Știri
Știri din categoria Externe
Schimbările climatice sunt principalul motor al valurilor de căldură marină din acest an, iar efectele se văd deja în pescuit, infrastructură energetică și riscul de fenomene meteo extreme în zonele de coastă, potrivit unei analize citate de Politico. Oamenii de știință avertizează că supraîncălzirea mărilor europene amenință ecosisteme și comunități costiere, cu consecințe economice directe.
În această săptămână, Atlanticul și Marea Mediterană au fost „mult mai calde decât normal”, iar în unele zone din jurul Europei temperaturile au ajuns la 6°C peste medie, conform studiului publicat miercuri de consorțiul World Weather Attribution (WWA). Cercetătorii spun că încălzirea globală este factorul determinant al temperaturilor ridicate ale oceanelor din 2026.
Analiza a folosit metode evaluate științific (peer-reviewed) și a acoperit patru regiuni: Mediterana de Est și de Vest, Atlanticul din zona Golfului Biscaya și a Peninsulei Iberice, respectiv mările din jurul Irlandei și vestului Marii Britanii.
Potrivit cercetătorilor, schimbările climatice au crescut temperaturile astfel:
Catherine Gregory, cercetător în știința climei la Universitatea din Berna, a indicat că, până în iulie, temperatura medie a întregii Mări Mediterane a depășit 27°C, „cea mai ridicată valoare pentru luna iulie din înregistrări”. Aceeași sursă menționează și o măsurătoare cu o baliză la vest de Mallorca de peste 33°C în larg.
Căldura din oceane afectează direct speciile marine și lanțurile economice dependente de ele. Studiul notează că temperaturile ridicate pot dăuna speciilor, pot favoriza înmulțirea meduzelor și pot crește riscul de furtuni distructive mai târziu în an.
John Bruno, ecolog la University of North Carolina at Chapel Hill și coautor al studiului, descrie un efect de redistribuire a speciilor („câștigători și perdanți”), cu dispariții locale și proliferări în alte zone. În Regatul Unit, pescarii au observat extinderea caracatițelor spre nord, care afectează capturile de crustacee prin consumul de crabi. În Franța, meduzele au ajuns să blocheze centrale nucleare, un impact operațional care poate complica funcționarea infrastructurii energetice în perioade sensibile.
Pe lângă ecosisteme și pescuit, valurile de căldură marină amplifică riscurile pentru comunitățile de coastă: mările mai calde cresc combinația periculoasă de căldură și umiditate la țărm și acumulează umezeală ce poate alimenta furtuni. Cercetătorii dau ca exemplu inundațiile mortale din Valencia din 2024, asociate în analiză cu rolul apelor calde în intensificarea fenomenelor.
Cercetătorii au comparat situația din 2026 cu un scenariu simulat „fără schimbări climatice” și au concluzionat că încălzirea globală a extins semnificativ aria valurilor de căldură marină:
În context, oamenii de știință reamintesc că oceanele absorb „marea majoritate” a surplusului de căldură generat de arderea combustibililor fosili, ceea ce face ca episoadele de încălzire extremă să aibă efecte în cascadă: de la biodiversitate și pescuit, până la infrastructură și riscuri meteo pentru zonele de coastă.
