Știri
Știri din categoria Externe
Presiunile comerciale din SUA și Europa pot împinge industrii canadiene spre China, a avertizat fostul premier Justin Trudeau, indicând că lipsa unor alternative viabile în piețele occidentale a adus Canada aproape de acorduri majore cu Beijingul, potrivit news.ro.
Declarațiile au fost făcute la evenimentul CONVERGE LIVE din Singapore, unde Trudeau a folosit cazul Bombardier pentru a ilustra cum competiția și presiunile venite din partea Airbus și Boeing au îngustat opțiunile companiei în încercarea de a vinde aeronave. În acest context, investitori chinezi ar fi propus preluarea companiei, cu „oferte financiare extrem de generoase”, după ce negocierile cu parteneri occidentali eșuaseră.
„Eram foarte aproape să fim împinși în brațele Chinei.”
Trudeau a susținut că presiunile concurențiale dintre aliați au creat un risc direct pentru controlul canadian asupra unui sector considerat strategic. Situația ar fi fost deblocată la summitul G7 din 2017, când Trudeau a intervenit în discuții cu lideri precum Emmanuel Macron, Angela Merkel și Donald Trump.
Ulterior, Airbus a preluat pachetul majoritar al programului C Series, care a fost transformat în modelul A220, cu efect de consolidare a industriei aeronautice din Quebec.
Fostul premier a avertizat că tensiunile comerciale și presiunile economice „interne” între parteneri occidentali pot produce rezultate contraproductive, prin deschiderea ușii pentru extinderea influenței unor competitori globali precum China.
În acest sens, el a indicat că politicile comerciale ale SUA, inclusiv amenințările cu tarife, ar putea determina industrii canadiene – în special sectorul auto – să caute parteneriate alternative cu Beijingul. Totodată, Canada ar fi fost nevoită să-și diversifice relațiile comerciale, inclusiv prin acorduri cu Europa pentru exportul de aluminiu, după ce SUA au impus tarife de 50% la importurile acestui metal.
Într-un cadru mai larg, Trudeau a criticat marile puteri – SUA, China, Rusia și India – pentru aplicarea selectivă a regulilor ordinii internaționale, despre care a spus că alimentează instabilitatea și incertitudinea în relațiile economice globale.
Recomandate
Cipru cere o implicare mai activă a UE în Orientul Mijlociu, pe fondul riscurilor pentru energie și rute comerciale , avertizând că blocul „nu își permite” să rămână un „observator distant”, în condițiile în care războiul cu Iranul blochează transporturi și împinge prețurile în sus, potrivit Politico . Ministrul cipriot de Externe, Constantinos Kombos, a spus într-un interviu acordat publicației, la reuniunea Consiliului European de la Nicosia, că „este clar” că Uniunea „ar putea și ar trebui să facă mai mult” și că trebuie să fie „mai prezentă și mai activă” în gestionarea conflictului. În viziunea sa, crizele din Gaza, Marea Roșie, Liban și Iran riscă să submineze parteneriate economice și rute de comerț, ceea ce face ca pasivitatea UE să devină incompatibilă cu ambiția de a fi un actor geopolitic. Strâmtoarea Hormuz , punctul sensibil: transporturi blocate și prețuri în creștere În contextul în care petroliere și transporturi de gaze sunt blocate în Strâmtoarea Hormuz, iar prețurile la energie „au explodat”, liderii europeni nu au ajuns încă la un acord privind modul în care ar putea contribui la securizarea acestei rute strategice, notează Politico. Germania ar fi indicat că ar putea accepta cererea președintelui american Donald Trump pentru o operațiune maritimă care să redeschidă strâmtoarea, în timp ce Franța susține că un astfel de demers ar fi acceptabil doar în cadrul unui acord de pace. Kombos a invocat existența unor eforturi de mediere și negocieri care implică partea iraniană și SUA și a insistat că UE ar trebui să fie „mult mai prezentă” și „mult mai vizibilă” în astfel de procese. Summit la Nicosia cu state arabe și din Golf, în plin război cu Iranul Ciprul, care deține președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE, a convocat vineri după-amiază discuții între liderii UE și cei din