Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile directe SUA–Iran au intrat în faza tehnică, cu miză pe Strâmtoarea Ormuz și sancțiuni, după două sesiuni desfășurate sâmbătă la Islamabad și înaintea unei a treia runde așteptate în aceeași seară sau duminică, potrivit Agerpres. Surse diplomatice citate de EFE vorbesc despre semnale de „optimism”, în timp ce televiziunea de stat iraniană indică schimburi de documente între experți.
Discuțiile sunt mediate de Pakistan și urmăresc depășirea armistițiului de două săptămâni intrat în vigoare miercuri, cu obiectivul unui acord mai larg. Un oficial pakistanez a descris atmosfera drept „cordială”, conform AFP.
Negocierile au început după un blocaj inițial generat de cereri suplimentare formulate de Iran. O sursă diplomatică pakistaneză a indicat că discuțiile au debutat la 16:55, ora locală (18:55, ora României), au continuat până în jurul orei 19:00 (21:00, ora României), au fost întrerupte pentru rugăciune și au fost reluate ulterior, inclusiv printr-o „cină de lucru” între echipele de negociere.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat că o a treia sesiune este așteptată sâmbătă seară sau duminică, iar agenția iraniană Tasnim susține că discuțiile ar putea continua și duminică, pe fondul unor detalii rămase nesoluționate.
Casa Albă a transmis, în reacție la aceste informații, că discuțiile trilaterale SUA–Iran–Pakistan sunt „în desfășurare”.
Potrivit Tasnim, unul dintre punctele sensibile rămase în discuție este Strâmtoarea Ormuz, un culoar-cheie pentru transportul maritim, inclusiv energetic, iar partea iraniană ar urmări un „protocol pentru trecerea în siguranță a navelor”.
În paralel, negocierile includ și tema ridicării sancțiunilor împotriva Iranului, menționată în contrapropunerea Teheranului, alături de reconstrucția postbelică a țării.
Pe agenda medierii se află și găsirea unei soluții privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului — fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții prezentate ca esențiale pentru un acord de către SUA și Israel.
Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, alături de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Delegația iraniană este condusă de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, și de ministrul de externe Abbas Araqchi.
Iranul a respins anterior un plan american în 15 puncte, pe care l-a calificat drept „excesiv”, și a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului.
În acest stadiu, informațiile disponibile indică o trecere la schimburi de documente și la detalii tehnice, însă nu există încă un anunț privind un acord sau un calendar ferm pentru finalizarea negocierilor.
Recomandate
Benjamin Netanyahu își reafirmă linia dură față de Iran , într-un moment în care SUA și Teheranul au început negocieri pentru un acord de pace, semnalând un potențial decalaj de strategie între aliatul israelian și efortul diplomatic american, potrivit Mediafax . Premierul israelian a scris sâmbătă, într-o postare pe platforma X , că „Israelul, sub conducerea mea, va continua să lupte împotriva regimului terorist al Iranului și a aliaților săi”. Mesajul vine în aceeași zi în care, la Islamabad, au început negocierile dintre delegațiile Statelor Unite și Iranului pentru un „acord total de pace”. Mesajul politic: operațiunile continuă, în pofida negocierilor Ulterior, într-un mesaj video publicat de biroul de presă al guvernului pe aceeași platformă, Netanyahu a susținut că Israelul a obținut „realizări istorice” în confruntarea cu Iranul, dar că acțiunile nu s-au încheiat. „I-am lovit. Dar mai avem lucruri de făcut.” Netanyahu a descris Iranul drept o amenințare persistentă și a afirmat că Teheranul ar fi încercat să construiască un „inel de încercuire” în jurul Israelului prin grupări armate din Gaza, Liban, Siria, Irak și Yemen. Argumentul securitar: nuclear și rachete În același mesaj, premierul israelian a afirmat că Iranul s-ar fi aflat „foarte aproape” de obținerea unei capacități nucleare militare și de dezvoltarea unui amplu program de rachete, vorbind despre riscul ca „mii și mii de rachete” să poată fi lansate zilnic asupra Israelului. „Eu am dedicat o mare parte din viața mea pentru a preveni un singur lucru: ca acest regim al terorii să obțină o armă nucleară (...).” Netanyahu a mai declarat că Israelul ar fi ajuns „într-un punct în care Iranul nu mai are o instalație funcțională de îmbogățire a uraniului”, dar a adăugat că Iranul ar încerca să-și reconstruiască aceste capacități, despre care spune că ar fi amplasate „foarte adânc, sub un munte înalt”. SUA, Trump și „ceva fără precedent” Premierul israelian a afirmat că Statele Unite au luptat alături de Israel „umăr la umăr, aripă la aripă” timp de aproape 40 de zile împotriva unui „inamic comun”. El a invocat și o cooperare strânsă cu președintele Donald Trump, susținând că urmează să facă „pentru Statele Unite ceva fără precedent”, care „va schimba întregul echilibru de putere”, fără a oferi detalii. Atac la Turcia În aceeași postare, Netanyahu l-a acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că „tolerează” Iranul și că ar fi responsabil pentru „masacrele” împotriva cetățenilor kurzi. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile SUA–Iran au început la Islamabad, în timp ce Netanyahu transmite că operațiunile Israelului împotriva Iranului și a aliaților săi vor continua. Materialul nu oferă detalii despre conținutul discuțiilor sau despre un calendar al acestora, nici despre măsuri concrete anunțate de Israel în perioada imediat următoare. [...]
