Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump ridică miza financiară în lupta cu cartelurile mexicane, anunțând recompense de până la 102 milioane de dolari (aprox. 459 milioane lei) pentru informații care duc la arestarea sau condamnarea a opt lideri ai Cartelului Jalisco Noua Generație (CJNG), potrivit Al Jazeera. Măsura vine pe fondul unei strategii mai dure, care combină etichetarea cartelurilor drept organizații teroriste cu instrumente judiciare și restricții de viză.
La o conferință de presă, procurorul general interimar Todd Blanche a prezentat noile recompense drept o continuare a eforturilor de „eliminare” a cartelurilor, acuzându-le că folosesc violența pentru a controla importul de droguri în SUA, inclusiv fentanil, cocaină și metamfetamină.
Cea mai mare recompensă vizează noul lider al CJNG, Juan Carlos Gonzalez, cunoscut ca „Pelon”, descris ca având dublă cetățenie mexicană și americană. Potrivit informațiilor din articol, el ar fi preluat conducerea după moartea fostului lider, Nemesio Ruben Oseguera Cervantes („El Mencho”), care îi era tată vitreg.
Departamentul de Stat al SUA a precizat că recompensele „completează” acuzații penale nou făcute publice împotriva a cinci presupuşi membri de rang înalt ai cartelului.
Separat, Departamentul de Stat și Departamentul de Justiție au anunțat și restricții de viză pentru 65 de persoane acuzate de legături de afaceri sau de familie cu membri ai cartelului.
Anunțul se înscrie în abordarea administrației Trump, care a împins reclasificarea unor grupări criminale din America Latină ca „organizații teroriste străine”, etichetă folosită, potrivit articolului, pentru a justifica acțiuni militare împotriva traficanților de droguri, inclusiv o campanie de bombardamente de un an asupra unor ambarcațiuni mici în Marea Caraibilor și estul Pacificului.
CJNG este menționat ca fiind una dintre cel puțin opt rețele criminale mexicane desemnate astfel, alături de cartelul Sinaloa și Cartel del Noreste. În plus, organizația operează în 21 din cele 32 de state ale Mexicului și este descrisă ca implicată în activități diverse, „de la producția de avocado la traficul de droguri”.
În februarie, Mexicul a lansat o operațiune militară care a dus la moartea lui „El Mencho” într-un schimb de focuri; articolul notează că în raid au murit cel puțin 73 de persoane, inclusiv membri ai cartelului și forțe de securitate, iar ulterior au urmat represalii violente și lupte interne pentru putere. Pe acest fond, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avertizat că orice acțiune militară străină pe teritoriul mexican trebuie aprobată de guvernul federal, altfel ar fi considerată o încălcare a suveranității.
Recomandate
Acuzațiile Greciei privind pescuitul ilegal cu traul de fund ridică o problemă de aplicare a regulilor UE în Marea Egee , cu impact direct asupra stocurilor de pește și asupra veniturilor pescarilor locali, potrivit Antena 3 , care citează relatări și date ale Institutului Archipelagos și ale publicației elene Ekathimerini . La mijlocul lunii iulie, nava de cercetare Triton, operată de Institutul de Conservare Marină al Arhipelagului (Archipelagos), a identificat în Marea Egee dovezi ale unei activități extinse de pescuit ilegal: patru traulere turcești observate într-o zonă îngustă de ape internaționale ar fi folosit ulterior zona ca bază pentru a intra în apele teritoriale grecești și a pescui cu traule de fund între Agathonisi, Samos, Fournoi și Patmos, în pofida restricțiilor existente. Conform relatării, chiar și după ce au fost detectate, navele ar fi continuat activitatea zile la rând. De ce contează: presiune economică și socială într-o zonă cu resurse deja epuizate Grecia are în prezent interzisă utilizarea tuturor echipamentelor de pescuit tractate pe fund în apele teritoriale, măsură menită să ofere o șansă de refacere unui stoc de pește descris ca fiind deja epuizat. În acest context, intrările repetate ale traulerelor în apele grecești sunt prezentate ca o problemă cronică pentru pescarii din estul Mării Egee, care reclamă pierderi materiale și degradarea zonelor de pescuit. Un pescar din Samos, Spyros Iliou, spune că navele ar pescui „chiar și la 50 de metri de țărm”, iar el și-ar fi pierdut plasele de două ori, în timp ce Paza de Coastă „îi alungă, dar se întorc”. În aceeași logică, reprezentanți ai asociațiilor de pescari din Samos și Fournoi susțin că lipsa sancțiunilor eficiente încurajează repetarea incidentelor. Lacune de supraveghere și monitorizare: diferențe între regulile UE și capacitatea de control Institutul Archipelagos afirmă că problema este amplificată de limitări operaționale: navele sale pot documenta, fotografia și notifica autoritățile grecești și europene, dar nu pot rămâne permanent pe mare, iar Triton „nu este o navă de patrulare”. Un element tehnic important ține de monitorizare. Spre deosebire de navele care operează în conformitate cu reglementările europene, traulerele turcești nu pot fi urmărite de autoritățile grecești prin Sistemul de Monitorizare a Navelor (VMS) al UE, bazat pe satelit și folosit pentru înregistrarea activității de pescuit. Ele pot fi detectate prin Sistemul de Identificare Automată (AIS), utilizat în principal pentru siguranță maritimă, însă în unele cazuri s-a constatat că AIS ar fi fost dezactivat. Institutul mai susține că nu ar fi nevoie de „noi anunțuri de politici sau de noi legi”, ci de implementarea eficientă a cadrului