Știri
Știri din categoria Externe
Instalarea de telefoane publice pentru urgențe arată cât de vulnerabile au devenit comunicațiile mobile în Crimeea, pe fondul blocajelor frecvente și al atacurilor ucrainene asupra peninsulei, potrivit HotNews, care citează Reuters. Măsura oferă o alternativă „analogică” pentru apeluri către poliție și ambulanță atunci când rețelele mobile sunt întrerupte.
Administrația orașului Evpatoria (coasta de vest a Crimeei) spune că a instalat în tot orașul telefoane stradale dedicate apelurilor de urgență. Un martor Reuters a relatat că a văzut mai multe astfel de aparate în Evpatoria.
„Dacă funcționează în timpul întreruperilor de curent – și sper ca nimeni să nu aibă vreodată nevoie de ele – ca o posibilitate suplimentară de protecție în lumea asta, este foarte bine”, a spus Maria Ușakova, o locuitoare din zonă.
Ucraina a vizat în Crimeea linii de aprovizionare, baze militare și centrale electrice, în încercarea de a izola peninsula și de a afecta efortul de război al Moscovei, notează Reuters. În paralel, Ucraina se află sub atac constant al rachetelor și dronelor rusești.
Crimeea, descrisă ca destinație populară de vacanță, s-a confruntat cu întreruperi de curent și penurie de combustibil, aceasta din urmă fiind pusă pe seama atacurilor cu drone asupra lanțurilor de aprovizionare și rafinăriilor din Rusia. Potrivit materialului, au fost anulate și taberele de vară pentru copii.
Autoritățile locale au anunțat că 17 civili au fost răniți într-un atac cu drone desfășurat pe timpul nopții asupra orașului Yalta, în sudul peninsulei, unde a fost lovit un bloc de apartamente. Atât Rusia, cât și Ucraina neagă că ar viza în mod deliberat civilii.
Recomandate
Propaganda pro-Kremlin ridică miza mobilizării interne , cerând implicarea „sectorului civil” și a „marilor companii” în efortul de război și avertizând public împotriva oricărei încercări de răsturnare a puterii, pe fondul presiunii tot mai mari a atacurilor ucrainene asupra Crimeei și infrastructurii ruse, potrivit HotNews . În emisiuni recente de la Rossia-1, principalul post public de la Moscova, comentatorii pro-Kremlin au îndemnat populația să „își apere țara” și au susținut că Ucraina urmărește să submineze încrederea în guvernul rus, motiv pentru care rușii „nu ar trebui să ia în calcul” răsturnarea acestuia, conform unei analize realizate de Russian Media Monitor , organizație non-profit din SUA care monitorizează presa din Rusia. Presiune pe logistică și energie: Crimeea, în prim-plan Moderatorul Vladimir Soloviov a încercat să minimalizeze situația din Crimeea și a „podului terestru” către peninsula ocupată, insistând că „nu există nicio panică”, deși „situația este dificilă”. El a vorbit despre poduri distruse și atacuri asupra autocamioanelor, dar a susținut că Rusia a găsit rute ocolitoare și că aprovizionarea Crimeei continuă, chiar dacă persistă probleme precum criza de benzină. Materialul notează că atacurile ucrainene cu drone au lovit în ultimele luni Crimeea, rutele de aprovizionare și infrastructura energetică a Rusiei, iar peninsula ocupată ar resimți puternic efectele, inclusiv prin dificultăți de alimentare cu energie electrică. „Un nou tip de război” și apel la industrie Soloviov a avertizat că rușii ar trebui să se pregătească pentru atacuri care i-ar putea lăsa fără încălzire iarna aceasta și a descris conflictul drept „un nou tip de război”, susținând că doctrine militare considerate standard nu mai funcționează. „Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără sectorul civil. Cu siguranță nu putem face față acestei situații fără marile companii.” El a cerut creșterea „masivă” a producției de armament, cu accent pe echipamente moderne, și a spus că Rusia are nevoie urgentă de interceptori de drone „în cantități mari”. Totodată, a avertizat că Ucraina ar urma să lanseze rachete balistice către Rusia. Mesaj de descurajare a contestării puterii: „mult sânge vărsat” În aceeași emisiune, Alexei Kondratiev, membru al Consiliului Federației, a îndemnat civilii să participe la organizarea unităților locale de apărare antiaeriană și a susținut că „nu contează” dacă o persoană este „rănită, bolnavă sau infirmă”. Soloviov a adăugat că, în opinia sa, nu ar conta nici vârsta sau sexul. Kondratiev a legat explicit presiunea externă de riscul instabilității interne și a cerut populației să nu ia în calcul răsturnarea guvernului. „Orice revoluție din țara noastră s-a încheiat întotdeauna cu moartea unei națiuni și cu mult sânge vărsat. Nu ar trebui să cedăm în fața acestui lucru.” Context: justificarea atacurilor, din perspectiva Kievului HotNews mai arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile cu drone asupra Rusiei urmăresc un răspuns „proporțional” la loviturile ruse asupra Ucrainei, dar și aducerea războiului pe teritoriul Rusiei pentru a pune presiune pe Moscova să accepte negocieri de pace. [...]
