Știri din categoria Fuziuni și achiziții

Acasă/Știri/Fuziuni și achiziții/Carrefour își vinde operațiunile din...

Carrefour își vinde operațiunile din România către frații Pavăl - repoziționare a grupului pe piețe

Frații Pavăl, investitori români, pregătesc preluarea Carrefour România.

Frații Adrian și Dragoș Pavăl au intrat în negocieri exclusive pentru Carrefour România, potrivit Libertatea, care citează un comunicat al Pavăl Holding. Tranzacția vizează preluarea integrală a operațiunilor Carrefour din România, iar, conform sursei, brandul ar urma să fie păstrat.

Libertatea notează că tranzacția este estimată să se încheie în 5-6 luni. Publicația amintește că, la finalul lunii decembrie, Profit.ro scrisese că tranzacția ar fi evaluată la 750-900 de milioane de euro, însă această valoare nu este confirmată în comunicatul menționat de Libertatea.

Miza este semnificativă prin dimensiunea activelor locale ale retailerului francez. Conform datelor oficiale citate de Libertatea, Carrefour operează în România 478 de magazine: 55 hipermarketuri, 191 supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de unități de tip discount. Pe lângă hipermarketurile Carrefour, grupul are formatele Carrefour Expres și Carrefour Market, precum și rețeaua Supeco.

Din punct de vedere financiar, în 2024 (ultimul an cu date oficiale menționate), Carrefour a raportat în România afaceri de 12,5 miliarde de lei și un profit net de 52,4 milioane de lei, având peste 10.000 de angajați, conform Libertatea. În context, publicația mai arată că în cursa pentru activele Carrefour din România ar fi fost și Auchan, respectiv Zabka, proprietarul polonez al magazinelor Froo.

„măcelăria e goală”

Pe partea cumpărătorilor, Libertatea subliniază că frații Pavăl, proprietarii Dedeman, sunt prezentați drept cei mai bogați români, cu o avere estimată în timp real la 1,8 miliarde de euro de revista Forbes, și amintește că aceștia au anunțat anul trecut o altă achiziție, preluarea rețelei Praktiker din Grecia. Dacă tranzacția cu Carrefour România se finalizează în intervalul indicat, aceasta ar marca una dintre cele mai mari mutări din retailul local, prin trecerea unui portofoliu extins de magazine sub controlul unui investitor român.

Recomandate

Articole pe același subiect

Logo Ariston pe un fundal modern, simbolizând inovația în soluțiile de încălzire.
Fuziuni și achiziții11 feb. 2026

Ariston cumpără Riello după acordul semnat în decembrie 2025 - consolidare pe piața soluțiilor de încălzire

Ariston Holding N.V. intenționează să preia Riello Group , inclusiv subsidiara din România, potrivit Economica.net . Tranzacția vizează Riello Group S.p.A. (Italia), Riello America LLC (SUA) și filialele și sucursalele acestora, între care se află și Riello RO SRL. Riello este activ în producția și comercializarea de arzătoare, cazane, pompe de căldură și sisteme de climatizare, iar compania din România comercializează aceleași categorii de produse. Riello România a raportat pentru 2024 afaceri de circa 28,5 milioane de lei, o pierdere de peste 617.000 de lei și 12 angajați. La nivel global, compania a indicat că ar putea încheia 2025 cu vânzări nete de 400 de milioane de euro. Conform aceleiași surse, cele două companii au semnat un acord de vânzare în decembrie 2025, iar Ariston urmează să cumpere Riello pentru 289 de milioane de euro. Economica.net nu oferă detalii suplimentare despre calendarul finalizării tranzacției sau despre eventuale aprobări necesare. Ariston, prezent și în România, furnizează soluții pentru încălzire, ventilație și aer condiționat, încălzirea apei, tratarea aerului comercial, componente electrice și arzătoare. Ariston România a încheiat 2024 cu afaceri de peste 425,7 milioane de lei, un profit de 20 de milioane de lei și 106 angajați, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Economica.net. La nivel de grup, Ariston a raportat pentru primele nouă luni din 2025 venituri nete de aproape două miliarde de euro. [...]

