Știri
Știri din categoria Externe

Disputa privind o posibilă suspendare a Spaniei din Schengen reaprinde tensiunile din UE pe gestionarea migrației, după ce premierul Pedro Sánchez a acuzat unele state membre că reacționează „egoist, polarizant și ilegal” în contextul trecerilor masive la frontiera din Ceuta, potrivit Mediafax.
Sánchez spune că a trimis o scrisoare către Bruxelles în care susține că anumite guverne au preferat să „atace” Spania și să ceară excluderea temporară din spațiul Schengen, invocând „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice” care ar contraveni legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate ale UE. Informațiile sunt atribuite publicației spaniole El Pais, citată de Mediafax, iar contextul este relatat de The Guardian.
În argumentația sa, premierul spaniol afirmă că, în mai puțin de 48 de ore, guvernul de la Madrid ar fi „restaurat complet controlul frontierei”, ar fi oferit asistență umanitară extinsă, ar fi returnat „practic toți” migranții care au trecut ilegal și ar fi prevenit deplasări neautorizate către Europa continentală.
Sánchez a adăugat că măsurile au fost luate „în strânsă coordonare” cu autoritățile marocane și cu „foarte puțin sprijin” din partea altor state europene, cerând o reuniune rapidă, „de urgență”, a miniștrilor de interne din UE.
El Pais mai relatează că Ceuta „revine treptat la normal”, cu magazine redeschise, trafic reluat și rezerve de combustibil restabilite după mai multe zile de perturbări. Potrivit aceleiași surse, mulțimile mari observate la începutul săptămânii s-au dispersat în mare parte, deși grupuri mici de tineri au rămas în anumite zone.
Autoritățile spaniole au anunțat un nou bilanț al crizei de la frontieră: numărul persoanelor decedate a ajuns la 67. Totodată, guvernul de la Madrid ar urma să instaleze o barieră de izolare care să se extindă de la dig în mare, pentru a împiedica noi traversări ilegale dinspre Maroc către enclava spaniolă, potrivit agenției AP, citată de Mediafax.
Ministrul spaniol de Externe, José Albares, a declarat că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors deja în Maroc” și a susținut, într-o postare pe platforma X, că funcționarea spațiului Schengen nu este pusă în pericol.
„Nu este posibil să călătorești din Ceuta sau Melilla în Spania continentală fără a prezenta un act de identitate la un punct de control al poliției. Integritatea spațiului Schengen este pe deplin garantată.”
În plan european, disputa indică o presiune în creștere pentru decizii rapide la nivelul miniștrilor de interne, în condițiile în care unele state cer măsuri excepționale, iar Spania respinge ideea unei suspendări din Schengen ca fiind contrară regulilor UE.
Recomandate

Spania spune că a evitat un efect de contagiune în Schengen după criza migranților din Ceuta , iar aproape toți cei care ajunseseră în enclavă „s-au întors între timp în Maroc”, potrivit Economica . Mesajul autorităților de la Madrid vizează direct temerile că fluxul ar fi putut ajunge pe continent fără control și ar fi declanșat reacții în lanț în UE. Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , a transmis pe platforma X că „integritatea zonei Schengen a fost menținută” și că migranții nu puteau ajunge în partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând criticilor venite din partea unor state membre. În același context, Albares a criticat ceea ce a numit „confuzia condusă de interese” din jurul crizei, fără să indice un guvern anume. În material se arată că Italia anunțase anterior că va suspenda temporar acordul Schengen privind libera circulație cu Spania , ca urmare a situației din Ceuta. Comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, a scris la rândul său pe X că Albares i-a spus într-un apel telefonic că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors” și că „nicio persoană nu a trecut pe partea continentală a UE”. Ce urmează la nivelul UE Potrivit informațiilor citate, experți din statele membre urmează să se întâlnească sâmbătă pentru a discuta evoluțiile, iar luni este programată o reuniune a ambasadorilor UE, cu scopul de a evalua situația și de a facilita coordonarea între state. [...]

