Știri
Știri din categoria Externe
UEFA păstrează marja de interpretare a arbitrilor și nu va introduce, din sezonul viitor, în Liga Campionilor, Liga Europa și Conference League regula FIFA care tratează acoperirea gurii în timpul adresării către un adversar ca gest pasibil de eliminare, potrivit news.ro.
Decizia are un impact de reglementare direct asupra competițiilor europene: în timp ce la Cupa Mondială din 2026 regula a intrat deja în vigoare, UEFA a ales să nu o aplice automat, invocând caracterul „natural” al gestului și riscul ca acesta să fie folosit pentru a provoca eliminări chiar și în absența unor remarci jignitoare.
Potrivit materialului, discuția a fost declanșată de un episod din Liga Campionilor, la meciul Benfica – Real Madrid, în care Gianluca Prestianni și-a acoperit gura cu tricoul când i s-a adresat lui Vinicius Jr., care a calificat cuvintele drept rasiste. Ulterior, Prestianni a fost găsit vinovat de comportament homofob.
Președintele FIFA, Gianni Infantino, a propus IFAB (organismul care stabilește regulile jocului) introducerea unei sancțiuni de eliminare pentru reproducerea acestui gest. Propunerea a fost acceptată și a intrat în vigoare la Cupa Mondială din 2026, unde doi jucători au fost deja eliminați în baza noii reguli: Miguel Almirón și Piero Hincapie, după intervenția VAR.
UEFA susține că arbitrii trebuie să evalueze situațiile individual. Organismul european indică faptul că orice „încercare de a ascunde o comunicare care constituie un comportament antisportiv” poate fi sancționată cu avertisment sau eliminare, în funcție de interpretarea arbitrului.
„Acest lucru nu aduce, evident, atingere niciunei anchete sau proceduri disciplinare care ar putea decurge din astfel de comportamente sau ar putea fi legate de acestea.”
În același context, este menționat un exemplu din meciul Anglia – Ghana, în care Jude Bellingham a fost surprins acoperindu-și gura, fără să fie eliminat.
UEFA va aplica totuși unele dintre noile reguli, inclusiv utilizarea VAR pentru acordarea unui corner sau a unei lovituri de poartă. În plus, publicația notează că fotbalul european nu va adopta o abordare „intransigentă” nici față de jucătorii care părăsesc terenul pentru a protesta la adresa unei decizii de arbitraj, aceștia nefiind eliminați „în mod sistematic”.
În paralel, Cupa Mondială din 2026 aplică regula privind acoperirea gurii, inclusiv pentru a evita polemici precum cea din finala Cupei Africii pe Națiuni, mai arată sursa.
Recomandate
Houthi din Yemen au amenințat că vor lovi aeroporturi și „interese vitale” din Arabia Saudită , după ce au acuzat Riadul de o încălcare a spațiului aerian și de o tentativă de a împiedica aterizarea unui avion civil iranian la Sanaa, relatează Al Jazeera . Miza imediată este riscul de escaladare într-o zonă în care infrastructura aeroportuară și logistică are importanță strategică pentru fluxurile regionale. Potrivit rebelilor, forțele Houthi au „confruntat” avioane de război saudite care ar fi încercat să împiedice un avion civil iranian să aterizeze pe aeroportul internațional din Sanaa, aflat sub control Houthi. Într-o declarație video, purtătorul de cuvânt Yahya Saree a avertizat că orice repetare a unei „încălcări” a spațiului aerian sau a unei agresiuni va primi un răspuns „cuprinzător”, care ar viza „aeroporturile și interesele vitale” ale Arabiei Saudite, „pe uscat și pe mare”. Incidentul invocat: un zbor iranian și acuzația de „infiltrare” în spațiul aerian Saree a susținut că tentativa ar fi avut loc la ora 5:20 (02:20 GMT) și că avioane saudite ar fi încercat să „infiltreze” spațiul aerian controlat de Houthi pentru a bloca aterizarea unui avion iranian cu „peste 200” de cetățeni „blocați, răniți și bolnavi”. El a mai spus că zborurile între Sanaa și Teheran vor continua, în pofida „posibilelor consecințe”. Separat, media afiliată Houthi a relatat că aeronava a aterizat și s-a întors la Teheran, transportând o delegație Houthi care urma să participe la funeraliile liderului suprem Ali Khamenei, despre care aceeași sursă afirmă că a fost ucis în lovituri SUA–Israel care au declanșat războiul cu Iranul. Context: conflict înghețat, dar amenințări reînnoite Amenințările vin la câteva luni după ce guvernul susținut de Arabia Saudită și Houthi au convenit cel mai amplu schimb de prizonieri, confirmat în mai, care a inclus șapte saudiți. Războiul dintre Houthi și guvernul Yemenului durează din 2015 și a provocat sute de mii de morți, pe fondul unei crize umanitare majore. Houthi controlează capitala Sanaa și mare parte din nord, în timp ce guvernul recunoscut internațional deține o mare parte din sud. Luptele au fost în mare parte înghețate după armistițiul negociat de ONU în 2022, însă episodul descris indică o creștere a riscului de incidente cu impact regional. [...]