juridic existent, împreună cu măsuri eficiente de monitorizare și aplicare a legii. Reacția autorităților și riscul de repetare Surse din cadrul Gărzii de Coastă Grecești au declarat pentru Kathimerini că, după reclamațiile recente, autoritățile au decis să consolideze zona cu nave de patrulare suplimentare și să intensifice operațiunile de monitorizare. Aceleași surse au indicat că fiecare incident este documentat, iar autoritățile turce sunt informate prin canalele stabilite, dar au admis că problema nu poate fi abordată doar pe mare și ar necesita inițiative și la nivel diplomatic. Incidente similare ar fi fost înregistrate și în august anul trecut, ceea ce alimentează temerea că tiparul s-ar putea repeta. Miza ecologică: zone protejate și coloniile de corali În 2025, o decizie a Ministerului Mediului a interzis pescuitul cu echipamente tractate pe fund în complexul insular Fournoi Korseon (430 km²), pentru protejarea coloniilor de corali de apă adâncă. Potrivit Anastasiei Miliou, hidrobiolog și șefa departamentului de cercetare științifică la Institutul Archipelagos, aceste colonii găzduiesc peste 1.800 de specii și sunt vitale pentru productivitatea mărilor grecești. Archipelagos afirmă, pe baza propriilor înregistrări și a mărturiilor pescarilor locali, că traulerele detectate la mijlocul lunii iulie ar fi intrat și în zona marină protejată Fournoi, însă amploarea pagubelor „nu a fost încă evaluată”. [...]
Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere , argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News . Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO. Miza: pregătirea operațională a NATO pentru un conflict cu Rusia Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”. În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Argumentul lui Zalujni: Ucraina a testat „toate tipurile de armament”, iar resursele s-au epuizat Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții. Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței. Alternativa indicată: JEF și ideea unui „bloc european” nou Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale. În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa. Reacția Kievului: MAE spune că afirmațiile au fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu. [...]
Semnalele privind o posibilă redeschidere a Strâmtorii Ormuz pun în joc riscuri și oportunități pentru piața petrolului , însă escaladarea din Liban și atacurile revendicate asupra navelor comerciale mențin prima de risc ridicată, potrivit Mediafax , care citează AP. Președintele SUA Donald Trump spune că un acord ar putea fi anunțat „chiar în această săptămână”, iar Iranul afirmă că discuțiile mediate de Oman au ajuns în „etapa finală”. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile globale de petrol, iar o eventuală reluare a traficului ar putea reduce presiunea asupra piețelor energetice. În același timp, negocierile rămân complicate, deoarece Iranul insistă să păstreze un anumit grad de control asupra căii maritime, în timp ce Washingtonul a respins anterior orice înțelegere care ar întări influența Teheranului asupra acestei rute strategice. Escaladarea din sudul Libanului complică eforturile diplomatice Pe teren, tensiunile cresc după ce armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii satului Mansouri din sudul Libanului, invocând o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către Hezbollah, grupare susținută de Iran. Ulterior, Israelul a anunțat că desfășoară „lovituri precise” în sudul Libanului. Ministerul Sănătății libanez a transmis că o persoană a murit și alte 12 au fost rănite într-un atac asupra orașului Tebnine. Escaladarea are loc în timp ce delegații din Israel și Liban s-au întâlnit pentru a doua zi consecutiv la Roma, în negocieri privind aplicarea acordului care prevede retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului în schimbul dezarmării Hezbollah. Potrivit unui oficial american, discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era programat din cauza evoluțiilor din teren, însă ar putea continua. Atacuri revendicate asupra petrolierelor și semnale mixte din SUA În Yemen, rebelii houthi, susținuți de Iran, au afirmat că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra a două petroliere saudite, unul în Marea Roșie și altul în Golful Aden. Revendicările nu au fost confirmate independent, iar autoritățile saudite nu au comentat. Centrul britanic pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat, în schimb, că o navă din Golful Aden a raportat o explozie în apropiere, însă echipajul este în siguranță. Atacurile vin după ce houthii au anunțat în iulie o blocadă asupra transportului maritim saudit prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută importantă pentru comerțul internațional. Separat, Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor pentru trei companii cu legături cu Iranul, inclusiv compania aeriană Fly Baghdad Airlines . Un oficial al Departamentului Trezoreriei a precizat că decizia a fost luată în urma unei proceduri de apel și „nu reprezintă o schimbare a politicii” Washingtonului față de Iran. În ansamblu, semnalele despre Ormuz pot tempera o parte din presiunea pe energie, dar succesiunea de incidente din Liban, Golful Persic și Marea Roșie indică o volatilitate care poate reveni rapid în prețuri și în costurile de transport maritim, dacă negocierile se blochează sau apar noi atacuri. [...]