Recomandate
O instanță federală de apel a cerut reanalizarea desemnării DJI ca „companie militară chineză”, după ce a constatat că judecătorul de fond a acceptat o concluzie-cheie a Pentagonului fără să consulte probele clasificate care o susțin, potrivit Tom's Hardware . Decizia nu scoate însă compania de pe lista Pentagonului: DJI rămâne pe „Section 1260H list” în timp ce dosarul se întoarce la instanța inferioară. Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra accesului DJI la piața americană și asupra contractelor publice: includerea pe lista Pentagonului funcționează ca o etichetă oficială cu potențial de a alimenta restricții suplimentare, într-un moment în care SUA își înăspresc cadrul pentru dronele fabricate în străinătate. De ce a intervenit instanța de apel Curtea de Apel pentru Circuitul D.C . a „întors parțial” hotărârea anterioară, reținând că judecătorul de fond a menținut afirmația centrală a guvernului – că DJI „contribuie la baza industrială de apărare a Chinei” – fără să fi citit versiunea clasificată a dovezilor. În versiunea neclasificată a raportului Pentagonului din decembrie 2024, secțiunea care ar explica această concluzie este integral cenzurată, cu excepția titlului, potrivit opiniei instanței. Judecătorul de circuit Bradley Garcia a scris că nu există „nicio justificare declarată public” pentru această concluzie a Departamentului Apărării, iar completul a criticat faptul că instanța de fond s-a bazat pe depuneri ale guvernului și pe alte părți ale raportului, în loc să evalueze acțiunea agenției strict pe temeiurile invocate de agenție în documentația relevantă. Ce rămâne valabil împotriva DJI și de ce compania nu iese de pe listă acum Instanța de apel a respins celelalte argumente ale DJI, astfel că firma rămâne, deocamdată, pe lista Pentagonului. Completul a menținut constatarea că DJI a primit în mod conștient sprijin din partea statului chinez prin recunoașterea din 2021 ca „ National Enterprise Technology Center ”, statut acordat de Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) din China. În raportul Pentagonului sunt invocate beneficii asociate acestui statut, inclusiv: subvenții în numerar de 5 milioane până la 15 milioane de yuani; cote preferențiale de impozitare pentru echipamente importate; sprijin financiar din fonduri de capital de stat. Avocații DJI au susținut că firma nu ar fi primit asistență prin această recunoaștere, dar instanța a respins argumentul ca fiind o „afirmație interesată” a apărării. Separat, instanța a arătat că, pentru a câștiga capătul de cerere privind încălcarea dreptului la un proces echitabil (due process), DJI trebuia să demonstreze că desemnarea îi blochează în linii mari activitatea comercială. Completul a citat mărturii potrivit cărora DJI ar deține 90% din piața globală de drone de consum și aproape 70% din sectorul dronelor per ansamblu și a concluzionat că pierderea unor contracte și interdicțiile la nivel de state americane „sunt mult sub” pragul necesar. Ce urmează: acces la probe clasificate și o listă nouă, cu alte justificări Dosarul revine la judecătorul Paul Friedman, care poate examina acum dosarul clasificat și decide dacă acesta susține afirmația că DJI contribuie la baza industrială de apărare a Chinei. Instanța de apel a lăsat la latitudinea lui Friedman dacă avocații DJI vor primi vreun acces la materialul clasificat. În paralel, Pentagonul a publicat la începutul lunii iunie o nouă listă 1260H, în timpul apelului, cu justificări noi pentru includerea DJI, inclusiv o desemnare „Single Champion” și presupuse afilieri cu Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China și cu Poliția Armată Populară. Judecătorii au notat că aceste justificări noi ridică problema dacă acțiunea DJI împotriva desemnării din ianuarie 2025 a rămas fără obiect, dar au lăsat cauza să continue pe baza dosarului actual. Totodată, chiar și o eventuală victorie la rejudecare nu ar afecta automat listarea din iunie, care se sprijină pe temeiuri diferite, în baza amendamentelor din NDAA 2024. În acest context, desemnarea se suprapune peste alte măsuri menționate în material: tarife de până la 100% pentru drone fabricate în străinătate și interdicția FCC privind dronele noi fabricate în afara SUA, pe care DJI o contestă separat în Circuitul al Nouălea. [...]
Donald Trump își împinge echipa să pregătească o întâlnire cu Kim Jong Un în această toamnă , un semnal că Washingtonul ar putea încerca să redeschidă canalul de negociere directă cu Phenianul într-un moment în care SUA își calibrează și postura militară în regiune, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal, citat de Anadolu și Reuters, care notează că Trump ar fi discutat în privat despre o întâlnire personală cu liderul nord-coreean în timpul următoarei sale vizite în Asia. Aceasta „ar putea avea loc în noiembrie”, când liderii mondiali se reunesc pentru summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, în China. Ce se știe concret și ce lipsește Deocamdată, „nu există nicio planificare oficială” pentru o întâlnire Trump–Kim, conform articolului citat. Totuși, interesul lui Trump pentru un nou summit indică o revenire la strategia de dialog direct, după cele trei întâlniri pe care cei doi le-au avut în primul mandat al lui Trump. Un oficial al Casei Albe a spus că Trump și Kim se vor întâlni „la un moment potrivit”. Misiunea Coreei de Nord la ONU nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Legătura cu postura militară a SUA în regiune Contextul imediat este relevant: declarațiile vin după ce Trump a cerut Pentagonului să „reducă substanțial” exercițiile militare comune planificate cu Coreea de Sud, invocând costurile și relația sa cu liderul nord-coreean. Trump a susținut, de asemenea, că Kim a răspuns solicitării sale de a avea o discuție și a respins sugestia că Phenianul nu ar fi reacționat. „Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect și ne-am întâlnit în numeroase ocazii, de fapt, două ocazii principale, am vorbit și am petrecut timp împreună. Îl înțeleg. El mă înțelege”, a spus el. În lipsa unei confirmări oficiale privind o agendă și un format, rămâne neclar dacă demersul se va concretiza într-o întâlnire propriu-zisă sau va rămâne la nivel de semnal politic. [...]