Elon Musk în mașină, reflectând asupra succesului recent.
Fuziuni și achiziții05 feb. 2026

Averea lui Elon Musk depășește 850 miliarde dolari după fuziunea SpaceX cu xAI - cea mai mare tranzacție corporate din istorie

Fuziunea SpaceX–xAI l-a împins pe Elon Musk peste pragul de 800 mld. dolari , care notează că averea sa netă a urcat la circa 852 mld. dolari după anunțul tranzacției din 2 februarie 2026. Publicația indică drept reper estimarea Forbes, conform căreia acordul ar fi adăugat aproximativ 84 mld. dolari la averea deja record a antreprenorului. Miza pentru averea lui Musk este, în primul rând, reevaluarea participației sale în noua entitate rezultată din combinarea companiei aerospațiale SpaceX cu firma de inteligență artificială xAI. Musk ar deține aproximativ 43% din compania combinată, iar valoarea acestei participații ar fi în jur de 542 mld. dolari, ceea ce transformă SpaceX în cel mai valoros activ al său, peste deținerile din Tesla. Tranzacția este prezentată ca un reper și prin dimensiune: Dainik Jagran MPCG susține că entitatea rezultată este evaluată la 1,25 trilioane de dolari, ceea ce ar face din aceasta „cea mai mare fuziune corporativă” consemnată până acum. În termeni practici, această evaluare ridicată comprimă o parte tot mai mare din averea lui Musk într-un singur vehicul privat, ceea ce amplifică sensibilitatea averii sale la orice schimbare de percepție privind perspectivele SpaceX și xAI. În continuare, potențialul de creștere a averii depinde de pașii de finanțare și de listare. CNBC relatează că noua companie ar urma să urmărească o ofertă publică inițială (listare la bursă) mai târziu în 2026, iar Financial Times ar fi scris că SpaceX ar căuta să atragă până la 50 mld. dolari la o evaluare care ar putea ajunge la 1,5 trilioane de dolari. Dacă aceste repere se confirmă, efectul direct ar fi o nouă recalibrare a valorii participației lui Musk, cu impact imediat asupra averii sale nete. [...]

Elon Musk discutând despre fuziunea SpaceX cu xAI la Forumul Economic Mondial.
Fuziuni și achiziții03 feb. 2026

SpaceX și xAI se combină într-o singură entitate - miză pe integrarea AI cu infrastructura spațială

Elon Musk a anunțat fuziunea dintre SpaceX și xAI , consolidând astfel infrastructura de explorare spațială cu ambițiile sale în domeniul inteligenței artificiale. Potrivit Reuters , această mișcare ar putea pregăti terenul pentru una dintre cele mai mari oferte publice inițiale din istorie. Noua entitate rezultată din fuziune este estimată să aibă o valoare de aproximativ 1,25 trilioane de dolari, cu un preț al acțiunilor stabilit la circa 527 de dolari. Această fuziune vine în contextul în care SpaceX se pregătește pentru o ofertă publică inițială în luna iunie, care ar putea aduce până la 50 de miliarde de dolari și ar putea evalua compania la aproximativ 1,5 trilioane de dolari, conform Financial Times . Integrarea AI în infrastructura spațială Fuziunea dintre SpaceX și xAI este aliniată cu viziunea lui Musk de a implementa centre de date AI în spațiu. În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos , Musk a declarat că „cel mai ieftin loc pentru a pune AI va fi în spațiu. Și acest lucru va fi adevărat în doi ani, poate trei, cel târziu”. Această strategie ar putea transforma SpaceX într-un lider în domeniul infrastructurii spațiale bazate pe AI. Noua entitate va combina rachetele Falcon și constelația de sateliți Starlink de la SpaceX, care oferă acces la internet pentru peste 9 milioane de utilizatori, cu chatbot-ul Grok AI și platforma socială X de la xAI. SpaceX a solicitat recent autorizație de la Comisia Federală de Comunicații pentru a lansa până la un milion de sateliți, pentru a gestiona „creșterea explozivă a cererii de date generate de AI”. Impactul asupra pieței și reglementărilor Fuziunea ar putea întări poziția companiei pentru contractele de apărare, în contextul în care Pentagonul implementează strategia sa de accelerare a AI. xAI deține deja un contract în valoare de până la 200 de milioane de dolari pentru a furniza produse Grok rețelelor militare. În plus, SpaceX a actualizat recent politica de confidențialitate a Starlink pentru a permite utilizarea datelor clienților în scopuri de antrenare AI, cu opțiunea pentru utilizatori de a refuza. Profesorul de drept al confidențialității de la Universitatea Georgetown, Anupam Chander, a declarat pentru Reuters: „Cu siguranță îmi ridică o sprânceană și m-ar face să fiu îngrijorat dacă aș fi utilizator Starlink”. Această fuziune reprezintă un pas semnificativ în direcția integrării AI cu infrastructura spațială, punând bazele unei noi ere în explorarea și utilizarea spațiului. [...]