Emmanuel Macron cere Iranului să restabilească rapid libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile energetice globale, și să folosească discuțiile de la Islamabad pentru o „dezescaladare durabilă”, potrivit Mediafax . Președintele Franței a anunțat pe rețeaua X că a discutat sâmbătă cu omologul său iranian, Massoud Pezeshkian, și i-a cerut să „profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad” pentru a deschide calea către „o dezescaladare durabilă” și „un acord exigent” care să ofere „garanții solide de securitate” pentru regiune, cu implicarea tuturor țărilor vizate. Strâmtoarea Ormuz, miza imediată: navigație și securitate regională Macron a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz”, menționând că Franța este „gata să contribuie” la acest obiectiv. În același timp, liderul francez a insistat asupra „importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”. Contacte cu Turcia și Arabia Saudită, pe fondul discuțiilor trilaterale În contextul în care Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuții trilaterale, Macron a mai discutat anterior cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro. Într-un alt mesaj pe X, Macron a spus că a convenit cu Mohammed bin Salman să rămână „în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. El a reiterat și sprijinul pentru încetarea focului, care „trebuie respectată pe deplin” și „extinsă fără întârziere în Liban”, precum și necesitatea reluării „cât mai repede posibil” a unei navigații „complet libere și sigure” în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, armistițiul dintre Iran și Statele Unite a intrat sâmbătă în a patra zi, în timp ce vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel descris ca fără precedent între cele două țări de la Revoluția Islamică din 1979. [...]
SUA și Iran au trecut la negocieri directe la Islamabad, un pas care poate debloca două mize cu impact economic global: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și regimul sancțiunilor. Potrivit agerpres.ro , Statele Unite, Iranul și Pakistanul au început sâmbătă, la Islamabad, discuții trilaterale menite să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, cu Pakistanul în rol de mediator. Noutatea față de formatul anterior este că delegațiile americană și iraniană discută „direct”, nu prin intermediari cu echipe separate în încăperi diferite, a precizat un oficial de rang înalt al Casei Albe. Începerea negocierilor în acest format a fost confirmată și de o sursă diplomatică pakistaneză. De ce contează: Ormuz și sancțiunile, în centrul discuțiilor Medierea se concentrează pe două dosare considerate condiții-cheie pentru un acord: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz (rută maritimă vitală pentru comerțul global cu petrol) și găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, conform informațiilor din material. În paralel, Iranul ar fi introdus condiții suplimentare care au întârziat inițierea discuțiilor directe, legate de operațiunile militare israeliene care continuă în Liban în pofida armistițiului și de situația activelor iraniene blocate în străinătate. Cine participă și cum s-a ajuns la formatul actual Înaintea discuțiilor directe, mediatorii pakistanezi au avut întâlniri separate cu cele două delegații. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif i-a primit separat pe vicepreședintele american JD Vance și pe președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. La întâlnirea cu Sharif, Vance a fost însoțit de emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele lui Trump. Ce urmează: o zi de negocieri, cu posibilă prelungire Reuniunea este programată pentru o singură zi, sâmbătă, însă surse diplomatice nu exclud continuarea discuțiilor până duminică, pentru a finaliza un eventual acord. După ce Iranul a respins un plan american în 15 puncte, descris drept „excesiv”, Teheranul a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. Printre elementele menționate se află încetarea permanentă a ostilităților în regiune, un protocol pentru trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului și reconstrucția postbelică a țării. [...]
