Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump afirmă că armata SUA construiește un „complex mare” sub viitoarea sală de bal de la Casa Albă, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Anunțul a fost făcut de președintele Statelor Unite în contextul proiectului unei săli de bal descrise drept monumentală, pe care Trump spune că o ridică la Casa Albă.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că armata americană construiește un „complex mare” sub monumentala sală de bal pe care o ridică la Casa Albă, relatează AFP.
Materialul publicat de Agerpres este disponibil integral doar pentru abonați, astfel că nu oferă detalii suplimentare despre amplasament, calendar, costuri sau scopul exact al complexului menționat.
Informația este relevantă prin implicațiile de securitate și prin faptul că vizează o intervenție de infrastructură într-un spațiu cu regim special, Casa Albă fiind sediul administrației prezidențiale americane și un obiectiv cu protecție strictă.
În lipsa altor precizări în textul disponibil, nu este clar dacă afirmația lui Trump se referă la o lucrare nouă, la o modernizare a unor facilități existente sau la o inițiativă aflată în fază de planificare.
Recomandate
Estonia își accelerează cheltuielile de apărare și își recalibrează așteptările de la SUA , pe fondul temerilor legate de Rusia și al unei încrederi tot mai fragile în disponibilitatea Washingtonului de a interveni rapid în regiune, potrivit Digi24 , care citează un reportaj Kiev Independent. Pe străzile din Tallinn, mai mulți localnici intervievați de publicația ucraineană spun că nu se bazează pe președintele american Donald Trump în cazul unei agresiuni ruse, mizând mai degrabă pe aliații europeni din NATO. În paralel, oficialii estonieni susțin public că articolul 5 (clauza de apărare colectivă) rămâne funcțional și că, atât timp cât Rusia este angajată militar în Ucraina, riscul imediat este limitat. Costul descurajării: Estonia urcă spre 5,4% din PIB pentru apărare În plan bugetar, Estonia se poziționează ca „elev model” în NATO. În 2025, a alocat 3,42% din PIB pentru apărare, iar ponderea ar urma să ajungă la 5,4% până în 2029, peste pragul propus de Trump și convenit la summitul NATO de anul trecut, potrivit materialului citat. Mesajul implicit este unul operațional și financiar: Tallinnul își cumpără timp și credibilitate prin investiții accelerate în apărare, într-o regiune în care percepția de risc a crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei, din 2022. Semnale de incertitudine din partea SUA și efectul în regiunea baltică În reportaj sunt menționate mai multe elemente care alimentează scepticismul local față de angajamentele americane: întârzieri în livrările de lansatoare HIMARS către Estonia și decizii privind repoziționări de trupe americane în Europa (inclusiv planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și „amânarea” unei desfășurări planificate a 4.000 de soldați în Polonia). În același registru, la Conferința Lennart Meri de la Tallinn, subsecretarul de stat american Thomas DiNanno nu ar fi confirmat „fără echivoc” că Washingtonul își va apăra aliații baltici, atunci când a fost presat pe subiect, conform Kiev Independent. Guvernul: nu există o amenințare iminentă, populația rămâne tensionată Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, afirmă că are încredere în articolul 5, dar admite că există „momente ceva mai îngrijorătoare”. La rândul său, Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, spune că nu există o amenințare militară iminentă și invocă postura de descurajare a NATO, care include atât forțele naționale, cât și aliații integrați în apărarea Estoniei. În contrapunct, unii localnici intervievați sugerează că mesajele de calm fac parte din „munca guvernului” și că societatea nu este, la nivel social, pregătită pentru realitatea unui război. O fractură internă: minoritatea rusofonă și percepțiile despre risc Reportajul descrie și o diferență de percepție între estonienii etnici și o parte a comunității vorbitoare de rusă. Potrivit unui sondaj al Ministerului estonian al Apărării, 93% dintre estonienii etnici susțin apartenența la NATO, față de 60% în rândul „altor naționalități”. Aproape o treime dintre locuitorii Estoniei au rusa ca limbă maternă, iar aproximativ 20% din populație este de etnie rusă. În timp ce unii intervievați rusofoni minimalizează amenințarea Rusiei și leagă discursul de securitate de probleme economice interne, alții descriu războiul din Ucraina drept o tragedie provocată de Vladimir Putin și spun că apartenența la NATO le oferă siguranță. Contextul de mobilizare: sprijin pentru apărare și serviciu militar obligatoriu Pe fundal, există și un consens larg privind necesitatea apărării: un sondaj guvernamental citat arată că 82% dintre estonieni cred că țara ar trebui să se apere în cazul unui atac, iar 62% spun că sunt dispuși să participe la luptă. În Estonia, toți bărbații apți între 18 și 27 de ani trebuie să efectueze serviciul militar. Pentru regiune, combinația dintre investițiile accelerate în apărare, incertitudinile privind rolul SUA și tensiunile interne legate de minoritatea rusofonă conturează un risc care nu mai este tratat doar ca scenariu teoretic, ci ca variabilă de planificare. [...]
