Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
GoPro ia în calcul vânzarea sau fuziunea după ce a decis o reducere globală de personal de 23% în 2026, pe fondul deteriorării rezultatelor financiare, potrivit IT之家.
Compania a transmis că evaluează „o serie de opțiuni strategice”, care ar putea include vânzarea sau o fuziune, informație atribuită în material unei relatări Reuters din 11 mai (ora locală). Mișcarea vine în contextul în care GoPro încearcă să își stabilizeze afacerea, după ce nu a reușit să revină pe profit.
GoPro a depus la 7 aprilie documente la autoritatea de supraveghere a pieței de capital din SUA, în care a anunțat că va concedia 145 de angajați. La finalul primului trimestru, compania avea 631 de angajați, iar reducerea anunțată reprezintă aproximativ 23% din total.
Planul de concedieri ar urma să înceapă în trimestrul al doilea și să fie finalizat până la sfârșitul lui 2026, conform aceleiași surse.
În primul trimestru din 2026, GoPro a raportat:
În acest context, evaluarea unor opțiuni precum vânzarea sau fuziunea indică o căutare accelerată a unei soluții de restructurare și finanțare, după ce măsurile de reducere a costurilor nu au fost suficiente pentru a readuce compania pe o traiectorie de profitabilitate.
Recomandate
Achiziția OVO ar urma să ducă E.ON la circa 9,6 milioane de clienți în Marea Britanie , ceea ce ar schimba ierarhia pe una dintre cele mai mari piețe europene de furnizare și ar putea declanșa o analiză de concurență la Londra, potrivit Economedia . Tranzacția este condiționată de aprobări de reglementare și este estimată să se închidă în a doua jumătate a lui 2026. E.ON are deja aproximativ 5,6 milioane de clienți în Regatul Unit, iar OVO ar adăuga circa 4 milioane. Părțile au convenit să nu divulge prețul tranzacției, însă The Telegraph (citat de Economedia) notează că valoarea ar fi „aproape de 600 de milioane de lire sterline”, iar fondatorul OVO, Stephen Fitzpatrick, ar urma să încaseze 300 de milioane de lire sterline, plus încă 30 de milioane de lire sterline dintr-un acord de licență pentru marca OVO. Miza: poziție dominantă pe electricitate și test de concurență După fuziune, compania rezultată ar deveni cel mai mare furnizor de energie electrică pentru uz casnic din Marea Britanie, cu 28% din piață, depășind Octopus. Pe segmentul de gaze naturale pentru uz casnic, ar rămâne pe locul trei, cu 23% din piață, după Octopus (27%) și British Gas (25%), conform datelor prezentate în material. Achiziția este supusă aprobărilor autorităților de reglementare, inclusiv Competition and Markets Authority (CMA) , iar până la finalizare E.ON Next și OVO vor opera ca entități independente din punct de vedere juridic și operațional. Digitalizare și integrare: ce se schimbă operațional E.ON și OVO au împreună aproximativ 7 milioane de contoare inteligente instalate, iar companiile spun că vor conecta „în regim complet digital” peste 60% dintre clienții lor din Marea Britanie. Nu este clar dacă marca OVO va continua să existe după fuziune; E.ON a indicat că plănuiește o „integrare completă” a OVO în operațiunile sale. Context: presiune financiară la OVO și separarea unor active Economedia arată că OVO a avut dificultăți financiare, inclusiv o pierdere netă de 135 de milioane de lire sterline în 2024, și a avertizat anterior asupra unei „incertitudini semnificative” legate de îndeplinirea obiectivelor de reziliență financiară stabilite de Ofgem (autoritatea de reglementare din energie din Marea Britanie). Separat de tranzacția cu E.ON, OVO a convenit să vândă divizia de servicii pentru locuințe (întreținere cazane și asigurări) către Hometree. Tranzacția nu include divizia de software Kaluza; E.ON folosește în prezent Kraken (dezvoltat de Octopus), iar companiile au spus că vor explora posibilitatea adoptării Kaluza în afara Regatului Unit. Ce urmează Calendarul depinde de aprobările de reglementare din Marea Britanie, în special de evaluarea CMA. În paralel, integrarea planificată și eventualele decizii privind păstrarea mărcii OVO rămân deschise până la închiderea tranzacției, estimată pentru a doua jumătate a anului 2026. [...]