Apelul fostului ministru al apărării pentru alegeri deschide o breșă politică la Kiev, în plin război , într-un moment în care Ucraina funcționează sub lege marțială, iar scrutinurile sunt suspendate, potrivit BBC . Mihailo Fedorov , demis „neașteptat” de președintele Volodimir Zelenski la finalul lunii iulie, a cerut organizarea alegerilor pe timp de război, într-un mesaj video publicat marți pe YouTube. El susține că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” și că Ucraina luptă „tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”. În prezent, alegerile sunt suspendate în baza legii marțiale, în vigoare de la invazia Rusiei la scară largă din 2022. Zelenski nu a reacționat public la mesajul lui Fedorov, iar apelul este descris drept cea mai mare provocare la adresa președintelui ucrainean de la începutul războiului. De ce contează: presiune pe conducere și pe arhitectura decizională în război Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în toată țara, iar în videoclip acesta vorbește despre necesitatea unui „mecanism legal, sigur și realist” care să permită reluarea unui proces democratic „chiar și în mijlocul unui război prelungit”. În același timp, el afirmă că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”, invocând și corupția ca factor care afectează efortul de război. Pe durata mandatului la Apărare, lui Fedorov i se atribuie că a energizat ministerul, a condus o campanie anticorupție și a folosit date și informații pentru a analiza și a încerca să îmbunătățească performanța armatei pe front. Context: schimbări la vârful Apărării și tensiuni în armată Potrivit materialului, demiterea lui Fedorov este asociată pe scară largă cu tensiuni între el și comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi. Syrskyi a fost, la rândul său, înlocuit câteva săptămâni mai târziu, după săptămâni de proteste care au pus presiune pe președinte. Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, descris ca având un profil politic discret și experiență în Serviciul de Securitate, ca ministru interimar al apărării. Fedorov spune că i-au fost oferite și alte funcții în guvern, inclusiv viceprim-ministru pentru inovație militară, dar că nu intenționează să revină decât ca ministru al apărării. Profil: accent pe tehnologie, drone și achiziții Fedorov este prezentat ca fost ministru al transformării digitale, rol din care a inițiat „Armata IT a Ucrainei” (voluntari pentru atacuri cibernetice) și a condus o campanie de strângere de fonduri numită „Armata Dronelor”. Ca ministru al apărării, și-a păstrat concentrarea pe drone, război de înaltă tehnologie și achiziții publice. Materialul notează și că el i-a cerut fondatorului SpaceX, Elon Musk, să împiedice Rusia să folosească sateliții Starlink pentru atacuri cu drone, un demers despre care se crede că a perturbat semnificativ operațiunile Rusiei. Pe front: intensificarea atacurilor cu drone și escaladarea loviturilor În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile la distanță lungă în Rusia, vizând rafinării de petrol și depozite ale retailerului online Wildberries. Un atac de sâmbătă seara a implicat circa 600 de drone, potrivit guvernatorului regional Andrei Vorobiev, iar oficiali regionali au raportat nouă morți și 23 de răniți în cele mai recente atacuri ucrainene din Rusia. Separat, materialul menționează că 17 persoane au fost ucise marți dimineața într-un atac rusesc asupra Ucrainei. Totodată, premierul britanic Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina după avertismente ale Moscovei privind „consecințe” legate de folosirea dronelor de fabricație britanică în atacurile ucrainene recente. [...]
