Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Amazon pariază 11,5 miliarde de dolari (aprox. 52 mld. lei) pe Globalstar pentru a accelera serviciile satelit-direct pe telefon, într-o mișcare care ar urma să-i permită să lanseze din 2028 tehnologia „Direct-to-Device” (D2D) și să reducă din decalajul față de SpaceX, potrivit HotNews.
Globalstar furnizează servicii de comunicații prin satelit, folosite mai ales în situații în care rețelele mobile clasice nu funcționează. Tehnologia D2D permite trimiterea de mesaje sau semnale direct de pe telefon, fără antene GSM.
Globalstar este cunoscută pentru funcția „Emergency SOS” de pe iPhone, lansată în 2022 odată cu iPhone 14. În contextul tranzacției, Amazon ar urma să poată lansa din 2028 servicii bazate pe D2D.
Din punct de vedere operațional, achiziția aduce și sateliți în plus: Amazon are în prezent aproximativ 200 de sateliți, iar Globalstar ar adăuga 24, conform informațiilor din articol.
Amazon este încă la început cu propria rețea de sateliți și încearcă să recupereze față de SpaceX, care operează Starlink. SpaceX este mult înainte, cu o rețea de circa 10.000 de sateliți.
Amazon vrea să-și extindă rețeaua și are în plan lansarea a 3.200 de sateliți pe orbita terestră joasă până în 2029. Compania are în plan și servicii de internet prin satelit spre final de 2026, potrivit aceleiași surse.
După anunț, acțiunile Globalstar au crescut cu peste 10%, după ce urcaseră deja cu 6% în ultimele două săptămâni pe fondul informațiilor din presă privind negocierile. Acțiunile Amazon au crescut cu 3%.
Apple investise anterior în Globalstar: în 2024, compania a alocat 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,8 mld. lei) pentru a finanța extinderea serviciilor de comunicații pentru iPhone și a obținut atunci o participație de 20% în companie. Globalstar a fost înființată în urmă cu 35 de ani și are sediul în Covington, Louisiana.
Recomandate
Achiziția Globalstar de către Amazon obligă ieșirea Apple din acționariatul companiei , iar mutarea are implicații directe pentru controlul și drepturile de vot asupra infrastructurii satelitare folosite de funcțiile „via satelit” de pe iPhone și Apple Watch, potrivit AppleInsider . Amazon a convenit pe 14 aprilie să cumpere furnizorul de servicii satelitare Globalstar într-o tranzacție de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei). Achiziția ar adăuga Globalstar la portofoliul satelitar existent al Amazon, care include afacerea sa Leo (sateliți pe orbită joasă). Apple deține 20% din acțiunile Globalstar în baza unui angajament de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) din 2024, care a inclus o achiziție de acțiuni de 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei). Odată cu închiderea tranzacției, Apple nu va mai păstra acțiunile și nici drepturile de vot aferente. Ce cere Amazon de la autoritatea de reglementare și cum se face transferul Într-un document depus la FCC (autoritatea americană de reglementare în comunicații) la 26 mai 2026, Amazon și Globalstar solicită aprobarea transferului de licențe și autorizații între cele două companii, un pas esențial pentru finalizarea achiziției în SUA. Conform documentului, Amazon creează o subsidiară pentru a realiza fuziunea, denumită „Grapefruit Acquisition Sub II, LLC”. Această entitate („Grapefruit”) ar urma să preia participația de 20% a Apple, inclusiv drepturile de vot. La final, Globalstar, Inc. „va înceta să existe”, iar „Grapefruit” va gestiona entitățile Globalstar USA LLC, Globalstar Licensee LLC și GUSA Licensee LLC. Ce se întâmplă cu serviciile prin satelit pentru iPhone și Apple Watch Documentul depus la FCC nu precizează ce primește Apple în schimbul transferului de acțiuni și al modificărilor de structură, „dacă primește ceva”, notează publicația. Totuși, Amazon a susținut la anunțul din aprilie că Apple nu va fi afectată și că există un acord pentru menținerea conectivității prin satelit pentru funcțiile actuale și viitoare de pe iPhone și Apple Watch. Sunt menționate explicit: „Emergency SOS via Satellite” (SOS de urgență prin satelit); „Roadside Assistance via Satellite” (asistență rutieră prin satelit). Amazon reiterează în documentul către FCC angajamentul de a furniza serviciul și de a-l îmbunătăți în viitor, dar indică și intenția de a folosi achiziția Globalstar pentru a lucra și cu alți producători de smartphone-uri și dispozitive mobile, precum și cu operatori telecom. [...]