Încercarea GameStop de a cumpăra eBay pentru 56 mld. dolari (aprox. 252 mld. lei) ridică semne de întrebare privind finanțarea , în condițiile în care compania are, potrivit estimărilor, 6,3–9,6 mld. dolari (aprox. 28–43 mld. lei) în numerar și investiții lichide, la o capitalizare de piață de circa 10,86 mld. dolari (aprox. 49 mld. lei), relatează Notebookcheck . Episodul a fost amplificat de faptul că CEO-ul GameStop, Ryan Cohen , a fost suspendat temporar pe eBay după ce și-a creat un cont nou de vânzător pentru a-și promova demersul. Potrivit sursei, Cohen a depus o ofertă nesolicitată de preluare de 56 mld. dolari pentru platforma de comerț online. În paralel, el a deschis un cont de vânzător pe eBay, prezentat ca un gest de promovare, prin care a scos la licitație obiecte personale și suveniruri legate de jocuri video. Discrepanța dintre prețul propus și resursele GameStop Notebookcheck notează că nivelul de lichidități al GameStop și valoarea sa de piață sunt mult sub prețul propus pentru eBay, ceea ce pune în prim-plan întrebarea practică a finanțării unei tranzacții de asemenea dimensiune. În material nu sunt prezentate detalii despre o structură de finanțare (de exemplu, datorie, majorare de capital sau parteneri), iar seriozitatea demersului este descrisă ca fiind neclară. Cont suspendat pe eBay, apoi reactivat Cohen a folosit contul nou creat pentru a lista, între altele, semne din magazine GameStop, covoare vechi, carduri de baseball cu autograf, o statuie „Halo Master Chief” și o pereche de șosete listată la 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei). El a scris pe X că vinde „ca să plătească pentru eBay”, însă în aceeași zi contul a fost suspendat, conform unei capturi distribuite de el, cu mesajul că suspendarea ar fi fost permanentă din cauza unei activități considerate riscante pentru comunitate. Actualizarea inclusă de Notebookcheck arată că eBay a reactivat relativ rapid contul, explicând că fusese semnalat pentru activitate suspect de intensă, având în vedere că era un profil nou. Publicația mai menționează că o sursă apropiată situației a declarat pentru Business Insider că incidentul nu ar avea legătură cu oferta de preluare. În lipsa altor detalii în material, rămâne neclar ce pași concreți urmează în tentativa de achiziție și dacă oferta are susținere financiară. [...]
Rheinmetall ia în calcul doar o participație minoritară la Șantierul Naval Mangalia , semnalând că o preluare integrală a activelor aflate în faliment nu este, în forma actuală, o opțiune realistă pentru grupul german, potrivit Libertatea . Grupul german, unul dintre cei mai mari furnizori europeni de soluții de apărare, consideră că dimensiunea șantierului „depășește nevoile” sale. CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger , a indicat că interesul companiei s-ar limita la circa 10–15% din capacitatea șantierului, în timp ce restul ar urma să fie folosit pentru întreținerea navelor comerciale, într-o colaborare cu Mediterranean Shipping Company (MSC). Ce înseamnă „minoritar” în acest caz și de ce contează Mesajul Rheinmetall schimbă așteptările legate de o tranzacție de tip „salvare” prin vânzarea integrală a șantierului: o intrare minoritară ar presupune, în practică, o împărțire a activităților și a investițiilor între mai mulți actori, nu o preluare completă a riscurilor operaționale și financiare de către un singur cumpărător. În același timp, compania spune că are nevoie să-și crească capacitățile navale la nivel european, dar pleacă de la un calcul intern potrivit căruia, cu șantierele pe care le controlează deja, acoperă doar 50%–60% din necesar, motiv pentru care caută investiții suplimentare. Context: faliment, concedieri și blocaj la creditori Pe fondul discuțiilor despre investitori, Damen Shipyards Mangalia a notificat autoritățile locale privind concedierea a 1.011 angajați, măsură care urmează să fie aplicată în două etape, pentru finalizarea proiectelor curente și lichidarea activelor. Tot vineri, Adunarea Creditorilor a respins planul de scoatere la licitație a Șantierului Naval