecut printr-un proces de consolidare internă, prin fuziuni prin absorbție care au transferat activele și pasivele mai multor entități către compania-mamă.
La 31 decembrie 2023, ora 23:59, au produs efecte juridice și contabile fuziunea prin absorbție dintre Centrul Medical Unirea (societate absorbantă) și opt firme din grup:
Societățile absorbite au fost dizolvate fără lichidare și radiate din Registrul Comerțului, iar Centrul Medical Unirea a preluat toate activele și pasivele acestora.
Un proces similar a avut loc la 31 decembrie 2022, ora 23:59, când Centrul Medical Unirea a absorbit nouă societăți din rețeaua privată Regina Maria (la care era unic asociat) și RM Healthcare Investments, care deținuse compania. Economica notează că aceasta a fost cea mai mare fuziune intragrup din medicina privată în 2022.
În documentele de fuziune citate, consolidarea este prezentată ca parte a strategiei de creștere anorganică (prin achiziții), cu obiectivul de a gestiona mai eficient entitățile achiziționate și de a maximiza rezultatul agregat.
Recomandate
Oferta Raiffeisen pentru Addiko Bank a depășit pragul de acceptare, dar preluarea rămâne condiționată de aprobări și alte criterii până în 2027 , potrivit Economica . Miza imediată este că Raiffeisen Bank International (RBI) a trecut de nivelul minim necesar pentru a prelua controlul, însă tranzacția nu este încă „închisă” din punct de vedere juridic și de reglementare. Oferta, lansată la 14 mai 2026, vizează preluarea controlului Addiko Bank în baza Legii austriece privind ofertele publice de preluare și era condiționată de obținerea acceptării pentru mai mult de 55% din acțiuni. Până la termenul limită din 29 iulie 2026, RBI a obținut acceptări pentru 56,16% din titluri. Ce urmează: condiții până în 14 mai 2027 și o „fereastră” pentru acționarii rămași Depășirea pragului de acceptare nu înseamnă finalizarea automată a tranzacției. Economica notează că închiderea ofertei depinde de îndeplinirea unor condiții până la 14 mai 2027. Dacă acestea sunt îndeplinite, RBI va deține peste 55% din capitalul social al Addiko. Pentru acționarii care nu au acceptat oferta, există o perioadă de grație până pe 3 noiembrie 2026 pentru a o face. Evaluare și aprobări de reglementare Tranzacția evaluează Addiko la 517 milioane de euro (aprox. 2,6 miliarde lei) și trebuie aprobată de autoritățile de reglementare, un pas care poate influența calendarul și condițiile finale ale preluării. Context: originea Addiko și expansiunea în sud-estul Europei Addiko a fost creată ca „bancă viabilă” după salvarea din 2009 a Hypo Alpe Adria Bank, intervenție care, potrivit aceleiași surse, a costat contribuabilii 5,5 miliarde de euro (aprox. 27,5 miliarde lei). Ulterior, banca s-a extins în sud-estul Europei. [...]
SK își vinde controlul asupra SK Siltron pentru 2,3 trilioane woni, o mutare care poate redesena lanțul de aprovizionare cu plăci de siliciu de 300 mm. Potrivit IT之家 , consiliul de administrație al SK Group a aprobat pe 31 iulie (ora locală Coreea de Sud) vânzarea a 70,6% din producătorul de wafer-e (plăci de siliciu) SK Siltron către Doosan Group , într-o tranzacție evaluată la aproximativ 2,3 trilioane woni. SK Siltron are a treia cea mai mare cotă pe piața globală a wafer-elor de siliciu de 12 inch (300 mm), un segment critic pentru fabricarea semiconductorilor avansați. Compania a intrat în portofoliul SK în 2017. Structura tranzacției și ce se știe despre preț Pachetul aprobat la vânzare este de 70,6%. Restul de 29,4% este deținut personal de președintele SK Group, Choi Tae-won, iar publicația notează că Doosan ar urma să cumpere și aceste acțiuni (informație prezentată ca așteptare, nu ca decizie finală). Conform aceleiași surse, SK a explicat în informările publice că transferul de acțiuni urmărește „strângerea de fonduri pentru a consolida soliditatea financiară și a asigura motoare de creștere viitoare”. Condiții financiare suplimentare legate de performanță IT之家 menționează că presa sud-coreeană THE ELEC a relatat că Doosan a decis să plătească 10% din valoarea totală ca avans. În plus, părțile ar fi convenit și termeni financiari adiționali corelați cu performanța SK Siltron, inclusiv: mecanisme de returnare a profiturilor peste un anumit nivel; împărțirea câștigurilor excedentare din lichidarea afacerii cu carbură de siliciu (SiC); stimulente legate de obținerea unor proiecte de la clienți. Publicația nu oferă detalii despre calendarul finalizării tranzacției sau despre aprobări de reglementare, dacă sunt necesare. [...]