Kremlinul temperează așteptările privind un acord de pace , în pofida reluării dialogului direct la nivel înalt între Washington și Moscova, după întâlnirea dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Manila, potrivit The Jerusalem Post . Întâlnirea a avut loc joi, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai ASEAN, iar Rubio a spus că SUA vor continua să joace un rol „constructiv” în căutarea unei soluții, dar a insistat că sunt necesare „idei noi” pentru a reporni negocierile de pace. El a descris războiul drept „foarte sângeros” și a afirmat că „ambele părți ar trebui să aibă un stimulent” să îl încheie, însă dificultatea rămâne găsirea unui final „pe care ambele părți îl pot accepta”. Pe fond, discuția rămâne blocată de condițiile pe care Moscova le împinge în prim-plan. Materialul notează că Rusia a cerut în repetate rânduri ca SUA să oprească livrările de arme către Ucraina și să își apropie pozițiile de așa-numitele „Înțelegeri din Alaska”, pe care Kremlinul le prezintă drept o serie de acorduri rezultate din întâlnirea de anul trecut dintre Vladimir Putin și Donald Trump. „Înțelegerile din Alaska” și linia roșie a Kievului Potrivit articolului, aceste „înțelegeri” ar include presiuni americane asupra Ucrainei pentru a renunța la controlul asupra regiunii Donbas, o variantă pe care Kievul a respins-o în mod repetat ca fiind inacceptabilă. În acest context, chiar dacă președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a vorbit miercuri despre „o conversație bună și importantă” privind energizarea diplomației, Moscova a transmis din nou că nu vede semne de progres. După întâlnirea cu Rubio, Lavrov „a reafirmat disponibilitatea Rusiei pentru o soluționare politică și diplomatică” a conflictului, însă mesajul public al Kremlinului a rămas prudent. Mesajul Kremlinului: dialogul continuă, dar fără „tendințe noi” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova nu este „prea optimistă” în privința unui acord în viitorul apropiat și a avertizat împotriva concluziilor premature despre o accelerare a eforturilor. „În această situație, nu aș fi prea optimist. Comunicarea este într-adevăr în curs. Este întotdeauna un lucru pozitiv, dar în acest moment nu ar fi corect să vorbim despre tendințe noi sau eforturi accelerate.” Peskov a mai declarat că speră ca emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner să vină la Moscova „când vor fi disponibili” și că Rusia va continua dialogul cu SUA. Pentru moment, semnalul principal pentru piețe și pentru actorii implicați în gestionarea riscurilor geopolitice este că reluarea contactelor la nivel înalt nu se traduce automat într-o apropiere a pozițiilor: Washingtonul vorbește despre „idei noi”, în timp ce Moscova insistă pe condiții pe care Ucraina le consideră ne-negociabile. [...]
China a impus restricții de navigație în Strâmtoarea Taiwan pentru a derula, timp de două zile, exerciții militare cu muniție reală, o măsură cu impact operațional direct asupra traficului maritim din zonă, potrivit Mediafax . Exercițiul a început joi și se desfășoară în „anumite zone” ale Strâmtorii Taiwan, în apropierea coastei Chinei. Anunțul a fost făcut de Administrația pentru Siguranță Maritimă din provincia chineză Fujian, iar informația este relatată de Reuters, conform articolului. Potrivit autorităților chineze, activitățile au loc în ambele zile între orele 06:00 și 18:00 (ora locală, neprecizată în material). În acest interval, autoritățile maritime au instituit restricții de navigație în perimetrele vizate și au avertizat navele să evite zonele respective. Ce înseamnă practic pentru navigație Măsura anunțată de autoritățile maritime presupune, în esență, limitarea accesului navelor în zonele în care se desfășoară exercițiile, ceea ce poate obliga operatorii să ajusteze rutele și timpii de tranzit pe durata ferestrelor orare stabilite. Contextul: tensiuni persistente Beijing–Taipei Exercițiile au loc pe fondul tensiunilor persistente dintre Beijing și Taipei în Strâmtoarea Taiwan, notează materialul. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre amploarea exercițiilor sau despre eventuale reacții din partea Taiwanului. [...]