Evitarea unei controverse publice de către noul șef al diplomației britanice riscă să devină un factor de fricțiune în relația Londra–Washington , într-un moment în care cele două părți au pe agendă dosare sensibile precum Strâmtoarea Ormuz , Ucraina și Gaza, potrivit G4Media . Noul ministru de externe al Marii Britanii, Ed Miliband , s-a întâlnit miercuri la Washington cu secretarul de stat american Marco Rubio . În timpul strângerii de mână și al fotografiilor, jurnaliștii l-au întrebat dacă își menține afirmația din 2016 despre Donald Trump, pe care îl descrisese drept „un idiot, un rasist și un misogin”. Miliband nu a răspuns la întrebare și a spus doar că „așteptăm cu nerăbdare întrevederea”, relatează dpa, preluată de Agerpres. Ce era pe agenda discuțiilor Întrevederea Miliband–Rubio urma să vizeze, conform informațiilor citate, trei teme majore: eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz; războiul din Ucraina; situația din Fâșia Gaza. De ce contează episodul pentru relația bilaterală În același context, ambasadorul SUA la Londra, Warren Stephens, a declarat recent că speră ca șeful diplomației britanice „și-a schimbat între timp părerea” despre Trump și a spus că va colabora cu Miliband în noul său rol, în pofida unor dezacorduri pe teme de mediu. Miliband a fost anterior ministru al energiei, poziție din care a promovat politici de „emisii nete zero” (reducerea emisiilor astfel încât bilanțul final să fie zero) și tranziția către surse regenerabile. În opoziție, Trump este prezentat ca susținător al combustibililor fosili, inclusiv al petrolului din Marea Nordului, și critic al „morilor de vânt”. Potrivit unor surse ale presei citate în material, Casa Albă ar fi fost îngrijorată de decizia premierului britanic Andy Burnham de a-l numi pe Miliband la conducerea Foreign Office. [...]
Conducerea FIFA i-a reconfirmat sprijinul lui Gianni Infantino , încercând să limiteze efectele unei crize de guvernanță declanșate de propunerea – ulterior retrasă – de vânzare a drepturilor comerciale și operaționale ale Cupei Mondiale, potrivit CNN . Susținerea a fost exprimată într-un comunicat publicat miercuri seară, după o întâlnire de criză organizată în Maroc cu oficiali de rang înalt ai forului mondial. În declarație, FIFA afirmă că rezultatul reuniunii „va consolida guvernanța FIFA, va ajuta la restabilirea încrederii în organizație” și va permite pregătirea „într-un mod unit și transparent” pentru „evenimentele majore și provocările” care urmează. Mesajul vine în contextul presiunilor tot mai mari pentru demisia lui Infantino, generate de inițiativa sa de a externaliza (prin vânzare) drepturi cheie legate de Cupa Mondială. Propunerea, descrisă ca fiind una cu miză comercială și operațională, a fost abandonată rapid, însă a alimentat acuzații privind modul de luare a deciziilor la vârful FIFA. „Greșeli” recunoscute și scuze către Consiliu și federații În același comunicat, FIFA admite că „greșeli” au fost făcute în gestionarea procesului. Organizația precizează că s-a convenit că nu a existat intenția ca Consiliul FIFA și asociațiile membre să se simtă excluse, dar că „procesul ar fi trebuit gestionat diferit”. De asemenea, se arată că au existat erori și după ce propunerea a ajuns în presă. FIFA mai spune că a fost transmisă o scrisoare către Consiliu și asociațiile membre, în care a fost formulată o scuză pentru „erorile” comise. Infantino a publicat un mesaj similar pe Instagram, alături de o fotografie în care apare lângă secretarul general Mattias Grafström, ambii făcând semnul „thumbs-up”, notează publicația. Opoziție publică și risc de escaladare juridică În aceeași zi, fostul mare internațional portughez Luis Figo a cerut public plecarea lui Infantino, într-un text de opinie obținut de CNN și publicat inițial de Daily Mail. Figo a descris conduita președintelui FIFA în termeni duri și a concluzionat că „Infantino trebuie să plece”. Pe plan instituțional, UEFA a avertizat că ar putea iniția acțiuni legale împotriva FIFA din cauza planului eșuat. Sursa mai arată că, săptămâna trecută, UEFA a condus reacția