Mesajul lui Trump că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă” nu schimbă încă riscul pentru fluxurile de petrol , în condițiile în care traficul maritim rămâne redus, iar SUA și Iranul se contrazic public pe tema navigației și a negocierilor, potrivit HotNews . Președintele american Donald Trump a transmis marți că „nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate” cu Iranul și a susținut că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă și operațională”, în timp ce „blocada navală rămâne deplin în vigoare”. În același mesaj publicat pe Truth Social , Trump a afirmat că „toate minele marine au fost înlăturate sau detonate”. De ce contează: Ormuz rămâne un punct de presiune pentru piața petrolului Dincolo de declarațiile politice, datele de trafic maritim indică faptul că doar un număr redus de nave încearcă să tranziteze în prezent Strâmtoarea Ormuz. Este o arteră strategică: înainte de războiul din acest an, prin zonă trecea de regulă o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. În plus, luni dimineața, după expirarea acordului semnat în iunie între SUA și Iran, o navă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în strâmtoare, un episod care amplifică percepția de risc operațional pentru transportatori și asigurători. Poziția Iranului: condiții pentru redeschidere și reluarea angajamentelor Mai devreme în aceeași zi, negociatorul-șef iranian Mohammad Baqer Qalibaf declarase că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când SUA vor respecta condițiile acordului interimar de încetare a focului semnat în iunie, acord care a expirat luni. Condițiile invocate de Teheran includ, potrivit aceleiași surse: ridicarea blocadei SUA asupra porturilor iraniene; ridicarea sancțiunilor petroliere; eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate; încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare „pe toate fronturile”. Context: acordul interimar a expirat, iar escaladarea a reluat blocada Acordul interimar SUA–Iran semnat pe 17 iunie permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, urmând să fie continuat cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear și sancțiuni. Negocierile „nu au dus însă la niciun rezultat”. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul de noi atacuri asupra navelor din strâmtoare, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni de pauză determinate de un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Tot atunci, Trump a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Germania se îndreaptă spre încă un an de creștere anemică, iar valul de insolvențe urcă presiunea pe companii , după ce guvernul de la Berlin este pe cale să reducă din nou prognoza de creștere pentru 2026, pe fondul războiului din Iran și al scumpirii energiei, potrivit Ziarul Financiar . În paralel, insolvențele companiilor germane au ajuns în primul trimestru la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani, peste nivelurile din criza financiară globală din 2009, conform Financial Times. Ministerul Economiei din Germania a avertizat că economia „și-a pierdut vizibil din ritm” în primul trimestru, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Reducerea prognozei ar coborî estimarea de creștere pentru 2026 de la 1% la 0,5% și ar însemna al patrulea an consecutiv de stagnare de facto. De ce contează: insolvențele și energia apasă simultan pe economie În scenariul descris, creșterea de 0,5% din 2026 ar urma să fie susținută în principal de cheltuielile publice, în timp ce investițiile private, exporturile și consumul intern sunt așteptate să stagneze. Cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Germania va resimți efectele războiului SUA cu Iranul „mult timp de acum înainte” și a anunțat un pachet de măsuri de 1,6 miliarde de euro (aprox. 8,4 miliarde lei) pentru a reduce impactul prețurilor mai mari la combustibili. Jörg Krämer, economist-șef al Commerzbank, spune că devine „din ce în ce mai probabil” ca 2026 să fie „încă un an pierdut” pentru creștere și estimează o creștere de numai 0,3% în acest an, față de 0,4% în 2025, adăugând că este „o creștere aproape de zero”. Probleme structurale peste șocul energetic Dincolo de scumpirea energiei, economia germană se confruntă cu o forță de muncă în scădere, productivitate slabă și birocrație care apasă companiile, iar costurile ridicate ale energiei agravează situația, mai ales în industrie. Clemens Fuest, președintele institutului Ifo, avertizează că „stagnarea este noua normalitate” și că revenirea creșterii nu mai poate fi tratată ca un lucru garantat. Înainte de izbucnirea războiului din Iran, planul guvernului german de a cheltui aproximativ 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru infrastructură și apărare era văzut ca un posibil motor de relansare. Totuși, economiștii Goldman Sachs estimează că majorarea cheltuielilor publice va adăuga doar 0,5 puncte procentuale la PIB în acest an. Industria și piața muncii, sub presiune Datele Bundesbank arată că producția din sectoarele chimic și farmaceutic a coborât la niveluri comparabile cu cele de la sfârșitul lui 2004, pe fondul unui șoc energetic care se suprapune peste incertitudinea geopolitică. Henrik Meincke, economist-șef al Asociației Industriei Chimice din Germania, spune că firmele „închid deja unități de producție”, invocând utilizarea redusă a capacităților și presiuni ridicate asupra marjelor. Presiunile se văd și în piața muncii: șomajul continuă să crească de aproape patru ani, cu doar cinci luni în care numărul șomerilor nu a crescut, iar față de perioada de dinaintea pandemiei numărul șomerilor este acum cu 30% mai mare. Există și voci mai puțin pesimiste: Christian Schulz, economist-șef al Allianz Global Investors, consideră că, dacă guvernul reușește să implementeze pachetul fiscal, amploarea stimulului ar putea susține consumul și piața muncii. Până atunci, însă, tabloul rămâne dominat de dependența de cheltuielile publice pentru a compensa șocul energetic, slăbiciunea industrială și incertitudinea geopolitică. [...]