Parlamentul Bulgariei a aprobat folosirea unei baze aeriene de către SUA , o decizie care ridică miza de securitate pentru Sofia și complică echilibrul regional, în condițiile în care Iranul a avertizat explicit împotriva sprijinirii operațiunilor americane, potrivit Antena 3 . Votul permite staționarea a maximum opt aeronave-cisternă americane la baza aeriană Bezmer , la aproximativ 260 de kilometri sud-est de Sofia. Avioanele-cisternă sunt folosite pentru realimentarea în zbor a altor aeronave, ceea ce extinde autonomia și raza de acțiune a operațiunilor aeriene. Decizia vine la o zi după ce Iranul a transmis Bulgariei să nu permită folosirea teritoriului său pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. În același timp, hotărârea este luată pe fondul rezervelor exprimate de unele state din Uniunea Europeană față de utilizarea bazelor aeriene pentru sprijinirea operațiunilor americane legate de războiul cu Iranul, notează The Washington Post. Avertismentul Teheranului și riscul de escaladare Cu o zi înaintea votului, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a spus că orice activitate care facilitează atacurile americane împotriva Iranului echivalează cu o complicitate la „agresiune şi crime de război” și a cerut Bulgariei să nu devină „complice a agresorilor şi a celor care încalcă legea”. În Bulgaria, decizia a alimentat îngrijorări privind riscul ca țara să fie atrasă în conflictul cu Iranul. Ce spune Sofia: „nu înseamnă implicare în război” Președinta Bulgariei, Iliana Iotova , citată de agenția BTA, a declarat înaintea votului că prezența avioanelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari americani la baza Bezmer nu echivalează cu implicarea Bulgariei în război. Ea a mai spus că aprobarea Parlamentului este obligatorie și că guvernul respectă procedurile legale. BTA amintește că Bulgaria a mai găzduit aeronave americane de realimentare în zbor, staționate pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii mai, cu o prelungire ulterioară până la finalul lunii iunie, iar avioanele au plecat în termenul stabilit. [...]
Relatarea ministrului de Externe Abbas Araghchi sugerează breșe grave în securitatea internă a Iranului , după ce acesta a descris cum a scăpat la limită dintr-o lovitură israeliană în primele ore ale războiului Israel–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Într-un interviu de peste 90 de minute acordat jurnalistului iranian Javad Moghouei, Araghchi a spus că se afla într-un complex asociat cu liderul suprem de atunci, ayatollahul Ali Khamenei, când a avut loc atacul, în jurul orei 9:30 dimineața. El a descris haosul de după explozie și a vorbit despre ceea ce a numit „eșecuri severe” de securitate în Republica Islamică. „Apa picura din tavan și totul era într-o stare de ruină.” Indiciul central: informații „din interior”, nu doar supraveghere tehnologică Din relatarea lui Araghchi, elementul cu cea mai mare încărcătură operațională este suspiciunea că Israelul ar fi avut informații extrem de precise despre mișcările conducerii iraniene, dincolo de mijloace tehnice. „Nu mai atribui asta tehnologiei sau factorilor artificiali. Chiar nu știu ce să cred.” Ministrul a spus că autoritățile iraniene investighează posibilitatea unei infiltrări umane în aparatul de securitate și a mers mai departe, afirmând că vulnerabilitățile nu se limitează la furt de date, ci pot influența inclusiv „orientarea deciziilor” și „mediul psihologic”. Evacuare improvizată și lipsa unui „loc sigur” Araghchi a afirmat că a fost evacuat imediat de personalul de securitate, care i-ar fi spus că atacurile ar putea continua. A descris apoi o plecare grăbită într-o mașină civilă obișnuită, condusă de un tânăr agent, către Ministerul de Externe. Totodată, el a spus că, după atacuri, conducerea nu a mai lucrat din birourile obișnuite și că au fost pregătite locații alternative în apropierea ministerului, dar a adăugat că, în esență, „nu exista niciun loc sigur”, cu