Știri
Știri din categoria Externe
Administrația SUA a deblocat în Congres noi sancțiuni pe hidrocarburile rusești, iar pachetul ar putea fi votat „în următoarele săptămâni”, ceea ce readuce în prim-plan riscul de presiune suplimentară pe exporturile energetice ale Rusiei și pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Mediafax.
Patru senatori americani – republicanii Lindsey Graham și Roger Wicker, alături de democrații Richard Blumenthal și Jeanne Shaheen – spun că au ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a avansa o legislație „actualizată” privind sancțiunile împotriva Rusiei, după ce măsurile fuseseră blocate anterior.
În declarația comună citată de publicația franceză Le Figaro, senatorii leagă explicit sancțiunile de cumpărătorii de petrol și gaze rusești, pe care îi acuză că „alimentează mașina de război” a președintelui Vladimir Putin.
„Suntem mândri să anunțăm că am ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a promova legislația noastră actualizată privind sancțiunile împotriva Rusiei.”
Senatorii afirmă că, odată cu această „concesie” din partea executivului, noile sancțiuni ar putea trece cu o majoritate mare, atât democrată, cât și republicană, în următoarele săptămâni.
Detaliile pachetului nu au fost făcute publice până acum, iar Casa Albă nu a prezentat, în materialul citat, elemente tehnice despre măsuri.
În ultimele luni, SUA au suspendat unele sancțiuni asupra petrolului rusesc impuse după invazia Ucrainei din februarie 2022, cu scopul de a contracara creșterea prețurilor țițeiului pe fondul conflictului cu Iranul.
În mai 2025, peste 80 de senatori americani susținuseră deja un proiect de lege pentru noi sancțiuni împotriva Moscovei, invocând lipsa de disponibilitate a Rusiei de a opri războiul din Ucraina.
Recomandate
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Mesajul de „răzbunare” al noului lider al Iranului crește riscul de escaladare regională , într-un moment în care orice deteriorare a securității în Orientul Mijlociu poate alimenta noi șocuri pe piețele energetice și de transport. Potrivit Mediafax , ayatollahul Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă, pe Telegram, că răzbunarea pentru moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, este „cerința națiunii” și „trebuie cu siguranță să aibă loc”. Mesajul a fost publicat cu ocazia ceremoniilor funerare organizate la câteva luni după decesul fostului lider suprem al Iranului. În declarație, Mojtaba Khamenei a prezentat represaliile drept o obligație națională și religioasă. Potrivit informațiilor citate de Reuters , funeraliile au fost organizate după ce Ali Khamenei „ar fi fost ucis” în urma unor atacuri aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. În același mesaj, noul lider a reiterat intenția Teheranului de a răspunde pentru moartea liderului religios și a altor victime ale conflictelor recente. „Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie de la criminalii și ucigașii dezonorați.” Ce înseamnă pentru stabilitatea regională și pentru economie Declarația vine într-un context regional tensionat, cu relații ostile între Iran, Statele Unite și Israel. În acest cadru, un mesaj public care fixează „răzbunarea” ca prioritate politică și simbolică poate amplifica riscul de escaladare, cu efecte potențiale asupra securității regionale și a stabilității globale. Deocamdată, mesajul nu include detalii despre măsuri concrete sau despre un calendar al unor eventuale acțiuni, limitare care face dificilă evaluarea imediată a impactului operațional. Totuși, formularea folosită indică o linie dură a noii conduceri de la Teheran, urmărită atent de comunitatea internațională, în condițiile în care o escaladare militară în zonă poate afecta inclusiv fluxurile comerciale și prețurile energiei. [...]
