Știri
Știri din categoria Externe
Rusia cere României să ia în calcul evacuarea diplomaților din Kiev, într-un demers care ridică miza de securitate pentru funcționarea misiunii diplomatice românești din Ucraina și pune presiune directă pe decizia Bucureștiului de a-și menține prezența, potrivit Știrile Pro TV.
Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a solicitat o întrevedere cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în cadrul căreia a cerut României „să trateze cu maximă seriozitate recomandarea de evacuare din capitala ucraineană a personalului lor diplomatic”. Mesajul este prezentat de Ambasada Rusiei în România ca reacție la poziția publică a MAE față de avertismentele Moscovei privind posibile lovituri asupra Kievului.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ambasada Rusiei în România afirmă că, la întâlnirea din 27 mai 2026, partea română a fost informată despre o declarație a MAE rus din 25 mai referitoare la „lovituri sistemice planificate” ale forțelor ruse asupra unor ținte din Ucraina, inclusiv „centre de luare a deciziilor” și „puncte de comandă” din Kiev, ca răspuns la atacuri atribuite „regimului de la Kiev” asupra populației civile din Rusia.
În același mesaj, ambasadorul rus îi îndeamnă pe diplomații români să nu „urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene” și să nu „expună inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni” prin menținerea personalului diplomatic în capitala ucraineană.
Potrivit comunicării părții ruse, Moscova cere României să condamne un atac ucrainean la Starobelsk (Lugansk), despre care afirmă că a vizat un colegiu al Universității Pedagogice de Stat din Lugansk și că ar fi provocat 21 de morți și peste 60 de răniți. Reprezentanții ambasadei acuză autoritățile române că „nu au avut curajul” să condamne atacul și susțin că, în schimb, ar fi fost invocate „clișee propagandistice”.
Totodată, potrivit aceluiași mesaj, ambasadorul rus ar fi cerut ca România „să înceteze sprijinul militar și financiar” pentru Kiev.
MAE a transmis miercuri că amenințarea formulată de MAE rus prin comunicat și postări pe rețelele sociale reprezintă o escaladare „gravă și iresponsabilă” și a precizat că România își va menține prezența diplomatică la Kiev și „nu va fi intimidată”.
În mesajul citat de Știrile Pro TV, MAE avertizează că o astfel de amenințare, dacă ar fi pusă în aplicare, „ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional”.
În același context, aproape 50 de țări au condamnat, într-o declarație comună la Națiunile Unite, ceea ce au calificat drept amenințări ale Rusiei la adresa ambasadelor din Ucraina. Separat, Rusia a solicitat Washingtonului să-și evacueze ambasada din Kiev, invocând „atacuri sistematice” asupra capitalei ucrainene, pe fondul unor avertismente similare către alte misiuni diplomatice.
Ce urmează, din informațiile disponibile: România își menține, deocamdată, poziția anunțată public de MAE privind continuarea activității diplomatice la Kiev, în pofida presiunii și avertismentelor transmise de partea rusă.
Recomandate
Relatările din presa ucraineană despre drona care a lovit un bloc din Galați ridică miza de securitate pentru România , prin faptul că incidentul este prezentat ca unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul unui stat NATO și UE în contextul atacurilor rusești din apropierea graniței, potrivit Mediafax . Mai multe site-uri de știri din Ucraina, între care 24 Kanal, UNN și RBC-Ucraina, au relatat că drona a lovit o clădire rezidențială din municipiul Galați, provocând o explozie și un incendiu la nivelul etajelor superioare. În materialele publicate au fost incluse imagini și înregistrări video de la fața locului, cu acoperișul avariat și intervenția echipelor de urgență. De ce contează: incidentul este încadrat ca risc transfrontalier, nu ca episod izolat Un element comun al relatărilor este accentul pus pe faptul că evenimentul s-a produs pe teritoriul României, stat membru NATO și al Uniunii Europene. Unele publicații ucrainene descriu cazul ca o nouă dovadă a riscurilor generate de atacurile rusești desfășurate în apropierea frontierei româno-ucrainene. Context invocat de presa ucraineană: precedente în zona Galațiului Jurnaliștii ucraineni amintesc că nu este primul incident de acest tip în apropierea graniței. În ultimele luni, autoritățile române au raportat în repetate rânduri că fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României după atacuri rusești asupra infrastructurii portuare din sudul regiunii Odesa. În același context, presa de la Kiev subliniază că atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre continuă să creeze riscuri pentru localitățile de peste frontieră, inclusiv pentru orașe românești precum Galați și Tulcea. [...]