Egipt, Liban, Siria, Iordania și statele din Golf, descrise drept cel mai important summit multilateral de la începutul războiului cu Iranul. Totuși, relațiile cu o parte dintre partenerii regionali sunt tensionate de refuzul acestora de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei după invazia pe scară largă a Ucrainei. Ministrul cipriot a spus că UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a opri fluxurile ilicite de bunuri și bani către Kremlin, dar a avertizat că o abordare care privește exclusiv statele din Golf prin această lentilă riscă să rateze „o parte importantă” a evoluțiilor din regiune, pledând pentru relații pragmatice. Disputa privind „influența” și miza pentru Cipru în relația cu Turcia Kombos a susținut și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a avertizat asupra „influenței ruse, turce sau chineze”, afirmații controversate inclusiv din cauza includerii Turciei, aliat NATO, în aceeași enumerare cu actori percepuți drept mai ostili. În același timp, Politico reamintește contextul sensibil pentru Cipru: insula este divizată între nordul turco-cipriot și sudul greco-cipriot din 1974, iar Ankara nu recunoaște Republica Cipru, stat membru UE recunoscut internațional ca autoritate suverană asupra întregii insule. Publicația notează și că Turcia a blocat demersurile Ciprului de a deveni membru NATO. De ce contează Mesajul Ciprului pune accent pe o consecință directă pentru UE: escaladarea din Orientul Mijlociu nu este doar o criză de securitate, ci una cu efecte imediate asupra energiei și comerțului, iar lipsa unei poziții comune privind Strâmtoarea Hormuz arată limitele capacității blocului de a acționa rapid într-un punct critic pentru aprovizionare și transport. [...]
Discuțiile despre o posibilă „sancționare” a Spaniei în NATO cresc presiunea politică asupra coeziunii Alianței , într-un moment în care Washingtonul ar evalua limitarea rolului Madridului în structurile de conducere, pe fondul divergențelor legate de Iran și de țintele de cheltuieli pentru apărare, potrivit Agerpres . Premierul italian Giorgia Meloni a declarat vineri, la Nicosia, că „Alianța Nord-Atlantică trebuie să rămână unită”, întrebată despre relatările din presă privind amenințări ale Statelor Unite la adresa Spaniei, inclusiv scenariul unei suspendări din NATO. Meloni a descris unitatea drept „un atu” al Alianței. Ce spune Madridul și de unde a pornit tensiunea Premierul spaniol Pedro Sanchez a afirmat că nu este îngrijorat de informațiile apărute în presă și a insistat că Spania este „un partener de încredere” care își îndeplinește obligațiile în NATO. În același context, guvernul de la Madrid s-a opus războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, lansat la sfârșitul lunii februarie. Potrivit materialului, această poziție a provocat reacția președintelui american Donald Trump, care a criticat refuzul Spaniei de a permite folosirea bazelor militare din Andaluzia pentru atacuri aeriene și a amenințat că „va opri orice schimb comercial” între cele două țări. Miza: rolul Spaniei în NATO și țintele de cheltuieli Conform relatărilor din presă citate, Statele Unite ar lua în considerare suspendarea participării Spaniei la funcții de conducere în cadrul Alianței. Agerpres notează și că Trump a criticat Madridul pentru refuzul de a-și crește cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% ar reprezenta cheltuieli militare, țintă despre care se precizează că a fost convenită la summitul NATO de anul trecut de la Haga . Madridul susține că poate atinge obiectivele NATO privind capacitățile militare cu cheltuieli militare de 2% din PIB. Limitări juridice: tratatul NATO nu prevede suspendarea sau excluderea Un element important de reglementare este că niciun articol din tratatul fondator al NATO, semnat în 1949, nu prevede suspendarea sau excluderea unui stat membru. În aceste condiții, eventualele măsuri discutate public ar viza, cel mult, pârghii politice sau administrative interne Alianței, nu o procedură formală de „suspendare” din NATO. [...]