Administrația Trump condiționează continuarea negocierilor cu Iranul de o declarație publică privind securitatea transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz , cu un termen-limită până sâmbătă, potrivit Politico . Miza este una operațională și economică: garanții explicite că ruta rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor mai fi atacate. Cerința, descrisă de oficiali americani de rang înalt drept o „demandă”, vizează un angajament public al Teheranului că nu va amenința navele din Strâmtoarea Hormuz, un coridor esențial pentru transportul de energie și mărfuri. Potrivit acelorași oficiali, Washingtonul vrea ca Iranul să promită și că va menține culoarul deschis „fără taxe” și că va opri atacurile asupra navelor comerciale. Termen scurt și presiune diplomatică prin Oman Un al doilea oficial a spus că SUA a impus un termen rapid pentru ca Iranul să afirme că Strâmtoarea Hormuz este deschisă și că administrația se așteaptă ca această poziție să fie exprimată într-o întâlnire cu oficiali din Oman, programată sâmbătă. În lipsa unei astfel de poziții, oficialul a avertizat că „nu va fi o zi grozavă pentru ei”, fără a detalia ce măsuri ar urma. Administrația ar mai dori ca declarația să includă și o componentă „explicită sau cel puțin implicită” de recunoaștere a unei greșeli, potrivit unuia dintre oficiali, care a susținut că iranienii ar fi transmis deja acest lucru în discuții private. „Praful nuclear” și riscul ca un acord pe termen lung să nu se materializeze Unul dintre oficiali a mai afirmat că, într-un eventual acord final, Iranul ar trebui să predea ceea ce a numit „praf nuclear” (formulare neclară în material, fără explicații tehnice suplimentare). Același oficial a condiționat explicit încheierea unui acord de acest element și a invocat opțiuni de presiune „militare, diplomatice” și de „pârghie economică” dacă Teheranul refuză. Totuși, un oficial al administrației a admis că un acord pe termen lung s-ar putea să nu se concretizeze. Un al treilea oficial a descris situația drept un moment de „așteptare”, susținând că Iranul ar fi preferat să amâne închiderea unor subiecte majore până după funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, care au avut loc joi. Context: încetarea focului declarată „încheiată” Donald Trump a declarat în această săptămână, la summitul NATO din Turcia, că încetarea focului cu Iranul — începută la mijlocul lunii iunie — s-a încheiat, după ce Teheranul ar fi lovit nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Vineri, Trump a spus că negocierile vor continua, dar a insistat că încetarea focului rămâne „încheiată”. „Republica Islamică Iran ne-a cerut să continuăm «discuțiile». Am acceptat, dar Statele Unite le-au spus, fără echivoc, că ÎNCETAREA FOCULUI S-A ÎNCHEIAT!”, a scris Trump pe Truth Social. Pentru piețe și companii, semnalul principal este că Washingtonul încearcă să obțină rapid o garanție publică privind libertatea de navigație în Hormuz, însă negocierile rămân fragile, cu un termen scurt și cu posibilitatea explicită ca un acord amplu să nu fie atins. [...]
Schimbul de informații dintre Israel și SUA despre amenințări iraniene la adresa lui Donald Trump riscă să complice deciziile Washingtonului privind reluarea războiului cu Iranul , pe fondul unei neîncrederi crescânde în comunitatea americană de informații față de datele furnizate de Israel, potrivit CNN . Informațiile transmise de serviciile israeliene administrației Trump ar fi reflectat, potrivit unei surse israeliene și unui oficial american, mai degrabă „dorința” unor elemente din conducerea dură de la Teheran de a-l viza pe președintele SUA, nu existența unui plan nou, concret și detaliat de asasinat. Două surse americane familiarizate cu subiectul spun că evaluările recente ale SUA nu indică un complot nou și specific, ci un „zgomot de fond” constant despre diverși actori iranieni care ar vrea să facă acest lucru. Ce spune evaluarea americană și de ce contează Potrivit sursei, comunitatea de informații din SUA monitorizează de mai mult timp amenințările la adresa lui Trump, iar „fundamental” nu s-ar fi schimbat nimic în privința acestui tablou de risc de când și-a început al doilea mandat. În același timp, oficialii americani ar fi evaluat că actorii iranieni fie nu au reușit să dezvolte un plan, fie nu au primit aprobarea decidenților iranieni pentru o operațiune specifică. În plan operațional, CNN notează că Trump a făcut o schimbare surpriză de aeronavă la întoarcerea de la summitul NATO de miercuri, folosind un avion mai vechi, în locul celui nou (modernizat după ce a fost donat de Qatar și a intrat în serviciu luna aceasta). Potrivit a patru oficiali americani, decizia a fost luată parțial din motive de securitate legate de escaladarea conflictului din Iran, deși sursele citate atunci au spus că nu exista o amenințare nouă și specifică la adresa vieții președintelui. Israelul încearcă să influențeze direcția conflictului Schimbul de informații are loc într-un moment în care Israelul ar fi „tot mai marginalizat” în discuțiile administrației Trump despre cum să încheie războiul cu Iranul. Două surse israeliene susțin că Washingtonul nu ar dori implicarea Israelului în lupte, din teama de a pierde controlul asupra conflictului. Un oficial american a respins interpretarea israeliană privind poziția lui Trump, numind-o „știre falsă”, și a invocat relația strânsă SUA–Israel și coordonarea dintre parteneri, în contextul unor operațiuni militare menționate de partea americană. În paralel, Trump a scris vineri pe Truth Social că SUA le-au transmis liderilor iranieni „fără echivoc” că „încetarea focului s-a terminat”, adăugând însă că a fost de acord să continue discuțiile pentru restabilirea unei pauze a luptelor. Miza: credibilitatea informațiilor într-un moment de decizie Potrivit a două surse familiarizate cu subiectul, oficialii americani de informații sunt conștienți că Israelul se simte exclus din procesul decizional și își intensifică eforturile de a influența gândirea administrației Trump privind Iranul, inclusiv prin „alimentarea” cu informații atât a comunității de informații, cât și a unor oficiali considerați mai prietenoși. Aceleași surse indică existența unui grad de scepticism în comunitatea americană de informații față de datele venite din Israel, tocmai din percepția că acestea ar putea fi folosite pentru a orienta decizia politică a Washingtonului — un element care poate cântări în modul în care SUA evaluează riscurile și opțiunile dacă se ajunge din nou la un război pe scară largă. Într-un interviu de vineri pentru New York Post, Trump a minimalizat relevanța informațiilor israeliene (relatate inițial de Wall Street Journal), spunând că Iranul i-a amenințat viața de mult timp și afirmând că „Israel nu a venit cu nimic”. [...]