Spania cere un răspuns european coordonat la criza din Ceuta , după intrarea ilegală a mii de migranți în enclava spaniolă din nordul Africii, iar Madridul împinge dosarul spre o decizie rapidă la nivelul miniștrilor de interne din UE, potrivit G4Media . Premierul spaniol Pedro Sanchez a cerut organizarea unei reuniuni prin videoconferință a miniștrilor de interne ai statelor membre și a criticat atitudinea „egoistă” a unor țări din Uniune față de situația din Ceuta. Într-o scrisoare adresată liderilor instituțiilor europene, el a susținut că reacțiile motivate de „prejudecăți, informații false, ignoranță sau interese politice” contravin dreptului european și umanitar, dar și intereselor pe termen lung ale Europei. Presiune pentru o videoconferință de urgență la nivelul UE Într-un „update” al materialului, G4Media relatează că 22 de lideri din state membre UE – inclusiv prim-ministrul Italiei și cancelarul Germaniei – au cerut, într-o scrisoare deschisă, organizarea unei „videoconferințe de urgență” a miniștrilor europeni de interne. Scopul: evaluarea și răspunsul la situația creată de intrarea ilegală a mii de migranți în Ceuta. Semnatarii avertizează că UE nu își poate permite „treceri masive și necontrolate”, „instrumentalizarea migrațiilor” sau alte „amenințări hibride” care ar putea transmite ideea că intrarea ilegală în Uniune poate fi urmată de obținerea unui statut legal. Ei cer un răspuns „imediat și coordonat” și își adresează apelul președinției irlandeze a Consiliului UE, președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Context: măsuri de ordine publică și efecte în alte state Materialul mai notează că Spania a desfășurat forțe armate și poliție suplimentară pentru a restabili ordinea în Ceuta, iar pe partea marocană a frontierei au existat ciocniri între forțele de securitate și migranți. În același timp, Italia și Franța au anunțat că vor înăspri controalele asupra persoanelor care sosesc din Spania, pe fondul tensiunilor generate de criză. G4Media mai menționează, citând MEDIAFAX, că zeci de mii de migranți s-au întors voluntar în Maroc și că „cel puțin 57 de migranți au murit”, fără alte detalii în text despre circumstanțe sau intervalul exact. [...]

Bilanțul deceselor din criza migranților din Ceuta urcă la 99 în 2026 , după ce autoritățile au raportat 67 de cadavre recuperate în ultimele zile, în contextul trecerilor înot dinspre Maroc, potrivit Agerpres . Creșterea rapidă a numărului de victime a determinat autoritățile locale să intensifice operațiunile de căutare în zona digului de frontieră Tarajal, care separă Spania de Maroc, pe unde mii de persoane au ajuns înot în enclavă începând de joi. Garda Civilă menține o monitorizare constantă pentru a identifica și alte corpuri. Pe fondul presiunii operaționale, a fost amenajat un spațiu în portul orașului pentru depozitarea corpurilor, în așteptarea identificării. Potrivit sursei citate, urmează să fie trimiși la Ceuta medici legiști din peninsula iberică pentru autopsii, precum și agenți specializați în identificarea cadavrelor. Reacția autorităților spaniole și evoluția fluxului Sâmbătă dimineață, ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska s-a întâlnit la sediul Delegației guvernului din Ceuta cu delegatul guvernului Miguel Angel Perez și cu șefi din poliție, pentru a analiza evoluția situației. Ministerul spaniol de Interne a indicat că o mare parte din cele aproximativ 50.000 de persoane care au traversat frontiera s-a întors deja în Maroc. Tot sâmbătă, zeci de autobuze au transportat din Fnideq (Castillejos) sute de migranți către diferite puncte ale țării, după ce intraseră ilegal în Ceuta. Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat vineri intrarea masivă a migranților, pe care a descris-o drept un „atac” și „o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei”, atribuind-o rețelelor de trafic de persoane. [...]