Iranul condiționează acordul cu SUA de distanțarea Washingtonului de agenda Israelului , avertizând că negocierile din Islamabad pot eșua dacă americanii „pun Israelul pe primul loc”, potrivit mediafax.ro . Mesajul vine în contextul discuțiilor dintre delegațiile iraniană și americană din Pakistan, pe fondul unui armistițiu de două săptămâni convenit recent pentru a permite negocieri. Prim-vicepreședintele iranian Mohammad Reza Aref a spus că rezultatul depinde de linia politică pe care o adoptă partea americană. El a indicat că un acord „benefic pentru ambele părți și pentru lume” ar fi posibil dacă interlocutorii americani vin cu o abordare de tip „America First”, dar a avertizat că o orientare „Israel First” ar bloca orice progres. „Totuși, dacă vom avea în față reprezentanți ai unei politici «Israel First», nu va exista niciun acord. Iranul va continua inevitabil să se apere, chiar mai ferm decât înainte, iar lumea va suporta costuri mai mari.” Ce se negociază și cine conduce delegațiile Negocierile au loc la Islamabad, unde delegațiile sunt conduse de vicepreședintele american JD Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. Avertismentul lui Aref a fost făcut sâmbătă, în timp ce cele două părți încearcă să ajungă la un acord legat de conflictul declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, conform articolului. Miza armistițiului și disputa privind Libanul Armistițiul a fost convenit miercuri, pentru două săptămâni, ca fereastră de negociere. În aceeași zi, Israelul a lansat noi atacuri asupra Libanului, iar Iranul și mediatorii pakistanezi au susținut că Libanul era inclus în acordul de încetare a focului, în timp ce Washingtonul și Israelul au afirmat contrariul. Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a declarat că „Iranul și SUA, împreună cu aliații lor, au convenit asupra unui armistițiu imediat peste tot, inclusiv în Liban”, potrivit materialului. De ce contează: risc de blocaj politic și escaladare Poziționarea Iranului ridică miza politică a negocierilor: Teheranul sugerează că orice percepție de aliniere a SUA la prioritățile Israelului ar putea închide calea către un acord și ar împinge conflictul spre o nouă escaladare. În acest context, articolul notează că ofensiva israeliană din Liban a alimentat critici la adresa administrației președintelui american Donald Trump, acuzată că prioritizează interesele israeliene în relația cu Iranul. [...]
Traversarea Strâmtorii Ormuz de către mai multe nave de război americane, pentru prima dată de la începutul conflictului cu Iranul, este un semnal operațional menit să deblocheze traficul comercial printr-un punct critic pentru transportul de energie , potrivit mediafax.ro , care citează Axios. Un oficial american a declarat că navele Marinei SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, într-o mișcare care, conform surselor Axios, nu a fost coordonată cu Iranul. Scopul operațiunii ar fi fost creșterea încrederii navelor comerciale pentru reluarea tranzitului prin zonă, după o perioadă în care traficul a fost descurajat de riscurile de securitate. Operațiunea a avut loc în contextul începerii negocierilor de pace dintre cele două părți în Pakistan. Oficialul american a descris acțiunea drept una axată pe libertatea navigației în ape internaționale. „A fost o operațiune concentrată pe libertatea navigației în ape internaționale.” Potrivit aceleiași relatări, navele americane au traversat Strâmtoarea Ormuz dinspre est spre vest, către Golful Persic, după care s-au întors prin strâmtoare în Marea Arabiei. De ce contează pentru economie și transport Strâmtoarea Ormuz este un coridor maritim îngust, esențial pentru fluxurile comerciale din regiune, inclusiv pentru transporturile de petrol și gaze. În acest context, o prezență navală americană care vizează „libertatea navigației” urmărește, practic, să reducă riscul perceput de operatorii comerciali și să accelereze revenirea traficului la niveluri mai apropiate de normal. Ce urmează Efectul imediat urmărit este reluarea tranzitului comercial prin strâmtoare, însă evoluția depinde de reacțiile părților implicate și de dinamica negocierilor de pace aflate în derulare. Informațiile disponibile nu includ un calendar sau măsuri suplimentare anunțate oficial. [...]