Un posibilirea fuziune Tesla– SpaceX ar putea redesena controlul și finanțarea în imperiul Musk , într-un scenariu în care listarea SpaceX ar aduce capital proaspăt, iar structura rezultată ar concentra puterea de vot la vârf, potrivit WinFuture . Analiza indică faptul că planurile pentru unirea celor două companii „prind contur”, iar analiștii se așteaptă ca o fuziune să poată fi finalizată până în primul semestru din 2027. Un catalizator important ar fi IPO-ul (listarea la bursă) SpaceX, planificat pentru iunie 2026, care ar urma să aducă finanțare nouă. De ce contează: controlul și guvernanța corporativă Miza centrală nu este doar tehnologică, ci și de guvernanță. WinFuture notează că Elon Musk ar avea un motiv major să urmărească o astfel de structură: la Tesla ar deține „doar” circa 20% din drepturile de vot și se confruntă frecvent cu critici privind conducerea, în timp ce la SpaceX ar beneficia de acțiuni speciale care îi asigură o majoritate de vot de 85%. Un grup comun ar putea să-i ofere „pe termen lung” o putere mult mai mare asupra întregului conglomerat. În paralel, dimensiunea financiară ar fi uriașă: Tesla este evaluată la peste 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei), iar SpaceX ar urmări la listare o evaluare de 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,1 trilioane lei), conform estimărilor citate. Riscuri invocate: tranzacții interne și opacitate mai mare Materialul semnalează și temeri legate de modul în care o fuziune ar putea fi folosită pentru a acoperi „goluri financiare” între entități. Sunt amintite precedente controversate, inclusiv achiziția SolarCity de către Tesla în 2016, care a generat procese din partea acționarilor. În zona de inteligență artificială, WinFuture descrie fluxuri financiare semnificative între companii, care ar putea deveni mai greu de urmărit într-o structură unificată. Sunt menționate, între altele: SpaceX ar fi cumpărat startup-ul de inteligență artificială xAI pentru 250 miliarde dolari (aprox. 1.150 trilioane lei), iar Tesla ar fi investit anterior 2 miliarde dolari (aprox. 9,2 trilioane lei) în companie; SpaceX ar fi achiziționat sisteme de stocare a energiei de la Tesla în valoare de circa 700 milioane dolari (aprox. 3,2 trilioane lei). Ce ar susține fuziunea operațional: integrare pe cipuri și infrastructură Pe partea operațională, WinFuture indică o apropiere deja existentă între companii, citând un articol din NZZ (fără a detalia documente primare). Printre exemplele menționate: Charles Kuehmann ar conduce cercetarea de materiale pentru ambele companii; în Austin (Texas) ar fi planificată o fabrică comună de semiconductori, unde ar urma să fie produse cipuri pentru vehicule și roboți, dar și procesoare rezistente la radiații pentru sateliți și centre de date „în spațiu”. Direcția comună ar fi tot mai mult orientată spre inteligență artificială, iar o fuziune ar crea un ecosistem care să lege hardware-ul (cipuri, roboți, vehicule, sateliți) de software și infrastructură. Ce urmează Calendarul rămâne, deocamdată, la nivel de scenariu: IPO-ul SpaceX din iunie 2026 este prezentat ca posibil „start”, iar finalizarea fuziunii este plasată de analiști în prima jumătate a lui 2027. În același timp, WinFuture notează avertismente privind riscurile pentru investitori, pe fondul cheltuielilor mari pentru dezvoltarea de inteligență artificială și al unor centre de date descrise ca fiind parțial neutilizate. [...]