România cere accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după ce MAE confirmă că drona din Galați a fost rusească , iar incidentul este tratat ca o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian național, potrivit Biziday . Ministerul Afacerilor Externe a transmis că prăbușirea dronei pe un bloc din Galați reprezintă „o escaladare gravă și iresponsabilă din partea Federației Ruse”, confirmând astfel că este vorba despre o dronă rusească. MAE spune că România „va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns” și că aliații NATO au fost informați cu privire la circumstanțele incidentului. În același comunicat, MAE afirmă că a solicitat aliaților „măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România”, indicând o presiune pentru întărirea apărării aeriene împotriva dronelor, în contextul riscurilor de securitate la granița estică a NATO. „Federația Rusă continuă să fie un stat agresor care duce un război ilegal cu implicații grave pentru securitatea regională și siguranța cetățenilor. Federația Rusă poartă direct responsabilitatea pentru aceste acțiuni grave și iresponsabile. România va acționa cu fermitate maximă pentru creșterea presiunii internaționale asupra Federației Ruse în vederea unei încetări imediate și cuprinzătoare a focului.” Context: cadrul legal și reacțiile externe Incidentul a fost preluat de presa internațională, inclusiv CNN, Reuters , Politico și Deutsche Welle, notează publicația. Reuters a evidențiat că legislația din România permite doborârea dronelor în timp de pace dacă sunt puse în pericol vieți omenești sau bunuri, însă „până în prezent nu s-a recurs la această măsură”. Separat, Biziday amintește că joi, după convocarea ambasadorului rus la MAE într-un alt dosar (legat de avertismentul Moscovei privind evacuarea diplomaților de la Kiev), Ambasada Rusiei la București a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că i-a îndemnat pe diplomații români să trateze „cu maximă seriozitate” recomandarea de evacuare din capitala ucraineană. Pentru detalii despre incidentul inițial, Biziday trimite la materialul anterior despre prăbușirea dronei: Biziday . [...]
Incidentul cu drona din Galați urcă la nivel de reacție diplomatică, după ce Kremlinul confirmă că Vladimir Putin a fost informat , în timp ce România trece la măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, potrivit G4Media . Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că liderul de la Moscova a fost informat despre incident, fiind citat de Bloomberg. În același timp, o dronă rusă a lovit vineri un bloc din Galați, rănind doi locatari, conform informațiilor publicate. Pe plan intern, președintele Nicușor Dan a anunțat că România îl expulzează pe consulul rus din Constanța și închide consulatul, ca măsură de retorsiune. Publicația notează că va reveni cu detalii. [...]
Amenințarea lui Medvedev indică un risc de securitate care poate crește costurile de apărare pe flancul estic. Într-o reacție după incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, Dmitri Medvedev a susținut că astfel de episoade „se vor întâmpla în continuare”, invocând sprijinul statelor europene pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Medvedev, fost președinte al Rusiei, a afirmat că „statele europene sunt participante directe la războiul cu Rusia” și a avertizat că cetățenii din UE „nu vor putea dormi liniștiți”, mai ales în zonele unde sunt amplasate fabrici de drone. Declarațiile vin în contextul în care incidentul de la Galați a fost tratat la nivel înalt în România. „Așadar, să se pregătească: acest lucru se va întâmpla în continuare. Este un război!” Incidentul din Galați și reacția instituțională din România Conform informațiilor prezentate, o dronă rusească s-a prăbușit vineri dimineața pe un bloc din Galați, impactul fiind urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor și transportate la spital, iar „alte zeci” de locatari au fost evacuate. Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru a discuta implicațiile a ceea ce a numit „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: presiune pe securitate și pe bugetele de apărare Dincolo de dimensiunea politică, mesajul transmis de Medvedev și faptul că un incident de acest tip a produs victime și evacuări pe teritoriul României ridică miza operațională pentru autorități: protecția infrastructurii civile și gestionarea riscurilor la granița estică a NATO. În plan practic, astfel de episoade pot accelera decizii privind întărirea apărării aeriene și a capacităților de supraveghere, cu efect direct asupra priorităților bugetare și a planificării de securitate în regiune. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii despre măsuri concrete sau costuri estimate. [...]