UE extinde regimul de sancțiuni pentru arme chimice , blocând activele și accesul la finanțare pentru șase cetățeni ruși, o măsură cu efect direct asupra oricăror relații economice și tranzacții cu entități din spațiul comunitar, potrivit Economica . Consiliul UE susține că cei șase au fost implicați în dezvoltarea toxinei epibatidină (numită și „toxina broaștei săgeată”), descrisă drept o armă chimică ce ar fi fost „foarte probabil” cauza decesului lui Aleksei Navalnîi , conform comunicatului citat de publicație. Cei vizați sunt oameni de știință și cercetători din domeniul militar. Printre ei se află persoane care ar fi lucrat pentru Centrul științific Signal (SC Signal), inclusiv Igor Babkin, șeful laboratorului centrului. Pe listă mai apar Irina Dereviaghina, analistă în cercetare chimică la Institutul de stat de cercetare pentru chimie organică și tehnologie din Rusia (institut indicat ca parte a programului rusesc de arme chimice), și Mihail Guțaliuk, șef de departament în cadrul Academiei Militare ruse de apărare radiologică, chimică și biologică. Ce înseamnă sancțiunile, în termeni operaționali Consiliul UE reamintește că persoanelor incluse pe lista de sancțiuni: li se blochează activele ; li se interzice să primească fonduri sau resurse financiare , direct sau indirect; li se interzice să călătorească în UE . Context: lista UE pentru arme chimice se extinde După aceste noi măsuri, 31 de persoane și șase entități figurează pe lista sancțiunilor UE legate de utilizarea și proliferarea armelor chimice. UE își reafirmă, totodată, angajamentul de a combate proliferarea și utilizarea armelor chimice și de a sprijini prevederile Convenției privind interzicerea dezvoltării, producției, stocării și utilizării armelor chimice, precum și distrugerea acestora. [...]
Ucraina propune un „pachet anticriză” cu Polonia, cu efect direct asupra cooperării de frontieră și a proiectelor de reconstrucție , într-un moment în care tensiunile bilaterale riscă să complice atât fluxurile comerciale, cât și coordonarea politică și militară din regiune, potrivit Biziday . Inițiativa a fost prezentată de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , la Varșovia, într-o întâlnire cu omologul polonez Radoslaw Sikorski. Într-o postare pe platforma X, Sîbiga a argumentat că cele două țări au „un dușman comun – Rusia” și o provocare comună, agresiunea rusă, sugerând că menținerea unei relații funcționale este esențială pentru ambele părți. Ce include „pachetul anticriză” Planul propus de Kiev are trei componente, cu accent pe deblocarea dialogului și reducerea fricțiunilor istorice: inițierea unor consultări între ministerele de externe ale Ucrainei și Poloniei; organizarea unei întâlniri a istoricilor specializați în al Doilea Război Mondial, care au participat la Congresul polono-ucrainean al istoricilor din luna mai; contactarea liderilor religioși ai ambelor națiuni, pentru a folosi autoritatea acestora în dialogul bilateral. Contextul tensiunilor: istorie, simboluri și reacții politice Sîbiga a indicat că în ultimul an și jumătate au existat „progrese semnificative” pe dosarele sensibile legate de istoria comună. El a menționat decizia Ucrainei de anul trecut de a autoriza Polonia să facă exhumări ale soldaților polonezi căzuți în 1939 și îngropați pe teritoriul fostului sat Zboiska (astăzi în limitele orașului Lviv), precum și reluarea activității Congresului Istoricilor. Potrivit ministrului, Ucraina va continua să emită autorizații pentru cercetări și exhumări. În același timp, oficialul ucrainean a încercat să reducă impactul unei controverse recente: denumirea aleasă de militarii ucraineni pentru o unitate, după Armata Insurgentă Ucraineană, organizație pe care istoricii o consideră responsabilă de masacrarea a zeci de mii de civili polonezi. Ca reacție, Karol Nawrocki, președintele Poloniei, a retras cea mai înaltă distincție a țării acordată lui Volodimir Zelenski, „Ordinul Vulturului Alb”. De ce contează: vamă, infrastructură de frontieră și reconstrucție Dincolo de componenta politică, discuțiile au vizat și teme cu impact economic și operațional: cooperarea militar-tehnică, pregătirile pentru summitul NATO de la Ankara, cooperarea dintre companii ucrainene și poloneze în proiecte de reconstrucție a Ucrainei, accelerarea procedurilor vamale pentru cetățeni și întreprinderi și dezvoltarea infrastructurii de frontieră. Sîbiga a mai mulțumit părții poloneze pentru reacția promptă la incidente xenofobe îndreptate împotriva ucrainenilor din Polonia. Biziday notează că o sursă alternativă pentru informații este Ukrinform . [...]