Eveniment AROBS cu participanți și activități în aer liber, într-un cadru festiv.
Fuziuni și achiziții02 feb. 2026

Integrarea Quest Global România oferă AROBS acces la expertiză în semiconductori și sănătate - colaborare pentru proiecte complexe de inginerie software

AROBS achiziționează Quest Global România printr-o tranzacție plătită integral în acțiuni , potrivit Economica.net . Operațiunea nu include componentă de numerar, iar noile acțiuni AROBS emise pentru finalizarea tranzacției vor avea o perioadă de lock-up (restricție de vânzare) de un an de la închiderea tranzacției. Este prima achiziție a AROBS în care valoarea este achitată integral în acțiuni, în linie cu strategia de fuziuni și achiziții (M&A) aprobată de acționari după transferul companiei pe Piața Principală a Bursei de Valori București, în septembrie 2023. Compania indică faptul că structura de finanțare urmărește alinierea intereselor și implicarea activă a echipei care se alătură grupului. „Alăturarea acestei echipe ne permite să abordăm proiecte mai complexe și să construim relații pe termen lung cu clienți globali, inclusiv din industrii cu cerințe tehnice și operaționale ridicate.” Miza principală a tranzacției, dincolo de integrarea unei echipe locale, este colaborarea strategică pe proiecte complexe de inginerie. AROBS Group și Quest Global intenționează să dezvolte o cooperare mai amplă pentru proiecte de inginerie software și transformare digitală pentru clienți internaționali, cu livrare din România, valorificând capabilitățile complementare, expunerea pe industrii și acoperirea geografică a celor două grupuri. Quest Global România are sediul în Craiova și a ajuns la aproximativ 110 specialiști, cu activitate în servicii integrate de dezvoltare software, testare și validare, design și experiență de utilizare, aplicații mobile, soluții embedded (software integrat în echipamente) și consultanță IT. Compania deservește industrii precum IT & Data, Automotive, Sănătate, Semiconductori, Petrol & Gaze și Software, folosind metodologii agile și procese scalabile pentru clienți de tip enterprise. În plan operațional, conducerea entității din România va rămâne la echipa actuală de management, coordonată de Ana-Maria Vasilescu. Rezultatele Quest Global România vor fi incluse în situațiile financiare consolidate ale AROBS după finalizarea tranzacției, estimată pentru prima jumătate a anului. Tranzacția se adaugă achizițiilor realizate de AROBS în 2025, orientate spre extinderea expertizei tehnice și consolidarea prezenței internaționale. În 2025, grupul a cumpărat SVT Electronics, a preluat o participație majoritară în Codingscape (prima achiziție directă în Statele Unite) și a achiziționat Gess Engineering , companie specializată în servicii de inginerie și testare pentru industria auto. În ansamblu, AROBS le prezintă ca tranzacții menite să susțină livrarea de proiecte complexe pentru clienți internaționali, prin sinergii operaționale și comerciale. Elemente-cheie ale colaborării strategice anunțate: livrare din România pentru proiecte internaționale de inginerie software și transformare digitală; combinarea capabilităților complementare ale AROBS și Quest Global (dezvoltare, embedded, testare și asigurarea calității); extinderea adresabilității către industrii cu cerințe ridicate (inclusiv semiconductori și sănătate); consolidarea relațiilor cu clienți globali și creșterea capacității de a aborda proiecte mai complexe. [...]