Revenirea drapelului UE pe Parlamentul Ungariei semnalează o posibilă recalibrare a relației cu Bruxelles-ul înaintea instalării noii puteri de la Budapesta, potrivit Libertatea . Steagul Uniunii Europene urmează să fie afișat din nou pe fațada legislativului ungar la sesiunea inaugurală a noii legislaturi, pe 12 mai, după aproape 15 ani de absență. Anunțul a fost făcut vineri dimineață de viitorul premier Péter Magyar , care, conform informațiilor citate, îl va succeda în câteva zile pe Viktor Orbán . Informația este relatată de transtelex.ro , preluată de Libertatea. De ce contează: semnal politic către UE, într-un moment de tranziție Drapelul UE a dispărut de pe clădirea Parlamentului la începutul anilor 2010, după ce președintele forului legislativ, László Kövér (Fidesz), a susținut că nu este necesar să fie arborat permanent. El și-a justificat decizia prin faptul că legislația Ungariei nu obligă Parlamentul să folosească drapelul UE și că, în viziunea sa, Parlamentul reprezintă în primul rând statul ungar. Gestul a fost interpretat, la acel moment, ca un mesaj politic în linie cu tonul tot mai critic al guvernului Orbán față de Uniunea Europeană. Ce se schimbă pe fațada Parlamentului: trei steaguri, simultan În paralel cu îndepărtarea drapelului UE, în 2013, tot la inițiativa lui László Kövér, steagul secuiesc a fost amplasat pe fațada Parlamentului Ungariei ca „gest de solidaritate națională”. Motivația invocată atunci a fost că utilizarea steagului secuiesc fusese restricționată în mai multe rânduri în România, iar arborarea lui la Budapesta urmărea să exprime sprijin pentru comunitățile maghiare din afara granițelor. Potrivit lui Péter Magyar, la începutul noii legislaturi vor fi afișate împreună: drapelul Ungariei, drapelul Uniunii Europene, steagul secuiesc. Aceeași sursă notează că decizia poate fi interpretată atât ca o schimbare simbolică de direcție, cât și ca un compromis: reluarea unei „normalizări” a legăturilor cu UE, fără renunțarea la gestul politic național introdus anterior. Ce urmează Momentul-cheie indicat este 12 mai, când noua legislatură își începe activitatea, iar drapelul UE ar urma să reapară oficial pe fațada Parlamentului Ungariei, după o absență de aproape 15 ani. Informațiile despre calendarul succesiunii la conducerea guvernului sunt prezentate în material ca fiind iminente, fără alte detalii operaționale. [...]
China mizează pe „diplomația panda” ca instrument de cooperare și dialog cu SUA , într-un nou program de conservare pe 10 ani care ar urma să trimită o pereche de urși panda gigant la Zoo Atlanta , pe fondul unei relații bilaterale tensionate. Informațiile au fost prezentate de Global Times , care citează poziția Ministerului chinez de Externe și detalii ale China Wildlife Conservation Association . Programul, descris ca un nou ciclu de cooperare China–SUA în conservarea panda gigant, este prezentat de Beijing drept o inițiativă cu miză dublă: protecția biodiversității și consolidarea legăturilor între cele două societăți. Ce presupune acordul și cine sunt panda trimiși în SUA China Wildlife Conservation Association a transmis vineri că a semnat anul trecut un acord de cooperare internațională pentru cercetare și conservare a panda gigant cu Zoo Atlanta (SUA). Conform asociației, în baza acestui acord: o pereche de panda gigant, Ping Ping (mascul) și Fu Shuang (femelă), ar urma să călătorească în SUA , pentru un program de cooperare pe 10 ani în conservarea panda gigant. Materialul nu precizează data plecării animalelor. Mesajul Beijingului: conservare, biodiversitate și „panda bond” Întrebat despre informațiile privind trimiterea unei noi perechi de panda în SUA și despre semnificația pentru relațiile bilaterale înaintea unei întâlniri planificate la nivel de șefi de stat, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a susținut că noua rundă de cooperare va contribui la: sănătatea și bunăstarea panda gigant, creșterea capacității de conservare pentru panda și alte specii pe cale de dispariție, avansarea protecției globale a biodiversității, întărirea prieteniei dintre popoarele chinez și american. Asociația a încadrat inițiativa în continuitatea a peste 20 de ani de „panda bond” (legătura creată prin programele cu panda) între cele două țări. [...]