România închide Consulatul Rusiei la Constanța și îl expulzează pe consulul general după incidentul în care o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, o decizie cu impact direct asupra canalelor diplomatice și consulare din regiune, potrivit HotNews . Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri că diplomatul rus de la Constanța a fost declarat „persona non-grata” (adică indezirabil, cu obligația de a părăsi țara), iar reprezentanța diplomatică urmează să fie închisă. Șeful statului a spus că „întreaga responsabilitate” pentru incident „aparține Rusiei”. Cine este diplomatul vizat de decizie Deși președintele nu l-a numit, lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe indică faptul că este vorba despre Andrey Kosilin, numit consul al Rusiei la Constanța în ianuarie 2023, conform documentului MAE citat de publicație. Potrivit presei ruse, Kosilin a absolvit în 1991 Universitatea de Stat din Moscova, specializarea Relații Internaționale, și a intrat în corpul diplomatic în același an. Din 2012 are rangul diplomatic de consilier de clasa I, iar din 2015 a fost consilier superior în cadrul celui de-al Patrulea Departament European al Ministerului rus de Externe. Înainte de Constanța, a ocupat funcții în aparatul central al MAE rus și în cadrul Ambasadei Rusiei în România. Ultimul eveniment public menționat: ceremonia de 9 mai HotNews notează că, la începutul lunii, consulul a participat la un eveniment public la Constanța, organizat de Consulatul General, cu ocazia „Zilei Victoriei” (victoria în Al Doilea Război Mondial, în narativul oficial rus). Conform postării de pe pagina de Facebook a consulatului, ceremonia a avut loc la cimitirul militar sovietic din Constanța, redeschis după lucrări de amenajare, cu participarea unor „compatrioți”, reprezentanți ai unor ONG-uri, membri ai filialelor regionale ale motoclubului „Lupii de Noapte” și localnici. Ce urmează: măsuri de apărare și reacția autorităților În aceeași declarație, președintele a spus că România se va întări pe zona de apărare antiaeriană prin programul SAFE , menționând că „contractele se semnează zilele astea” și că livrarea ar urma să aibă loc „într-un an sau doi”. Totodată, Nicușor Dan a apreciat reacția autorităților după incidentul din Galați, indicând că au fost luate măsuri pentru zona potențial afectată, inclusiv suplimentarea personalului. [...]
Ucraina își intensifică de câteva săptămâni loviturile cu drone asupra infrastructurii logistice ruse din teritoriile ocupate , într-o încercare de a perturba rutele de aprovizionare care susțin operațiunile Moscovei în estul și sudul țării, potrivit unei analize citate de Agerpres . Țintele ar include, conform experților, militarilor și localnicilor citați de AFP, infrastructura de transport din zonele ocupate, cu accent pe drumurile care leagă orașe mari, între care este menționat Mariupol . Ce se știe din informațiile publice disponibile Articolul Agerpres indică faptul că intensificarea atacurilor durează „de mai multe săptămâni” și că vizează „în special drumurile” folosite pentru legături între centre urbane importante din teritoriile ocupate. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile suplimentare din analiza AFP (de exemplu, amploarea exactă a atacurilor, tipurile de obiective lovite sau evaluări cantitative ale efectelor) nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