TeraPlast ia în calcul opțiuni de valorificare pentru divizia de ambalaje flexibile , într-un demers care poate duce la atragerea de capital și la reducerea gradului de îndatorare, dar care este, deocamdată, într-o fază incipientă, potrivit Economedia . Grupul spune că intenționează să demareze un proces de „explorare și evaluare a unor opțiuni strategice” pentru active care nu fac parte din activitatea de bază, cu accent pe linia de business de ambalaje flexibile. În practică, astfel de evaluări pot include variante precum atragerea unui investitor, vânzarea totală sau parțială a diviziei, găsirea unui partener strategic ori reorganizarea activității. Ce active sunt vizate și ce urmărește compania Analiza vizează activitățile derulate prin filialele TeraBio Pack, TeraPlast Recycling și Optiplast, cu obiectivul de a identifica „cea mai bună soluție strategică” pentru grup. Prin această inițiativă, TeraPlast își propune: diversificarea bazei de capital; reducerea gradului de îndatorare; creșterea eficienței operaționale. În ce stadiu este procesul și ce urmează Compania precizează că procesul este la început și că nu a fost luată nicio decizie privind realizarea unei tranzacții sau structura unei eventuale operațiuni. Elementele unei posibile tranzacții ar urma să fie conturate în funcție de interesul potențialilor investitori, în cadrul discuțiilor preliminare. Dacă demersul avansează, TeraPlast ar urma să obțină aprobările corporative necesare și să facă raportările cerute de legislația pieței de capital. Reprezentanții grupului mai arată că nu există nicio garanție că evaluarea se va concretiza într-o tranzacție, iar piața va fi informată doar dacă apar evoluții care impun raportare. TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de Sud-Est și are operațiuni în România, Republica Moldova, Ungaria, Austria, Spania și Croația. Compania-mamă, TeraPlast SA, este listată la Bursa de Valori București din 2008, sub simbolul TRP. [...]
Antreprenorii Ovidiu Andrieș și Daniel Imbre au intrat cu peste 10 mil. lei în Piața9 , preluând 49% din business. Tranzacția, detaliată de Ziarul Financiar , arată cum capitalul obținut din exituri în alte industrii se reorientează către ospitalitate, într-un moment în care branduri locale precum Piața9 accelerează extinderea dincolo de orașul de origine. Andrieș și Imbre au preluat „peste 49%” din acțiunile Piața9, concept lansat la Oradea și extins recent la București. Potrivit publicației, suma plătită a fost „puțin peste 10 milioane de lei”, structurată prin conversia unui împrumut de 700.000 de euro (3,5 mil. lei) în acțiuni și o contribuție suplimentară de 1,3 mil. euro (6,6 mil. lei). Cum a fost finanțată preluarea pachetului de 49% Structura tranzacției, așa cum este prezentată în material, combină o conversie de datorie (împrumut) cu aport de capital: conversia unui împrumut de 700.000 euro (3,5 mil. lei) în acțiuni; o sumă suplimentară de 1,3 mil. euro (6,6 mil. lei) adăugată la investiție. În total, investiția este descrisă ca fiind de „puțin peste 10 milioane de lei”, iar pachetul ca „peste 49%”. Ce înseamnă pentru Piața9: capital și sprijin pentru extindere Piața9 operează, sub același brand, două unități fizice la Oradea și una la București , deschisă „acum câteva luni”, conform articolului. Intrarea unor investitori care preiau un pachet semnificativ sugerează o consolidare a acționariatului și, potențial, o capacitate mai mare de finanțare a dezvoltării, deși materialul nu oferă detalii despre planuri concrete de investiții sau despre evaluarea companiei. Context: antreprenori cu exit în Smart Diesel Andrieș și Imbre sunt cunoscuți pentru fondarea și vânzarea, în două etape, a furnizorului de combustibil Smart Diesel către grupul DKV , unul dintre marii furnizori europeni de servicii de mobilitate pentru transportatori și flote auto. Ziarul Financiar notează că, înainte de tranzacția inițială prin care au cedat 70% din acțiuni, Smart Diesel era între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale românești. Publicația precizează că a scris despre această tranzacție „acum mai multe luni”, însă la acel moment nu erau disponibile nici valoarea, nici pachetul de acțiuni. [...]