Grecia închide 251 de plaje pentru orice amenajare turistică , ceea ce înseamnă că pe aceste sectoare nu vor mai putea fi amplasate șezlonguri, umbrele de închiriat sau construcții temporare din lemn, potrivit Antena 3 . Măsura are un impact direct de reglementare asupra operatorilor de plajă și a modului în care turiștii își vor organiza vacanțele în 2026, în special în zonele cu protecție de mediu. Decizia vizează plaje cu „valoare ecologică și estetică deosebită”, multe dintre ele fiind situri marine incluse în rețeaua NATURA 2000 , unde regimul de protecție devine mai strict. Ce se interzice pe plajele vizate Conform informațiilor prezentate, pe cele 251 de plaje declarate închise „oricărui tip de amenajare” nu vor fi permise: șezlonguri și umbrele disponibile pentru închiriere; construcții și structuri temporare din lemn; intervenții sau activități care ar putea modifica forma naturală a țărmului ori afecta funcțiile ecologice ale zonei. În aceste perimetre, concesionarea folosinței țărmului și a plajei nu este permisă. De ce contează: regim mai strict în NATURA 2000 și limitarea turismului necontrolat Ministerul grec al Mediului indică drept obiectiv consolidarea protecției plajelor cu importanță estetică, geomorfologică și ecologică, precum și conservarea habitatelor și a speciilor dependente de acestea. Măsura este parte dintr-o strategie mai amplă a Atenei de a limita dezvoltarea turistică necontrolată pe litoral și de a promova o gestionare mai sustenabilă, pe fondul presiunilor asociate turismului de masă și schimbărilor climatice. În material este menționat că informația este relatată de Euronews . [...]
China își deschide stația spațială Tiangong către parteneri externi , selectând doi astronauți pakistanezi pentru pregătirea unei misiuni programate în acest an, potrivit Antena 3 . Mișcarea are miză operațională și de influență: Beijingul începe să integreze personal străin în propriul program de zboruri, într-un moment în care Stația Spațială Internațională (ISS) se apropie de retragerea planificată. Cei doi astronauți selectați sunt Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, care, potrivit presei de stat chineze, urmează să ajungă „în curând” în China pentru antrenament. După evaluări, unul dintre ei va fi ales să participe efectiv la misiune, alături de echipajul chinez, în rol de specialist. Dacă selecția se confirmă până la zbor, astronautul pakistanez ar deveni primul astronaut străin care ajunge pe Tiangong, notează South China Morning Post , citat de Antena 3. Ce înseamnă, practic, această selecție Pasul vine în baza unui acord de cooperare semnat anul trecut între China și Pakistan, care permite astronauților pakistanezi să participe la misiuni spațiale chineze. Presa de stat chineză descrie selecția și pregătirea drept o etapă importantă pentru programul spațial al Chinei și pentru cooperarea internațională legată de stația spațială chineză, invocând „atitudinea deschisă” a guvernului de la Beijing de a împărtăși rezultatele dezvoltării sale spațiale. Context: Tiangong și fereastra creată de retragerea ISS Tiangong a fost finalizată în 2022 și este una dintre cele două stații spațiale operaționale. Cealaltă, Stația Spațială Internațională, mai veche și mai mare, construită printr-un parteneriat între Rusia, Statele Unite, Canada, Europa și Japonia, urmează să fie retrasă în 2030. [...]