Atacurile rusești au forțat autoritățile ucrainene să declare doliu la Kiev , după un nou val de lovituri care a produs victime în mai multe regiuni, potrivit Stirile Pro TV . În noaptea de joi spre vineri, două persoane au fost ucise și alte opt au fost rănite în urma unor atacuri rusești, au declarat oficiali ucraineni citați de Reuters. Victime în Sumî și Krivoi Rog În regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, un atac cu drone asupra unei case a provocat moartea a două persoane și rănirea alteia, potrivit lui Oleg Grigorov, șeful administrației militare regionale. Separat, în orașul Krivoi Rog, din centrul țării, șapte persoane au fost rănite după ce o rachetă rusească a lovit o zonă populată, a declarat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare. Doliu la Kiev după atacurile de joi La Kiev a fost declarată vineri o zi de doliu, în urma atacurilor rusești de joi, care au făcut 27 de morți, conform informațiilor din articol. [...]
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii civile din regiunile ruse de graniță au provocat întreruperi de apă și electricitate și au dus la doi morți , într-un nou episod de escaladare care apasă direct pe funcționarea locală a orașelor din proximitatea frontului, potrivit Agerpres . Vineri dimineață, forțele ucrainene au lansat o lovitură cu rachete asupra orașului Belgorod , capitala regiunii cu același nume, a anunțat primarul Valentin Demidov, într-un mesaj pe Telegram. O femeie a fost ucisă, iar atacul ar fi vizat obiective ale „infrastructurii civile”, ceea ce a generat penurii de apă și energie electrică într-un oraș cu peste 300.000 de locuitori. În regiunea Briansk , un bărbat a fost ucis și două persoane au fost rănite în atacuri cu „drone-kamikaze”, potrivit guvernatorului regional interimar, Iegor Kovalciuk. Intensificarea atacurilor cu drone și presiunea pe capacitățile de apărare Ministerul rus al Apărării susține că, în noaptea de joi spre vineri, Rusia a doborât 155 de drone ucrainene deasupra regiunilor sale și a Crimeei anexate. Informația nu poate fi verificată independent din datele furnizate în material. Loviturile din regiunile ruse de frontieră vin la o zi după un atac rusesc masiv asupra Kievului, descris ca cel mai grav de la începutul ofensivei rusești la scară mare din februarie 2022. Salvatorii ucraineni au raportat vineri cel puțin 30 de morți în capitală. Context: răspuns „lovitură la lovitură” și efecte asupra sectorului energetic Kievul a transmis joi că va răspunde „lovitură la lovitură”, în timp ce Moscova și-a anunțat intenția de a continua atacurile. În acest context, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia, ceea ce, potrivit materialului, a provocat penurii de carburant în țară. Pe plan diplomatic, discuțiile pentru o soluție negociată sunt descrise ca fiind în impas, după mai multe runde de convorbiri mediate de SUA care nu au produs progrese semnificative. [...]
Controlul asupra Kinburn rămâne o miză operațională pentru rutele maritime și porturi , chiar dacă pe fâșia de nisip a fost arborat din nou steagul Ucrainei, potrivit Focus . Mesajul central transmis de Marina ucraineană este că gestul are valoare simbolică, însă nu înseamnă eliberarea zonei, care rămâne disputată. Forțele de apărare din sudul Ucrainei au afirmat că trupele ruse s-ar fi retras din unele poziții „sub foc intens”. Totuși, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmytro Pletenchuk, a avertizat într-o declarație pentru Kyiv Independent că este prematur să se vorbească despre părăsirea completă a zonei de către Rusia. „Da, trupele ruse au fost forțate să renunțe la unele dintre pozițiile lor. Dar pentru eliberarea fâșiei este încă prea devreme să spunem că inamicul a părăsit complet această zonă.” De ce contează Kinburn pentru operațiunile din Marea Neagră Kinburn este o fâșie îngustă de nisip între limanul Nipru–Bug și Marea Neagră, iar controlul ei are în continuare greutate militară. Pletenchuk a explicat, citat de New Voice of Ukraine, că Rusia poate folosi zona pentru a menține presiune asupra coastei sudice a regiunii Nikolaev (Mykolajiw). Tot de controlul asupra Kinburn depinde și accesul la rute maritime și la porturi importante, inclusiv Mykolajiw și Herson, notează publicația. Dronelor și recunoașterii electronice li se păstrează „platforma” Potrivit Ukranews, analiștii DeepState susțin că forțele ruse folosesc în continuare zona pentru operațiuni cu drone în direcția Mykolajiw și Herson, precum și pentru recunoaștere electronică. În acest context, steagul arborat nu schimbă situația tactică de pe teren, ci indică mai degrabă o prezență și o contestare a controlului. Pletenchuk a mai spus pentru Kyiv Independent că steagul este în principal un semnal, menit să irite trupele ruse și să le țină în alertă; conform DeepState, acesta ar fi fost amplasat cu o dronă. Ce se știe și ce nu se știe în acest moment Focus precizează că o ofensivă ucraineană asupra Kinburn nu este confirmată în prezent. Fâșia este ocupată de trupele ruse din martie 2022 și rămâne zonă de luptă, în condițiile în care linia frontului în sud, în regiunea Herson, urmează în mare parte cursul Niprului din noiembrie 2022. [...]