Mangalia, potrivit informațiilor citate în material. Ce urmează: negocieri fără acord și opțiunea parteneriatului public-privat Negocierile sunt în desfășurare, însă nu există un acord privind o achiziție. Papperger a menționat și posibilitatea unor inițiative de instruire pentru personalul rămas, în cadrul programelor interne ale companiei. Guvernul a inclus Șantierul Damen Mangalia pe lista companiilor de interes strategic la finalul lunii martie 2026, alături de Liberty Galați și Romaero. În paralel, autoritățile au discutat despre utilizarea unor sume din împrumutul de 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei) obținut prin mecanismul SAFE, pentru construcția a patru nave militare, cu o valoare totală estimată la 920 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei). Ministrul apărării, Radu Miruță, a confirmat că Rheinmetall este luat în considerare pentru preluarea activității din cadrul șantierului, într-un parteneriat public-privat cu statul român. În același context, ministrul a indicat o sumă de 760 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) justificată pentru șantier, menționând și o estimare de cost de 20% pentru operaționalizarea acestuia. Separat de cazul Mangalia, Libertatea notează, citând Profit.ro, că Rheinmetall a depus o ofertă neangajantă pentru achiziția German Naval Yards Kiel (GNYK) și așteaptă finalizarea procesului de due diligence (verificare detaliată înaintea tranzacției), urmând să depună o ofertă fermă în săptămânile următoare. [...]
STRABAG îşi extinde capacitatea pe segmentul feroviar din România prin preluarea BAWI Construction , o companie cu afaceri de 161 mil. lei în 2024, tranzacţie aflată încă în derulare procedurală, potrivit Ziarul Financiar . BAWI Construction este un furnizor de servicii complete pentru lucrări ce ţin de căi ferate. Compania a raportat în 2024 afaceri de 161 mil. lei şi un profit net de 26,6 mil. lei, conform datelor citate de ZF de pe mfinante.ro. Tranzacţia: confirmată, dar nefinalizată STRABAG a confirmat existenţa tranzacţiei, însă a precizat că procesul „rămâne supus anumitor etape procedurale şi contractuale” şi că va comunica ulterior, după finalizarea formalităţilor. „STRABAG este implicată într-o tranzacţie privind BAWI Construction din România. În această etapă, procesul rămâne însă supus anumitor etape procedurale şi contractuale. Vom comunica pe acest subiect după finalizarea tuturor formalităţilor relevante.” Cine este BAWI şi cum arată acţionariatul BAWI Construction a făcut parte din grupul german Wiebe şi are experienţă pe şantiere din România, dar şi din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Germania şi alte pieţe, potrivit informaţiilor din articol. În acţionariat figurează, conform listafirme.ro (citat de ZF): Willke Holding – 56% Daniel Birşan – 22% Marco Alpert – 22% De ce contează: consolidare într-o piaţă împinsă de proiectele de infrastructură Miza operaţională a tranzacţiei este întărirea prezenţei STRABAG într-un segment – infrastructura feroviară – care se suprapune cu motorul de creştere al pieţei locale de construcţii, alimentat de proiecte de transport (drumuri, autostrăzi, modernizări de aeroporturi) finanţate prin PNRR şi alte programe europene, conform contextului prezentat. STRABAG este prezentă în România din 1991, cu sediul central în Bucureşti din 1994, şi activează în toate sectoarele de construcţii, cu accent pe infrastructură de transport, clădiri şi inginerie civilă, precum şi proiecte de mediu. Context: dimensiunea STRABAG pe piaţa locală ZF notează că STRABAG se află în topul celor mai mari constructori de pe piaţa românească, alături de jucători precum Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade (grupul controlat de Dorinel Umbrărescu) şi Construcţii Erbaşu. La nivel de activitate, STRABAG România a raportat pentru 2023 o creştere de 65% a volumului producţiei, de la 315,4 milioane euro în 2022 la 519,2 milioane euro în 2023, potrivit oficialilor companiei citaţi. Totodată, numărul de angajaţi a urcat cu 10%, de la 1.768 la 1.942 la finalul lui 2023. [...]