Talibanii extind interdicția smartphone-urilor, iar efectul imediat este blocarea unor servicii de bază – de la coordonarea îngrijirilor medicale în zone rurale până la accesul la materiale de studiu – potrivit NPR , care descrie cum măsura, introdusă oficial pentru aparatul de stat, începe să se propage în școli, universități și spitale. Interdicția a intrat în vigoare pe 16 iunie și vizează angajați ai guvernului, judecători, polițiști și membri ai armatei. Cei prinși folosind smartphone-uri riscă confiscarea și distrugerea dispozitivelor, precum și „pedeapsă legală și sharia”, fără ca sancțiunile să fie detaliate. Sunt permise telefoanele simple (cu apel și SMS), fără ecran tactil și fără funcții de fotografiere sau înregistrare. Cum se aplică: confiscări, distrugeri și monitorizare Măsura ar fi pornit ca ordin verbal al liderului suprem taliban, Hibatullah Akhundzada , și a fost ulterior formalizată într-o directivă a unei instanțe militare, distribuită către șefi de instanțe, comandanți de poliție și responsabili ai serviciilor de informații din cele opt zone administrative ale țării. Excepțiile ar necesita un decret scris semnat chiar de Akhundzada. NPR relatează și despre mecanisme de control: autoritățile au întocmit liste de monitorizare cu nume, funcții, locuri de muncă, operatori de telefonie și numere, iar unii membri ai structurilor de securitate ar fi fost instruiți să-și distrugă singuri smartphone-urile și să depună dovada pe un formular dedicat. Un angajat guvernamental din Herat, citat sub protecția anonimatului, spune că în biroul său restricțiile existau „discret” de luni, iar când angajații au rezistat, telefoanele au fost confiscate și sparte. Efectul de propagare: universități și cămine fără smartphone și Wi‑Fi Deși interdicția nu se aplică, deocamdată, deținerii de telefoane de către civili, NPR notează că în unele provincii restricțiile au depășit instituțiile statului și au ajuns în educație și sănătate, alimentând temeri că politica ar putea deveni un test pentru limitări mai largi ale utilizării smartphone-urilor în spațiul public. În educație, exemplele din teren indică o înăsprire rapidă: La Universitatea din Kabul , consiliul de conducere a decis o interdicție totală pentru profesori, personal și studenți, aplicabilă din 21 iunie; decizia a fost anunțată într-o ședință în care participanții nu au avut voie să pună întrebări. La Universitatea din Herat, afișe la intrare avertizează că nimeni nu poate intra cu smartphone; restricția se extinde în cămine, unde serviciul Wi‑Fi a fost suspendat. În provincia Baghlan, studenții care au smartphone-uri ar fi fost întorși de la poarta universității. Pentru studenți, telefonul funcționează și ca instrument de învățare (fotografierea lecțiilor de pe tablă, descărcarea de cărți, dicționare, contactarea profesorilor). Pentru fete și femei cărora le este restricționat accesul la școală și universitate, NPR arată că smartphone-ul poate rămâne una dintre puținele căi de a continua studiul în privat. Costuri operaționale în sănătate: coordonare mai grea și apeluri mai scumpe În sănătate, impactul descris de NPR este unul practic: într-o țară în care WhatsApp este folosit pe scară largă pentru apeluri, mesaje și trimiterea de fotografii, trecerea la telefonie clasică poate însemna costuri mai mari și o coordonare mai lentă. Un exemplu este Farzana, moașă care acoperă 10 sate din districtul Moqor (provincia Ghazni). Ea spune că a renunțat să mai folosească smartphone-ul de teamă, deși anterior primea frecvent fotografii cu erupții, umflături sau infecții ale nou-născuților pentru a decide cine are nevoie urgentă de ajutor. Acum poate fi contactată doar printr-o linie telefonică obișnuită. „Nu pot fi peste tot în același timp. Uneori o fotografie sau un mesaj mă ajută să înțeleg dacă o mamă sau un nou-născut are nevoie de ajutor urgent.” NPR plasează această situație