Planul Airbus–Leonardo–Thales de a-și uni operațiunile de sateliți riscă să fie condiționat de remedii antitrust și concesii privind activele , pe fondul presiunilor venite atât din zona de reglementare, cât și din partea sindicatelor, potrivit Economedia . Tranzacția vizează fuziunea activităților din domeniul sateliților și crearea unei societăți mixte europene care ar urma să concureze cu SpaceX (compania lui Elon Musk). Inițiativa este urmărită de autorități din mai multe țări, conform informațiilor relatate de Les Echos, preluate de Bloomberg. Ce ar putea cere Comisia Europeană : „măsuri structurale” Marco Fuchs, CEO al grupului german de sateliți OHB, spune că autoritățile antitrust ale Comisiei Europene ar trebui să analizeze „cu atenție” tranzacția și să propună „măsuri structurale” pentru a evita afectarea concurenței. În acest context, publicația menționează ca exemplu de măsură corectivă posibilă solicitarea de către UE a cedării Tesat, entitate a Airbus care furnizează componente pentru comunicații prin satelit. Totodată, OHB ar fi pregătită să preia activele pe care noua entitate ar putea fi obligată să le vândă. Presiune sindicală: controlul și locurile de muncă Tranzacția are și o dimensiune sensibilă din perspectiva forței de muncă și a controlului asupra viitoarei companii. Potrivit Les Echos (via Bloomberg), sindicatele italiene și germane nu doresc ca noua entitate — denumită „Bromo” — să „devină franceză”, în timp ce sindicatele franceze sunt îngrijorate de posibile reduceri de personal. Reprezentanții de presă ai Airbus, Leonardo și Thales nu au comentat imediat, în afara programului de lucru, atunci când au fost contactați de Bloomberg vineri. [...]
Otokar a finalizat preluarea a 96,77% din Automecanica Mediaș pentru circa 85 milioane euro , tranzacție care mută o parte relevantă din producția de vehicule militare pentru România în capacități locale și creează baza industrială pentru contractul COBRA II, potrivit Economica . Achiziția a fost închisă după obținerea aprobărilor de la autoritățile de reglementare. Otokar spune că unitatea din Mediaș devine un centru regional pentru sisteme terestre și vehicule blindate la standarde NATO, într-un moment în care România accelerează modernizarea forțelor armate și își consolidează capacitățile industriale pe flancul estic al NATO. Ce se schimbă operațional: producție locală pentru COBRA II Miza imediată a tranzacției este execuția programului COBRA II ATBTU. În noiembrie 2024, Otokar a semnat cu C.N. Romtehnica S.A. un contract pentru livrarea a 1.059 de vehicule blindate ușoare tactice pe roți COBRA II 4×4 către Ministerul Apărării Naționale. Contractul este evaluat la aproximativ 4,26 miliarde lei (aprox. 857 milioane euro), fără TVA, iar în cadrul programului „aproape 800 de vehicule” urmează să fie produse local, într-un cadru de cooperare industrială. Primul vehicul COBRA II construit în România a fost prezentat la expoziția de apărare BSDA 2026 din București. Capacitatea de la Mediaș: infrastructură și forță de muncă Unitatea de producție din Mediaș are o suprafață de aproximativ 140.000 de metri pătrați și „peste 250 de angajați”, muncitori și personal tehnic. Conform informațiilor din articol, fabrica este dotată cu infrastructură conformă standardelor NATO și are licențele necesare pentru producția în serie a vehiculelor blindate. Mesajul Otokar: transfer de tehnologie și potențial de export CEO-ul Otokar, Aykut Özüner, leagă investiția de o prezență pe termen lung în România și de dezvoltarea industrială, inclusiv prin furnizori, colaborare în inginerie și oportunități de export asociate viitoarelor programe de apărare ale NATO și ale Uniunii Europene. „Investiția noastră nu este doar o decizie de producție — este un parteneriat strategic axat pe creșterea industrială, dezvoltarea tehnologică și securitatea regională.” În plan corporativ, Otokar este parte a Grupului Koç și menționează că este furnizor pentru NATO și ONU, cu peste 33.000 de vehicule militare în serviciu activ în aproape 50 de țări. [...]