Achiziția Moltbook de către Meta ridică miza riscurilor de securitate și guvernanță a datelor pentru ecosistemul său de platforme, într-un moment în care compania își accelerează investițiile în inteligență artificială, potrivit unei analize publicate de TechRadar . Moltbook este descris ca o platformă socială creată inițial pentru ca agenți autonomi de inteligență artificială să „socializeze” și să interacționeze între ei, fără supraveghere umană directă. Tranzacția vine pe fondul direcției asumate de Mark Zuckerberg de a împinge Meta mai departe în zona AI, compania indicând deja că intenționează să crească semnificativ cheltuielile pentru inițiative de inteligență artificială în acest an, cu obiectivul de a concura mai direct cu rivali precum OpenAI și Google. Un element operațional important menționat în material este că echipa Moltbook ar urma să se mute în „ Superintelligence labs ” ale Meta, alături de cercetători care lucrează la sisteme AI avansate. Totuși, Meta nu a precizat ce proiecte va primi această echipă, iar lipsa de detalii alimentează întrebările privind implicațiile pentru datele utilizatorilor de pe platformele principale ale companiei, inclusiv Facebook, Instagram și WhatsApp. De ce Moltbook este diferit și unde apar riscurile Platforma a fost creată de OpenClaw, organizația din spatele Moltbot, un cadru open-source pentru agenți autonomi care pot acționa în numele utilizatorului și pot executa sarcini independent (de exemplu: gestionare de fișiere, trimitere de mesaje, rulare de scripturi, interacțiune cu aplicații). Moltbook a fost construit ca „platformă complementară” pentru Moltbot, dar cu o diferență esențială: nu este un instrument pentru oameni, ci o rețea socială pentru agenți AI. Analiza compară conceptul cu o rețea de tip Reddit, dar populată de mașini, unde agenții pot posta, comenta și interacționa între ei. În acest tip de mediu, avertizează materialul, agenții ar putea, teoretic, să facă schimb de instrucțiuni malițioase sau să distribuie „prompts” compromise, ceea ce ar putea deschide canale pentru atacuri de tip „prompt injection” (manipularea instrucțiunilor către un model AI) sau scurgeri indirecte de date, dacă nu există guvernanță și controale de infrastructură solide. Contextul Meta: date multe, toleranță mică la erori Punctul sensibil, din perspectiva impactului asupra utilizatorilor și a companiilor care depind de platformele Meta, este că grupul deține deja volume foarte mari de date personale. În acest context, integrarea unei tehnologii percepute de unii experți drept potențial risc de securitate atrage o atenție sporită, mai ales pe fondul criticilor mai largi privind guvernanța confidențialității în proiectele AI și al problemelor recurente de securitate de pe platforme (inclusiv campanii de phishing și vulnerabilități de cont). Materialul amintește și controverse anterioare, precum cazul Onavo Protect VPN, unde Meta a fost scrutinată pentru presupusa monitorizare a activității utilizatorilor pe aplicații rivale (Snapchat, Amazon și YouTube) între 2016 și 2019, inclusiv prin interceptarea unor date criptate fără consimțământ clar, pentru avantaje competitive. Deși nu este confirmat un proces, acest istoric contribuie la percepția de risc atunci când Meta cumpără tehnologii emergente. Ce urmează: integrare în produse sau absorbție de talent În acest moment, nu este clar cum va integra Meta Moltbook în strategia sa AI. TechRadar descrie un tipar „buy-and-absorb” (cumpără și absoarbe), în care Meta achiziționează o companie, închide platforma independentă și integrează tehnologia, datele sau echipa în produsele sale (Facebook, Instagram, WhatsApp) ori în zona de cercetare AI. Scenariile avansate în analiză includ: folosirea echipei Moltbook pentru dezvoltarea de sisteme bazate pe agenți în divizia de cercetare AI; incorporarea unor elemente ale platformei în viitoare instrumente AI, dar numai după îmbunătățiri semnificative de securitate și guvernanță. Pentru utilizatori și pentru piață, miza imediată rămâne aceeași: dacă și când tehnologia ajunge să fie conectată la date din lumea reală, întrebarea centrală este ce garanții și controale va introduce Meta înainte de orice integrare. [...]