Amânarea vizitei premierului Nawaf Salam în SUA expune fragilitatea decizională a Beirutului într-un moment în care se discută negocieri directe cu Israelul , pe fondul presiunii interne din partea Hezbollah și al intensificării loviturilor israeliene, potrivit Digi24 . Nawaf Salam a anunțat că își amână deplasarea „imminentă” la Washington și la Națiunile Unite, invocând nevoia de a rămâne la Beirut pentru a supraveghea activitatea guvernului. O sursă guvernamentală citată de CNN a indicat că premierul era așteptat în SUA în zilele următoare, după ce Israelul și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri directe cu Libanul. Negocieri sub egida SUA, contestate de Hezbollah Președinția libaneză a transmis că marți ar urma să aibă loc la Washington o întâlnire între reprezentanți libanezi, israelieni și americani, „pentru a discuta despre instaurarea unei încetări a focului și despre data începerii negocierilor” între Liban și Israel, sub egida Statelor Unite. În paralel, potrivit AFP, Hezbollah a reafirmat refuzul de a accepta negocieri directe cu Israelul, argumentând că acestea ar încălca „pactul (național), Constituția și legile”, în condițiile în care cele două state sunt oficial în stare de război de decenii. Un deputat al formațiunii, Hassan Fadlallah, a susținut că demersul ar amplifica diviziunile interne într-un moment în care Libanul ar avea nevoie de unitate. Pe aceeași linie, Ali Akbar Velayati, consilier al liderului suprem iranian, a avertizat pe X că ignorarea „rolului” Hezbollah ar expune Libanul la „riscuri de securitate ireparabile”. Presiune în stradă și apel la evitarea escaladării interne La Beirut, câteva sute de susținători Hezbollah au protestat în fața sediului guvernului împotriva ideii de negocieri cu Israelul, fluturând steaguri ale partidului și steaguri iraniene. În același timp, Hezbollah și aliatul său, mișcarea Amal, și-au îndemnat simpatizanții să evite manifestațiile „în acest moment delicat”, invocând stabilitatea și evitarea diviziunilor interne. Intensificarea loviturilor și bilanțul victimelor Armata israeliană a anunțat că a vizat peste 200 de ținte ale Hezbollah în Liban în ultimele 24 de ore, inclusiv lansatoare de rachete. Ministerul libanez al Sănătății a raportat victime în sudul țării, inclusiv salvatori, și a denunțat atacuri „sistematice” asupra echipelor de intervenție. Potrivit unui bilanț oficial citat în articol, atacurile aeriene israeliene asupra Libanului au ucis 2.020 de persoane de la începutul războiului (2 martie) și au rănit 6.436. De ce contează Amânarea vizitei premierului sugerează că Beirutul intră în discuțiile de la Washington cu o marjă redusă de manevră politică internă, în timp ce presiunea militară crește. În acest context, orice calendar de negocieri riscă să fie influențat nu doar de dinamica regională (inclusiv armistițiul „fragil” dintre SUA și Iran menționat în articol), ci și de capacitatea autorităților libaneze de a gestiona opoziția internă și riscul de escaladare pe teren. Ce urmează, conform informațiilor disponibile: întâlnirea anunțată la Washington, programată pentru marți, ar trebui să lămurească dacă se poate ajunge la o încetare a focului și când ar putea începe negocierile Liban–Israel sub egida SUA. [...]