Nestlé preia integral Yfood , consolidându-și intrarea pe segmentul băuturilor care înlocuiesc masa , după ce în 2023 plătise 220 milioane euro (aprox. 1,1 miliarde lei) pentru 49% din companie, potrivit RetailDetail . Tranzacția este încă supusă aprobării autorităților de concurență, iar grupul nu a publicat detalii financiare despre achiziția pachetului rămas. Yfood este un producător german în creștere rapidă de „mese gata de băut” (ready-to-drink), iar Nestlé spune că vizează extinderea globală către noi categorii de consumatori cu brandul său de „smart food” (alimente funcționale, orientate spre conveniență și aport nutritiv). Ce se schimbă în conducerea Yfood Odată cu preluarea completă, cei doi fondatori și co-directori executivi ai Yfood, Benjamin Kremer și Noel Bollmann, părăsesc compania. Publicația nu precizează cine le va prelua atribuțiile sau cum va arăta structura de management după închiderea tranzacției. Context: de la participație minoritară la control total Nestlé intrase în acționariatul Yfood în 2023, când a cumpărat 49% pentru 220 milioane euro (aprox. 1,1 miliarde lei). Acum, grupul trece la control integral, într-o mișcare care îi poate accelera extinderea pe un segment unde viteza de execuție (distribuție, marketing, dezvoltare de produse) contează la fel de mult ca producția. Achiziția este și prima realizată sub mandatul noului CEO al Nestlé, Philipp Navratil , aflat la conducerea companiei din septembrie 2025, conform aceleiași surse. [...]
Autoritățile chineze pun sub semnul întrebării o achiziție de 4 mld. dolari (aprox. 18,4 mld. lei) , ceea ce riscă să blocheze preluarea Allied Gold din Mali de către Zijin Gold International, într-un moment în care volatilitatea prețului aurului și riscul politic din regiune apasă tot mai mult asupra tranzacțiilor din minerit, potrivit Antena 3 . Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China (NDRC) analizează tranzacția și a ridicat întrebări legate de „prima de evaluare” (diferența dintre prețul oferit și prețul considerat justificat de piață) și de expunerea la riscuri geopolitice asociate operațiunilor Allied din Mali. În material sunt citate Business Insider Africa și Financial Times, care indică faptul că aceste rezerve de reglementare au introdus incertitudine în jurul finalizării tranzacției. Ce se cumpără și de ce contează pentru piața de M&A din minerit Propunerea vizează achiziția Allied Gold, companie al cărei activ principal este mina Sadiola din Mali, descrisă ca o jurisdicție tot mai riscantă pentru marii producători globali. Tranzacția ar fi una dintre primele mișcări majore pentru cumpărătorul listat la Hong Kong după listarea publică (IPO) din toamna trecută, conform Financial Times. Acordul a fost convenit la începutul anului, la un preț de 44 de dolari canadieni pe acțiune. Între timp, termenul inițial de închidere, 29 mai, a fost depășit, iar acțiunile Allied se tranzacționează la 34,73 dolari canadieni, sub prețul ofertei — un semnal că piața a început să includă în preț riscul ca tranzacția să nu se mai închidă. Riscul de țară devine criteriu de aprobare, nu doar de investiție Antena 3 notează că Mali s-a confruntat cu atacuri violente ale grupărilor separatiste și jihadiste, iar guvernul militar a reținut executivi din sectorul minier străin și a renegociat contracte cu operatori precum Barrick Gold și Resolute Mining. În acest context, îngrijorările autorităților chineze nu țin doar de preț, ci și de stabilitatea operațională pe termen lung. Pe fundal, materialul indică o tendință mai largă: companiile miniere occidentale își reduc expunerea la jurisdicții africane cu risc ridicat, ceea ce creează oportunități pentru grupuri chineze care caută active deja productive, nu proiecte în faze incipiente. Context de piață: aurul a scăzut față de vârful care a alimentat valul de tranzacții Tranzacția a fost negociată într-o perioadă în care aurul urcase peste 5.500 de dolari pe uncie, însă ulterior prețul ar fi coborât spre aproximativ 4.500 de dolari pe uncie, potrivit materialului. Această corecție ar fi temperat apetitul investitorilor și a crescut sensibilitatea la evaluări considerate prea ridicate. Un purtător de cuvânt al Allied a declarat că ambele părți lucrează în continuare pentru finalizarea tranzacției, invocând o „logică comercială solidă”. În lipsa unor detalii suplimentare în articol despre calendarul revizuit sau condițiile impuse de autorități, rămâne neclar dacă și când ar putea fi depășite obstacolele de reglementare. [...]