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
Iranul transmite că negocierile cu SUA sunt departe de un rezultat , în pofida intensificării contactelor diplomatice, ceea ce menține incertitudinea în jurul unor dosare cu impact direct asupra comerțului și transportului maritim din regiune, inclusiv Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, a declarat că „nu putem afirma neapărat că am ajuns la un punct în care acordul este aproape” cu Statele Unite, pe fondul speculațiilor privind un posibil sfârșit al războiului. Declarația a fost făcută în contextul unor demersuri de mediere, inclusiv vizita la Teheran a șefului armatei din Pakistan, Asir Munir, și prezența unei delegații din Qatar, ca parte a procesului de negociere, relatează Agerpres, citând EFE. Bagaei a susținut că diferențele cu Washingtonul sunt „profunde și ample”, motiv pentru care nu ar fi realist un rezultat după doar câteva săptămâni de negocieri. El a indicat că discuțiile includ „încheierea războiului pe toate fronturile”, cu referiri la Liban, Strâmtoarea Ormuz și la blocada navelor și porturilor iraniene de către SUA. Ce cere Teheranul și unde se blochează discuția Potrivit mass-media iraniene citate în material, Iranul ar fi cerut SUA, între altele: încheierea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea sancțiunilor; deblocarea activelor iraniene; compensații pentru daunele de război; recunoașterea suveranității asupra Strâmtorii Ormuz. În paralel, Teheranul „evaluează o nouă propunere americană”, iar în ultimele zile ar fi avut loc mai multe runde de „schimburi de mesaje”, potrivit lui Bagaei. Semnalul SUA: „progres ușor”, dar fără „taxare” în Ormuz Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că s-a înregistrat un „progres ușor” în negocieri, însă a avertizat că nu poate fi instituit un sistem de taxare pe o cale maritimă internațională precum Strâmtoarea Ormuz. Mesajele divergente sugerează că, deși canalele diplomatice sunt active, un acord rapid rămâne improbabil, iar dosarul Ormuz – esențial pentru fluxurile maritime din regiune – continuă să fie un punct sensibil în discuții. [...]
Ungaria a restabilit interdicția la importurile agricole din Ucraina , după ce măsura expirase dintr-o eroare procedurală, într-o decizie cu impact direct asupra fluxurilor comerciale regionale și a pieței agricole, potrivit Meduza . Premierul Péter Magyar a anunțat că Ungaria interzice din nou importul de produse agricole din Ucraina. În același timp, guvernul retrage declarația privind ieșirea țării din jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI), instanța internațională pentru crime grave. Interdicția la import: expirare „din greșeală” și revenire rapidă Interdicția fusese introdusă în aprilie 2023 de guvernul lui Viktor Orbán, ca parte a unui pachet de măsuri de urgență. Măsura a încetat să mai fie valabilă la 14 mai 2026 din cauza unei erori procedurale legate de schimbarea guvernului, explică Euractiv . Ministrul ungar al agriculturii, Szabolcs Bona, declara pe 21 mai că autoritățile nu vor permite ca importurile ucrainene să „amenințe existența” fermierilor locali. CPI: Budapesta renunță la procesul de ieșire În aprilie 2025, autoritățile ungare anunțaseră inițierea procesului de ieșire de sub jurisdicția CPI, iar parlamentul aprobase decizia. Potrivit informațiilor citate de Meduza, anunțul privind planul de retragere a fost făcut în ziua în care premierul Israelului, Benjamin Netanyahu , a vizitat Ungaria; deși exista un mandat internațional de arestare, acesta nu a fost reținut. Ungaria a semnat Statutul de la Roma (tratatul de înființare a CPI) în 1999 și l-a ratificat doi ani mai târziu. [...]