într-un context mai larg: sistemul de sănătate afgan este sub presiune, cu lipsuri de personal, medicamente și finanțare, iar pacienții din zonele rurale pot călători ore întregi pentru tratament. Restricțiile talibanilor asupra mobilității, educației și muncii femeilor amplifică barierele de acces la îngrijire, inclusiv prin reducerea „conductei” viitoare de medici, asistente și moașe. De ce acum: proteste, imagini virale și controlul informației NPR leagă momentul ordinului de protestele din Herat de la începutul lui iunie, după arestarea unor femei și fete acuzate de „hijab necorespunzător”. Martori au spus că forțele talibane au tras în demonstranți, omorând cel puțin o persoană, iar un video cu împușcăturile s-a răspândit online înainte ca autoritățile să îl poată limita. Administrația talibană nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Dincolo de utilizarea practică (educație, sănătate), NPR descrie smartphone-ul ca instrument de documentare: imagini surprinse cu telefonul au arătat în ultimii ani proteste, arestări, pedepse publice și plângeri din spitale – conținut dificil de controlat de autorități. Ce urmează: risc de extindere dincolo de aparatul de stat Deocamdată, interdicția este formulată pentru anumite categorii (angajați ai statului, justiție, poliție, armată), însă exemplele din universități, cămine și unele instituții sugerează o aplicare care se poate lărgi. Dacă tendința continuă, consecința imediată nu este doar una de „disciplină” administrativă, ci o reducere a capacității de coordonare în servicii esențiale și o izolare mai mare a comunităților care se bazau pe smartphone ca infrastructură minimă de comunicare. [...]
Presiunea diplomatică a SUA și a unor aliați regionali crește riscul de instabilitate politică în Columbia , într-un moment în care tranziția de putere este contestată de președintele în funcție, potrivit Economica . Miza imediată este transferul de putere programat pentru 7 august, care „se anunță a fi tensionat”. Într-o declarație comună de vineri, semnatarii cer autorităților columbiene să respecte Constituția și legea și să garanteze o tranziție „pașnică, ordonată și transparentă”. „Lansăm un apel ferm către toate autorităţile columbiene să acţioneze în strictă conformitate cu Constituţia, legea şi principiile democratice (…) şi să garanteze o tranziţie paşnică, ordonată şi transparentă” De ce contează: tranziție contestată, cu validarea alegerilor deja confirmată Ultraconservatorul Abelardo De la Espriella , descris ca apropiat al președintelui american Donald Trump, a fost ales președinte al Columbiei la sfârșitul lunii iunie. Totuși, președintele la final de mandat, Gustavo Petro , refuză să recunoască rezultatele celui de-al doilea tur, susținând că are dovezi de fraudă. Pe de altă parte, observatorii internaționali și autoritățile electorale columbiene au exclus „orice manipulare a alegerilor”, conform informațiilor din aceeași sursă. „Scutul Americilor” și implicațiile regionale Apelul vine din partea semnatarilor „Scutului Americilor”, o coaliție lansată în martie de Trump, care vizează combaterea traficului de droguri și a imigrației ilegale. Semnatarii avertizează asupra declarațiilor și acțiunilor care pun sub semnul întrebării integritatea procesului electoral fără dovezi justificate. „Observăm cu profundă preocupare recentele declaraţii şi acţiuni care, fără dovezi justificate în mod corespunzător, pun sub semnul întrebării integritatea procesului electoral” Argentina, Chile, Panama și Costa Rica sunt menționate între membrii alianței, iar Columbia — descrisă ca principalul producător mondial de cocaină — este așteptată să se alăture după instalarea lui De la Espriella. În paralel, De la Espriella acuză actualul guvern de corupție și susține că Gustavo Petro ar pune la cale „o lovitură de stat”, pe fondul escaladării conflictului politic înaintea datei de 7 august. [...]