Folosirea unei bombe Mark-84 de 900 kg într-o zonă locuită ridică semne de întrebare privind ținta și riscul pentru civili , după ce o casă a unei familii de pe insula Qeshm din Iran a fost lovită joi, potrivit Mediafax , care citează o analiză realizată de experți în armament și de The New York Times. Atacul ar fi ucis un soț și o soție, precum și fiul lor în vârstă de 2 ani, potrivit oficialilor iranieni. Ceilalți doi copii ai cuplului au fost scoși vii din dărâmături. Ce indică analiza despre muniția folosită Analiza imaginilor video, a fotografiilor și a imaginilor din satelit sugerează că arma folosită a fost o bombă aeriană convențională Mark-84 (Mk-84) de 900 kg, una dintre cele mai mari bombe convenționale utilizate de armata SUA. Dimensiunea craterului și fragmentele de muniție sunt elementele invocate pentru această concluzie. Mark-84 este cea mai mare bombă din seria Mark 80 și a intrat în serviciu în timpul Războiului din Vietnam. Jurnaliștii care au analizat materialele disponibile spun că dovezile ridică întrebări despre ce anume ar fi vizat SUA și de ce a fost folosită o muniție de asemenea dimensiuni. Impactul în teren: crater de cel puțin 9 metri și gospodării strămutate Lovitura a afectat un cartier dens populat de pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, în sudul Iranului. The New York Times arată că a identificat locația impactului în cartierul Chah-Tangu din orașul Qeshm și a estimat că a rămas un crater cu o lățime de cel puțin 9 metri, după ce au fost coroborate imagini de la martori și din știri cu imagini din satelit. Oficialii iranieni au declarat că aproximativ 20 de gospodării au fost strămutate. Imaginile analizate arată resturi și vehicule avariate la peste 60 de metri distanță. În același val de atacuri, alte lovituri ar fi distrus și două depozite în afara orașului, potrivit analizei vizuale citate. Ținta rămâne neclară, iar CENTCOM spune că verifică victimele civile Analiștii nu au găsit indicii privind existența unui amplasament militar în apropierea casei și nici informații despre victime militare, în condițiile în care autoritățile iraniene anunță de obicei astfel de cazuri, potrivit materialului citat. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că investighează rapoartele privind victimele civile, fără să răspundă întrebărilor despre ținta vizată, muniția utilizată sau măsurile de precauție pentru protejarea civililor. „Suntem la curent cu rapoartele și le investigăm. Armata americană nu vizează niciodată civilii.” În același timp, sursa arată că arme de această dimensiune sunt folosite, în mod obișnuit, împotriva unor obiective precum clădiri, depozite de căi ferate și linii de comunicații, iar experții avertizează că pot provoca vătămări grave civililor când sunt utilizate în zone dens populate. Cei doi copii supraviețuitori ai familiei Jafari au rămas internați în spital, în stare stabilă, potrivit oficialilor iranieni. [...]

Blocarea Strâmtorii Hormuz și extinderea atacurilor asupra rutelor maritime mută presiunea pe costurile energiei și ale transportului , într-un moment în care Occidentul operează cu resurse militare limitate pe două teatre majore, potrivit unei analize din Adevărul . În Orientul Mijlociu, confruntarea dintre Iran și Statele Unite depășește „loviturile punctuale” și riscă să se transforme într-un conflict regional, cu efecte directe asupra securității și economiilor statelor din Golf. Atacurile asupra infrastructurii energetice și asupra rutelor maritime au început să afecteze interesele guvernelor din regiune, pe fondul incertitudinii privind un acord durabil cu Iranul și al unei politici americane descrise ca greu de anticipat. Hormuz, punctul critic pentru piețele energetice Strâmtoarea Hormuz rămâne centrul confruntării Washington–Teheran și, înaintea conflictului, prin acest coridor maritim tranzita aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol, notează analiza. În prezent, ruta este „practic blocată”, iar vulnerabilitatea este amplificată de incidente navale raportate în apropiere: o navă comercială avariată după ce a fost lovită de un proiectil și o altă ambarcațiune care a semnalat o explozie în proximitate. Publicația citează organizația britanică UK Maritime Trade Operations (UKMTO), care indică faptul că una dintre cele mai importante rute maritime și energetice ale lumii rămâne expusă, indiferent de evoluția negocierilor diplomatice. „Pauza” anunțată de Trump nu oprește escaladarea din teren Donald Trump a anunțat suspendarea unei operațiuni militare americane pregătite împotriva Iranului, după ce ar fi existat „linii generale” ale unui acord ce ar putea permite redeschiderea Hormuz pentru navigația comercială și reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian. Mesajul a fost publicat pe Truth Social și a funcționat ca o frână temporară într-o criză care părea să se îndrepte spre o nouă rundă de bombardamente. Totuși, în aceeași zi, Iranul a lansat un atac cu drone asupra Kuweitului, aliat-cheie al SUA în Golf; autoritățile kuweitiene au spus că aparatele au fost interceptate. În paralel, ambasadele americane din Orientul Mijlociu le-au recomandat cetățenilor SUA să ia în calcul părăsirea regiunii, iar mai multe companii aeriene și-au prelungit suspendarea curselor către statele din Golf, pe fondul avertismentelor privind posibile închideri de spații aeriene. Conflictul se lărgește: Egipt, Marea Roșie, Irak Analiza descrie o extindere a confruntării dincolo de actorii principali, prin episoade și decizii care lovesc direct logistica energetică și comercială: în Egipt, două nave de transport de gaz natural lichefiat au luat foc în portul Damietta după ce una ar fi fost lovită de o dronă; nu există, până în prezent, un actor care să-și fi asumat atacul; rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor petroliere saudite prin Marea Roșie; Arabia Saudită a acuzat miliții irakiene susținute de Teheran că au atacat instalații petroliere saudite și a răspuns cu lovituri aeriene asupra unor obiective din Irak, în coordonare cu Statele Unite. O alianță maritimă „pe hârtie”, cu mize comerciale Pe fondul atacurilor din Marea Roșie, Arabia Saudită încearcă să construiască o structură regională de securitate – Multinational Maritime Defense Alliance – pentru protejarea rutelor comerciale. Paisprezece state (inclusiv Turcia, Pakistan, Kuweit, Bahrain, Qatar, Iordania și Egipt) au semnat o declarație comună de sprijin, însă documentul are, deocamdată, valoare politică, fără obligații militare concrete. Textul punctează că prudența semnatarilor reflectă reticența de a împărți costurile și riscurile unei alianțe permanente, în timp ce absența Omanului și a Emiratelor Arabe Unite sugerează lipsa unei poziții comune chiar în interiorul Golfului privind gestionarea confruntării cu Iranul și cu Houthi. Contextul european: presiune pe resursele occidentale și vulnerabilități în Ucraina În paralel, războiul din Ucraina intră într-o fază în care lipsa interceptoarelor antiaeriene devine critică. La 1 august 2026, Rusia a lansat un atac major asupra Kievului, cu rachete balistice și drone, soldat cu cel puțin nouă morți și peste treizeci de răniți, potrivit autorităților ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a rămas fără interceptori pentru apărarea antiaeriană: „A fost interceptată o singură rachetă balistică, pur și simplu pentru că nu mai există interceptori.” În acest context, Zelenski i-a propus lui Donald Trump un schimb de capabilități: continuarea sprijinului american pentru apărarea antiaeriană, în schimbul accesului la experiența și tehnologiile dezvoltate de Ucraina în războiul cu drone. De ce contează pentru economie Mesajul central al analizei este că cele două crize – Orientul Mijlociu și Ucraina – se leagă prin aceeași constrângere: resurse militare limitate și presiune asupra aliaților occidentali, în timp ce rutele energetice și comerciale rămân vulnerabile. În practică, blocaje precum Hormuz și perturbările din Marea Roșie cresc riscul de costuri mai mari pentru transport și energie, chiar și în scenariul unor „pauze” diplomatice temporare. Pentru context suplimentar, Adevărul trimite la analizele anterioare despre „ecuația” celor două războaie și despre schimbarea de abordare a Riadului: Adevărul , respectiv Adevărul . [...]