Serbia intră din nou în ciclul alegerilor anticipate, pe fondul crizei politice și al protestelor , după ce președintele Aleksandar Vucic a spus că va convoca un scrutin parlamentar în toamnă, potrivit Digi24 . Votul ar urma să aibă loc „între sfârșitul lunii septembrie și mijlocul lunii noiembrie”. Anunțul vine într-un context de tensiuni interne, după mai mult de nouă luni de proteste antiguvernamentale care, recent, s-au transformat în ciocniri directe între manifestanți și susținători ai președintelui. Un nou scrutin într-o serie frecventă de alegeri Conform Bloomberg, alegerile pentru parlamentul Serbiei, cu 250 de locuri (Adunarea Populară), ar putea fi a cincea rundă de alegeri din ultimul deceniu și a patra organizată anticipat. În același timp, Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea lui Vucic, a dominat alegerile din 2012 încoace. Protestele studenților, catalizatorul presiunii politice Studenții din Belgrad pregătesc pentru sâmbătă un miting anti-guvernamental pe care organizatorii îl descriu drept cel mai mare din acest an împotriva lui Aleksandar Vucic. În paralel, sunt anunțate măsuri de siguranță pentru a preveni incidente, după episoadele de violență din lunile trecute. Mișcarea de protest a apărut după tragedia de la Novi Sad , din 1 noiembrie 2024, când 16 oameni au murit în urma prăbușirii plafonului din fața gării. Studenții au acuzat corupția drept cauză a tragediei, iar protestele au dus, potrivit informațiilor citate, la demisia premierului Serbiei. Ce urmează Deocamdată, intervalul avansat de președinte pentru organizarea alegerilor rămâne unul larg (sfârșit de septembrie–mijloc de noiembrie), fără o dată exactă anunțată. În plan intern, miza imediată este dacă scrutinul anticipat va reduce presiunea străzii sau va amplifica polarizarea, în condițiile în care protestele continuă și sunt așteptate noi mobilizări în capitală. [...]
NATO își deschide summitul de la Ankara către parteneri non-membri , iar invitația transmisă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski indică faptul că Alianța pregătește o formulă de participare mai largă, în pofida reticențelor exprimate anterior de SUA față de prezența liderilor din afara NATO, potrivit Politico . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la Helsingborg (Suedia), în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Alianței, că l-a invitat deja pe Zelenski și că acesta „va fi acolo”. Totuși, participarea nu este încă formal confirmată: un oficial european familiarizat cu invitația a spus că prezența liderului ucrainean „nu este clară încă” și că „totul este încă în curs de decizie”, pe fondul unei așteptări generale privind formatul final. Summitul NATO este programat la Ankara în perioada 7–8 iulie și, pe lângă reuniunea liderilor, ar urma să includă și un forum de industrie, la care ar participa și capitale din afara NATO. În același timp, Alianța analizează și invitarea unor state din Golf — Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite — la solicitarea Turciei, țara gazdă. Contextul este unul sensibil în interiorul Alianței: Politico notează că invitația vine după ce SUA au rezistat anterior extinderii invitațiilor către parteneri non-NATO, inclusiv Ucraina, dar și Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Pentru Ankara, un format mai larg ar consolida profilul summitului și ar crește miza diplomatică a reuniunii, în timp ce pentru NATO rămâne de văzut cum va fi calibrată participarea partenerilor în raport cu discuțiile interne ale liderilor. [...]