Stație de alimentare Lukoil cu prețuri la combustibil vizibile.
Fuziuni și achiziții29 ian. 2026

Lukoil vinde activele internaționale grupului american Carlyle – o mișcare forțată de sancțiunile impuse de SUA

Sub presiunea sancțiunilor occidentale, Lukoil a anunțat că a ajuns la un acord preliminar cu fondul american de investiții Carlyle Group pentru vânzarea celor mai importante active internaționale ale sale , estimate la circa 22 de miliarde de dolari. Potrivit Reuters , tranzacția este condiționată de obținerea aprobărilor autorităților de reglementare, inclusiv a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Acordul vizează compania LUKOIL International GmbH , divizia care gestionează operațiunile externe ale grupului rus, incluzând participații în câmpuri petroliere, rafinării și alte active energetice din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia Centrală și Mexic. Printre cele mai valoroase se numără participația în uriașul zăcământ West Qurna 2 din Irak, precum și rafinăriile din România și Bulgaria. Activele din Kazahstan nu fac parte din această tranzacție. Anunțul vine în contextul în care SUA au impus sancțiuni severe împotriva Lukoil în octombrie 2025, alături de Rosneft, ca urmare a lipsei progresului în negocierile de pace cu Ucraina. În acest sens, Trezoreria americană a acordat companiei rusești termen până la 28 februarie 2026 pentru a înstrăina activele aflate sub jurisdicție internațională. Grupul Carlyle , care administrează active în valoare de 474 de miliarde de dolari la nivel global, a transmis că acordul este încă supus unor proceduri de due diligence și autorizări reglementare. De asemenea, surse apropiate negocierilor au declarat că și alte companii au fost interesate de portofoliul Lukoil, inclusiv Exxon Mobil, Chevron, conglomeratul IHC din Abu Dhabi și Midad Energy din Arabia Saudită. În ciuda acestor discuții, două tentative anterioare de vânzare au fost blocate de SUA: un acord cu grupul elvețian Gunvor în octombrie și un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners în decembrie. Kazahstanul, la rândul său, a notificat oficial autoritățile americane cu privire la dorința de a prelua participațiile Lukoil în proiectele din țară, care includ acces la Consorțiul de Conducte din Marea Caspică și la zăcământul gigant Tengiz, principalul câmp petrolier kazah. Tranzacția, dacă va fi aprobată, ar marca o retragere completă a Lukoil din piețele internaționale și o nouă etapă în izolarea economică a Rusiei ca urmare a războiului din Ucraina. [...]

Sediul Garanti BBVA România, cu uși verzi și logo distinctiv.
Fuziuni și achiziții27 ian. 2026

Garanti Bank România scoasă la vânzare - Raiffeisen, ING și Intesa fac oferte

Garanti Bank România a fost scoasă din nou la vânzare, iar Raiffeisen, ING și Intesa au depus oferte pentru a o prelua , potrivit Profit.ro . Procesul de vânzare a fost reluat după ce, în 2020, BBVA a suspendat o tranzacție similară din cauza pandemiei. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 13 februarie . Garanti BBVA România , deținută de Garanti BBVA Turcia printr-o companie olandeză, nu a fost integrată în activitățile principale ale grupului spaniol BBVA. Aceasta a rămas administrată pe filieră turcească, fără a valorifica oportunitățile de creștere în comunitatea românească din Spania. În România , banca a reușit să mențină un business sănătos, dar nu a depășit o cotă de piață de 2%. Interesul pentru achiziția Garanti BBVA România este mare, având în vedere că ING , Raiffeisen și Intesa Sanpaolo ar putea să-și crească semnificativ cota de piață. ING, cu o cotă actuală de 8,85% , și Raiffeisen, cu 9,31% , ar putea depăși 11% dacă ar câștiga licitația, urcând astfel pe locul patru în piață. Intesa Sanpaolo, care a preluat recent First Bank, ar putea atinge o cotă de 4% după achiziție. Garanti BBVA România a raportat o creștere a veniturilor nete din dobânzi cu 44,2% în 2024, ajungând la 570 milioane de lei. De asemenea, activele totale au crescut la 16,8 miliarde de lei. În ciuda acestor performanțe, profitul net a fost afectat de noua taxă pe cifra de afaceri și de cheltuielile suplimentare asociate cu proiectele de transformare digitală. Banca a înregistrat un profit net de 133,5 milioane de lei, comparativ cu 187 de milioane de lei fără aceste costuri suplimentare. [...]