El Niño a atins deja un nivel record de intensitate într-o zonă-cheie a Pacificului, iar ONU avertizează că următorul an ar putea aduce mai multe episoade de vreme extremă la nivel global , potrivit Biziday . Organizația Mondială de Meteorologie (OMM) , agenție a ONU, indică faptul că fenomenul este încă la început, dar semnalele măsurate și prognozele sugerează o escaladare care va amplifica efectele crizei climatice. OMM anunță că, în această săptămână, o zonă-cheie a Oceanului Pacific folosită pentru a evalua intensitatea El Niño a atins „cel mai cald și mai intens nivel înregistrat vreodată”. Deși El Niño este un fenomen natural și ciclic, acesta se află abia în a 15-a săptămână de la formare, iar modelele de prognoză computerizate indică deja că ar putea depăși recordul istoric de intensitate când va atinge vârful, spre finalul acestei toamne sau anul viitor. El Niño înseamnă o încălzire naturală a apelor Pacificului în apropierea ecuatorului, care „deformează” modelele meteorologice la nivel mondial. Conform informațiilor citate, fenomenul ar urma să dureze până în primăvara anului 2027, ceea ce prelungește fereastra de risc pentru episoade de temperaturi extreme și alte manifestări meteo severe. Într-o declarație citată de Biziday, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, leagă intensificarea El Niño de o creștere a probabilității de fenomene meteo „sălbatice” și de agravarea efectelor încălzirii globale generate de activitatea industrială: „Acum două luni, am avertizat că El Niño sosește la ușa noastră. Acum este în casă – și crește temperaturile. (…) Dar acesta este doar un prim episod de încălzire, iar pe măsură ce El Niño se intensifică, va adăuga combustibil unei planete deja în flăcări. Ne aflăm pe un teritoriu necunoscut. Criza climatică este în plină expansiune.” Ce urmează, pe baza prognozelor citate vârful de intensitate este așteptat spre finalul acestei toamne sau anul viitor, conform modelelor computerizate menționate; durata estimată a episodului El Niño se întinde până în primăvara lui 2027; ONU avertizează că, pe măsură ce fenomenul se dezvoltă, crește riscul de noi extreme meteorologice la nivel mondial. Materialul Biziday citează ca sursă AP News . [...]