excepția tunelurilor. Chiar și acestea ar fi avut limitări: odată intrat, ar fi trebuit să rămână acolo câteva zile, ceea ce ar fi făcut dificilă continuarea activității în exterior. Măsuri de urgență și discuții sensibile despre succesiune Araghchi a mai spus că existau proceduri de urgență stabilite din timp, inclusiv un cod de activare – „Cod 110” – sugerând că scenarii de continuitate a conducerii sau aranjamente de criză fuseseră luate în calcul, dar erau atât de sensibile încât erau rareori discutate deschis. Eforturi diplomatice pentru a evita deschiderea altor fronturi În timpul conflictului, Araghchi a descris apeluri către lideri regionali pentru a preveni folosirea teritoriilor kurde din Irak ca platformă pentru atacuri împotriva Iranului. El a menționat discuții cu: Nechirvan Barzani (președintele Regiunii Kurdistan din Irak ); Bafel Talabani (lider al Uniunii Patriotice din Kurdistan); Hakan Fidan (ministrul de Externe al Turciei); Mohammed Shia al-Sudani (prim-ministrul Irakului). Araghchi a spus că a primit asigurări că nu va fi permis un astfel de scenariu și a indicat că Turcia „a jucat un rol semnificativ”. Dezvăluiri despre cercul de putere și o critică rară privind armistițiul Într-o altă afirmație notabilă, Araghchi a declarat că nu l-a întâlnit niciodată pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, despre care spune că este considerat pe scară largă ca având un rol central în conducerea Iranului după război. El a oferit și o evaluare neobișnuit de directă despre armistițiu, sugerând că, dacă ar fi fost implementat cu 10 zile mai devreme, „realizările” Iranului ar fi rămas valabile. În final, Araghchi a susținut că „realizările strategice” ale Iranului s-au produs în primele două săptămâni și că Israelul „nu și-a atins obiectivele”. În ansamblu, interviul conturează o imagine a unui aparat de securitate sub presiune, în care conducerea iraniană ar fi fost forțată să opereze în condiții de vulnerabilitate și improvizație, în timp ce investighează posibilitatea unor breșe interne. [...]
Kremlinul își menține obiectivele maximale în Ucraina, deși armata rusă nu obține câștiguri operaționale semnificative , iar în paralel pare să pregătească terenul pentru o posibilă mobilizare și pentru gestionarea unor eventuale tensiuni interne, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 22 iulie 2026. Analiza notează că Moscova continuă să insiste pe „capitularea completă” a Ucrainei, în timp ce pe front nu se conturează progrese care să schimbe substanțial situația operațională. În același timp, ISW apreciază că autoritățile ruse „setează condițiile” pentru o eventuală mobilizare și se pregătesc pentru posibilitatea unor tulburări civile generate de un astfel de pas. Un alt element urmărit de ISW este dimensiunea economică: Vladimir Putin ar încerca să minimizeze problemele economice ale Rusiei, în contextul unei crize de penurie de combustibil și al unui declin economic mai larg, conform evaluării. Evoluții militare și logistice menționate de ISW Pe teren, raportul consemnează o serie de evenimente punctuale: Ucraina a lovit, în noaptea de 21 spre 22 iulie, încă două facilități logistice ale Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia (comparat în material cu o versiune locală a Amazon). Rusia a lansat asupra Ucrainei, în aceeași noapte, o rachetă balistică Iskander-M , trei rachete de croazieră Kh-59/69 și 216 drone . Forțele ruse ar fi avansat recent în direcția Kostyantynivka, potrivit aceleiași evaluări. Schimbare la vârful Statului Major ucrainean Separat de evaluarea privind Rusia, ISW notează și o decizie de la Kiev: președintele Volodîmîr Zelenski l-a numit pe generalul-maior Ihor Skybiuk, adjunct al șefului Statului Major General, în funcția de șef al Statului Major General, pe 22 iulie, înlocuindu-l pe generalul-maior Andrii Hnatov. Raportul citat nu oferă detalii suplimentare despre motivele schimbării sau despre implicațiile operaționale imediate. [...]