de respingere: cele 55 de federații membre au fost de acord să boicoteze toate evenimentele și competițiile FIFA cât timp propunerea era activă. În același timp, nu toate confederațiile au adoptat o poziție identică. Deși organismele care reprezintă Europa, Asia și America de Nord și Centrală au criticat planul, Confederația Africană de Fotbal (CAF) nu a luat, până acum, o poziție oficială. Totuși, cinci administratori importanți ai fotbalului african și-ar fi exprimat sprijinul pentru Infantino, potrivit Reuters, pe fondul dependenței mai mari a fotbalului african de fondurile distribuite de FIFA. De ce contează Pentru piața sportului, episodul indică o tensiune directă între mizele comerciale ale Cupei Mondiale și mecanismele de guvernanță ale FIFA: chiar dacă propunerea a fost retrasă, reacțiile – inclusiv amenințarea cu litigii și boicotul temporar anunțat de UEFA – arată că deciziile privind drepturile și controlul operațional pot declanșa rapid blocaje instituționale cu efecte asupra calendarului și organizării competițiilor majore. [...]
Un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea fi anunțat chiar azi, dar ar repoziționa controlul operațional al traficului maritim în favoarea Iranului , potrivit Daily Mail . Înțelegerea ar prelungi încetarea focului dintre SUA și Iran și ar deschide calea unor discuții privind un acord nuclear, însă ar include o schemă de tranzit care ar direcționa navele ce intră în Golf prin apele iraniene. Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru piețele energetice, fiind ruta prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Orice schimbare de regim de navigație sau de securitate în zonă are efect direct asupra riscului perceput de transportatori și, implicit, asupra costurilor de transport și a prețurilor la energie. Cum ar funcționa aranjamentul temporar Conform publicației, un raport din SUA (Axios) susține că acordul ar putea fi anunțat „cel mai devreme azi”. Două surse regionale citate indică un aranjament temporar de 60 de zile între Oman și Iran, care ar putea fi prelungit. Elementele operaționale descrise includ: traficul spre interiorul Golfului ar urma să se desfășoare prin apele iraniene ; traficul la ieșirea din Golf ar urma să se desfășoare prin apele Omanului ; nu ar fi percepute taxe în perioada de 60 de zile; minele navale ar urma să fie curățate în 30 de zile , pentru a redeschide restul canalului. Fond „voluntar” și costuri de administrare Daily Mail notează că The Telegraph a relatat despre posibilitatea creării unui „fond voluntar” pentru întreținerea căii navigabile, cu state europene care ar acoperi costurile. Contribuțiile ar veni din taxe voluntare plătite de țări din Golf și de unele state europene membre ale Organizației Maritime Internaționale (IMO), pentru finanțarea navigației, protecției mediului, căutare și salvare și alte servicii. Potrivit unei surse ONU citate, propunerea nu a fost încă înaintată celor 176 de state membre ale IMO. Context politic și reacția piețelor Informațiile apar după ce președintele SUA, Donald Trump , a avertizat că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând” sau Iranul va fi lovit „foarte dur”, iar ulterior a spus că a renunțat la un atac planificat pentru a permite reluarea negocierilor. Iranul, la rândul său, a refuzat discuții directe cu SUA și a indicat că lucrează cu Oman ca mediator, adăugând că redeschiderea depinde de ridicarea blocadei navale americane. Publicația mai arată că bursele au urcat la maxime istorice marți, după ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a sugerat la CNBC că un acord este iminent, pe fondul unor luni de turbulențe economice alimentate de creșterea prețului petrolului. Ce rămâne neclar Deși scenariul descris ar reduce presiunea imediată asupra fluxurilor energetice, detaliile-cheie rămân incerte: acordul este prezentat ca posibil și „ar putea fi anunțat” azi, iar mecanismele de implementare (inclusiv rolul efectiv al Iranului în controlul traficului) depind de confirmări oficiale și de acceptarea aranjamentelor de către actorii implicați. [...]