Reed Capital a preluat Walor, iar fabrica din Sfântu Gheorghe intră într-un plan de investiții și diversificare după schimbarea de acționariat, într-o tranzacție care mută controlul unui furnizor auto cu operațiuni în România, Franța și Mexic către un investitor francez, potrivit Ziarul Financiar . Reed Capital a preluat Walor Precision Turning , producător de componente metalice pentru industria auto, cu fabrici în Sfântu Gheorghe, Lege (Franța) și Irapuato (Mexic) și venituri anuale de 55 milioane euro (aprox. 275 milioane lei), conform unui comunicat citat de publicație. Walor, fondată în Franța în 1993, era deținută anterior de fondul german de investiții Mutares SE & Co. Ce înseamnă tranzacția pentru operațiunile din România Subsidiara Walor din România, cu sediul în Sfântu Gheorghe, a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 207 milioane lei, în creștere cu 2%, și un profit net de 8 milioane lei, după pierderi de 2,7 milioane lei în 2024, având 183 de angajați, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. La nivel de grup, Walor are 420 de angajați în cele trei unități. Noul proprietar spune că vizează susținerea strategiei de creștere prin investiții, diversificare și expansiune internațională, ceea ce poate influența direct alocarea de capital și direcțiile de dezvoltare ale fabricii din România. Direcțiile de creștere: dincolo de componentele pentru siguranță auto Walor își propune să își diversifice portofoliul către: sisteme de suspensie active și semi-active; componente pentru electrovalve; soluții de răcire pentru centre de date. Compania vrea, totodată, să accelereze expansiunea în Asia, în special în China. „Această nouă etapă ne oferă mijloacele de a accelera proiectele pe care le-am inițiat în ultimii ani. Clienții noștri vor regăsi aceleași echipe, același angajament pentru calitate și aceeași capacitate de inovație.” „Ambiția noastră este acum să accelerăm diversificarea sa către noi aplicații industriale, în special soluții de răcire pentru centre de date, consolidând totodată prezența sa internațională, în special în Asia. Vom investi alături de echipe pentru a debloca noi surse de creștere sustenabilă.” Valoarea tranzacției nu este menționată în informațiile disponibile din sursă. [...]
Seven & i își amână intrarea pe piața de proximitate din România după ce a renunțat la planul de a cumpăra o participație în retailerul polonez Zabka , potrivit Economica . Decizia reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele ca grupul japonez să-și extindă rapid amprenta în Europa de Est printr-un jucător deja activ local, prin lanțul Froo. Tranzacția a fost discutată în contextul în care, la mijlocul lunii, cotidianul financiar Nikkei a relatat că Seven & i analiza achiziționarea unor acțiuni Zabka deținute de un fond de investiții, iar dimensiunea investiției ar fi putut ajunge la „câteva sute de miliarde de yeni”, echivalentul „câtorva miliarde de dolari”. Motivul renunțării ține de lipsa unui acord cu vânzătorul asupra condițiilor tranzacției, conform poziției oficiale a companiei japoneze: „Compania nu a putut ajunge la un acord cu vânzătorul cu privire la termenii unui acord care, în opinia companiei, ar fi fost în interesul acţionarilor Seven & i şi a altor părţi implicate”. De ce contează pentru piața locală O eventuală intrare a Seven & i în acționariatul Zabka ar fi însemnat o accelerare a expansiunii internaționale a grupului japonez către Europa de Est, regiune în care Zabka este deja prezentă inclusiv în România. În schimb, Seven & i rămâne, deocamdată, cu o prezență europeană limitată. Compania operează aproximativ 87.000 de magazine la nivel global, însă în Europa are doar circa 360 de unități, în țări scandinave precum Norvegia. Context: Zabka și extinderea prin Froo în România Zabka are peste 13.000 de magazine în Polonia și România și o valoare de piață de aproximativ 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei). Retailerul a intrat în România cu brandul Froo în iunie 2024, iar după doi ani a ajuns la 230 de unități. Deși a renunțat la această tranzacție, Seven & i susține că Europa rămâne o direcție de creștere și că va continua să evalueze oportunități în regiune, în linie cu strategia sa și cu obiectivul de a crea valoare pe termen lung. [...]