Un investitor american a preluat controlul operatorului Castelului Bran , după ce o entitate din grupul Ad Populum a cumpărat pachetul majoritar din Compania de Administrare a Domeniului Bran (CADB), potrivit Profit . Tranzacția mută centrul de decizie operațional și financiar al uneia dintre cele mai profitabile destinații turistice din România către un grup specializat în „entertainment” și produse de colecție. Firma VT Bran, înființată de o companie americană din grupul Ad Populum, a preluat 80% din părțile sociale ale CADB. Restul participațiilor rămân la moștenitorii castelului, iar compania Bran Capital Beteiligungs și-a pierdut calitatea de asociat. Ce se schimbă în control și administrare După transferul de părți sociale, administrarea CADB a fost preluată de Steven Bieg, directorul financiar al Ad Populum. Totodată, a fost încheiat un contract de superficie cu moștenitorii Castelului Bran, în calitate de coproprietari (superficia este un drept real care permite folosirea/construirea pe terenul altuia, în baza unui contract). Imediat după achiziție, grupul a început o campanie de recrutare în România pentru activitățile de administrare zilnică a castelului, inclusiv: vânzări de bilete; coordonarea personalului; mentenanță; organizarea de evenimente; raportare financiară; dezvoltarea echipei (ghizi turistici, personal comercial și administrativ). Reprezentanții Ad Populum nu au răspuns solicitărilor Profit privind strategia de operare până la publicarea articolului. Context: tranzacția vine după o dispută de arbitraj în SUA Tranzacția dintre asociații CADB și o entitate a grupului Ad Populum a avut loc la câteva luni după finalizarea unei dispute la „cea mai mare curte de arbitraj din lume”, în SUA, în urma căreia compania românească a fost transferată integral moștenitorilor Principesei Ileana a României. Înainte de tranzacție, Profit arăta că acționariatul CADB era împărțit între Dominic Habsburg Lothringen și alți moștenitori, alături de Bran Capital Beteiligungs. După achiziția pachetului majoritar, structura menționată de publicație indică: VT Bran: 80%; Dominic Habsburg Lothringen: 6,67%; Alexandra Ferch: 2,67%; Georg Holzhausen: 2%; Johann Holzhausen: 2%; Anton Sandhofer: 1,67%; Andrea Alexandra Sandhofer: 1,67%; Elisabeth Viktoria Sandhofer: 1,66%; Margareta Sandhofer: 1,66%. De ce contează economic: un operator cu profit record CADB a raportat pentru 2024 (ultimul an menționat) o cifră de afaceri de 12,4 milioane euro (aprox. 62 milioane lei) și un profit de circa 6 milioane euro (aprox. 30 milioane lei), rezultat descris ca record în istoricul companiei. În acest context, schimbarea controlului la nivelul operatorului poate influența direct politica de investiții, modul de monetizare (bilete, evenimente) și organizarea operațională. Cine este cumpărătorul Joel Weinshanker controlează grupul Ad Populum, un conglomerat axat pe produse de divertisment, obiecte de colecție, costume, jocuri și branduri de lifestyle. Weinshanker este cunoscut și ca administrator al Graceland, casa lui Elvis Presley din Memphis, unde gestionează turismul, licențierea și evenimentele în numele familiei Presley. Profit notează că Ad Populum s-a extins prin achiziții, inclusiv: cumpărarea Enesco (2023), producător de obiecte decorative și cadouri; preluarea activelor Diamond Comic Distributors (2025), împreună cu Universal Distribution, într-un context de faliment al companiei. [...]