Demiterea economistului-șef al băncii de stat VEB după un raport critic indică o înăsprire a controlului Kremlinului asupra mesajului economic , într-un moment în care autoritățile ruse insistă public că economia rămâne „puternică”, potrivit Ziarul Financiar . Andrei Klepaci , economist-șef al băncii de stat pentru dezvoltare VEB din 2014 și fost ministru adjunct al economiei, a fost demis duminică, după ce declarații și un raport prezentat la începutul anului au fost preluate de presa de limbă rusă. Potrivit publicației independente ruse The Bell, care citează surse sub protecția anonimatului, înlăturarea ar fi fost legată direct de evaluarea sa „extrem de critică”, inclusiv avertismente că Rusia nu poate câștiga un război de uzură prelungit cu Ucraina și că ar putea urma o criză socială majoră. Într-un discurs din 21 mai, prezentat în fața altor economiști, Klepaci a susținut că presiunile și costurile cresc, iar așteptarea unei prăbușiri a adversarului este o „iluzie”, conform unei traduceri citate în articol. „În acest război de uzură, nu vom câștiga competiția. Trăim cu iluzia că totul se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla. Costurile noastre sunt în creștere.” „Cred că Rusia nu se va prăbuși, dar sunt aproape sigur că vom ajunge într-o criză socială. Nu ne vom prăbuși din punct de vedere economic, dar decalajul nostru se va lărgi, cu toate consecințele care decurg de aici.” Mesajul oficial: „reziliență” și poziție fiscală „mai puternică” În contrapondere, autoritățile ruse continuă să transmită că economia este „sănătoasă”, în pofida sancțiunilor și a presiunii externe. Ambasada Rusiei la Londra a declarat pentru CNBC că poziția fiscală a Rusiei ar fi „semnificativ mai puternică” decât a multor economii occidentale, indicând o datorie publică externă de circa 57 mld. dolari (aprox. 258 mld. lei) și comparând-o cu costurile de serviciu ale datoriei în SUA, Marea Britanie, Italia sau Franța. „Economia rusă rămâne rezilientă, la fel ca voința poporului nostru”, a transmis un purtător de cuvânt al ambasadei ruse din Marea Britanie, într-un răspuns trimis prin e-mail. Datele arată încetinire, iar analiștii vorbesc despre vulnerabilități structurale Deși economia Rusiei „continuă să crească, chiar dacă lent”, datele oficiale indică o încetinire accentuată, notează articolul. Guvernul de la Moscova și-a redus în mai estimarea de creștere economică pentru 2026 la 0,4%, de la 1,3% anterior, după o contracție de 0,3% în primul trimestru. Totodată, prognoza de venituri reale ale populației a fost tăiată la 1,6%, de la un avans de 7,7% în 2025. Fondul Monetar Internațional și-a majorat, în schimb, estimarea de creștere pentru economia rusă în acest an la 1,1%, de la 0,8% în ianuarie, pe fondul prețurilor mai ridicate la petrol și la alte materii prime. Banca centrală a Rusiei a avertizat că ritmul de creștere ar putea coborî spre zero în 2026. În paralel, analiștii citați susțin că evoluția economică maschează probleme structurale, între care dependența de cheltuielile militare, creșterea taxelor și creditarea bancară subvenționată. În plus, Klepaci avertizase că atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii logistice „testează serios” reziliența economiei, alături de creșterea inegalității veniturilor și deteriorarea calității guvernanței. Ce urmează la VEB VEB.RF a confirmat plecarea lui Klepaci într-un comunicat preluat de agenția de stat TASS: „Andrei Klepaci nu mai deține funcția de economist-șef al VEB.RF. Succesorul său va fi numit în curând.” Pentru mediul de afaceri și investitori, episodul este relevant nu doar ca semnal politic, ci și ca indicator de risc: dacă evaluările interne critice sunt penalizate, transparența privind starea economiei și capacitatea instituțiilor de a calibra politicile pe baza unor analize independente pot deveni și mai limitate. [...]
