Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Forţele americane s-au retras complet de...

Forţele americane s-au retras complet de la baza Al-Tanf din Siria - forţele siriene preiau controlul în zona strategică de la graniţa cu Iordania

Soldați americani se retrag, lăsând loc forțelor siriene.

Forțele americane s-au retras complet de la baza Al-Tanf din Siria, potrivit Digi24, care citează AFP prin Agerpres.

Două surse militare siriene au declarat miercuri pentru AFP că retragerea a avut loc de la baza aeriană Al-Tanf, situată în apropierea frontierei cu Iordania. Una dintre surse, sub protecția anonimatului, a afirmat că forțele siriene au fost desfășurate pentru a înlocui trupele americane.

A doua sursă a confirmat informația și a precizat că procesul de retragere ar fi început „acum 15 zile”. Baza Al-Tanf era folosită de forțele americane desfășurate în Siria în cadrul coaliției internaționale antijihadiste.

Tag-uri:retragere militaracoalitia antijihadistasiriafortele americanebaza al-tanffrontiera siria-iordaniaforte siriene
Claudia GheorgheAutorClaudia Gheorghe
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Steaguri ale SUA și ONU fluturând în vânt, simbolizând colaborarea internațională.
Externe12 feb. 2026

SUA își asumă achitarea restanțelor către ONU! Presiune pe buget și pe negocierile din Congres

SUA va începe să achite în câteva săptămâni datoriile către ONU , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile ambasadorului american al Națiunilor Unite. Anunțul a fost făcut miercuri de Mike Waltz , în timpul unei vizite la Geneva, unde a spus că Washingtonul „ va plăti aceste sume datorate ”, fără să ofere un calendar precis sau detalii despre tranșe. Contextul este unul de presiune financiară asupra organizației. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat în ianuarie că instituția ar putea fi paralizată dacă statele membre nu își achită contribuțiile necesare, notează AFP, citată de publicație. În ultimele luni, administrația președintelui Donald Trump a redus plățile către unele agenții ale ONU și a respins sau amânat anumite contribuții obligatorii, potrivit informațiilor din articol. La nivelul sumelor restante, Washingtonul datorează ONU peste două miliarde de dolari pentru contribuția la bugetul regulat și aproape aceeași valoare pentru bugetul operațiunilor de menținere a păcii. Waltz a precizat că banii vor începe să fie distribuiți „în câteva săptămâni”, însă nu a indicat dacă plata va acoperi integral arieratele sau va fi făcută etapizat. În același timp, reprezentantul SUA a subliniat că poziția Washingtonului privind reformarea ONU rămâne neschimbată. El a spus că sunt necesare reforme și că SUA vor menține presiunea pentru eficiență. Mesajul transmis a fost că agențiile ONU ar trebui să facă „cel puțin la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, cu mai puține resurse financiare”, conform declarațiilor citate. De la revenirea la putere a lui Donald Trump, în urmă cu un an, Statele Unite s-au retras din mai multe agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), alimentând temeri privind o îndepărtare de multilateralism. În acest context, Waltz a încercat să răspundă preocupărilor legate de „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Donald Trump, afirmând că acesta nu este destinat să înlocuiască ONU, ci să o completeze. Miza pentru ONU este una operațională: întârzierile la plată pot afecta funcționarea curentă și finanțarea misiunilor de menținere a păcii, în condițiile în care contribuțiile statelor membre sunt o sursă centrală de venit. Rămâne de văzut dacă plățile anunțate de Washington vor reduce rapid presiunea bugetară semnalată de conducerea ONU și dacă discuțiile despre reforme vor influența modul în care SUA își vor calibra contribuțiile în perioada următoare. [...]

Soldat rus folosind un dispozitiv de comunicație în condiții dificile.
Externe12 feb. 2026

Trupele ruse, afectate de blocarea Telegram și Starlink – haos pe front și incidente de foc prietenesc

Trupele ruse se confruntă cu un blocaj major al comunicațiilor după restricționarea Telegram și dezactivarea Starlink , relatează Kyiv Post , situație care ar fi provocat haos pe linia frontului și chiar incidente de foc prietenesc. Potrivit publicației, autoritatea rusă de reglementare Roskomnadzor ar fi încetinit la nivel național aplicația Telegram, în timp ce terminalele Starlink utilizate de forțele ruse în Ucraina ar fi fost dezactivate în urma unei decizii a companiei SpaceX. Platforma Downdetector a înregistrat peste 11.000 de reclamații privind funcționarea Telegram într-un interval de 24 de ore. Reacțiile din spațiul pro-Kremlin indică nemulțumiri puternice. Un propagandist rus a scris că „frontul este în șoc”, întrebând retoric dacă armata va ajunge să folosească „porumbei voiajori”. Voluntari implicați în sprijinul trupelor au susținut că Telegram este utilizat nu doar pentru comunicare, ci și pentru coordonare logistică, livrarea ajutoarelor și chiar reglarea tirului artileriei. Kremlinul a minimalizat impactul. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că este „greu de imaginat” ca comunicațiile de pe front să se bazeze pe aplicații de mesagerie. În replică, mai mulți bloggeri militari au afirmat că blocarea Telegram echivalează cu „a-ți trage un glonț în picior”. Situația este agravată de pierderea accesului la Starlink pe un segment estimat la aproximativ 1.000 de kilometri de front. Surse citate de Kyiv Post afirmă că unități ruse din estul și sudul Ucrainei ar fi rămas fără posibilitatea de a transmite date securizate, ceea ce ar fi dus la dezorganizare și, într-un caz raportat în regiunea Zaporijjea, la moartea a 12 militari în urma unui incident de foc prietenesc. În paralel, autoritățile ruse au justificat restricțiile invocând motive de securitate și utilizarea aplicațiilor pentru recrutare în acțiuni de sabotaj. Blocajele tehnologice scot însă în evidență dependența armatei ruse de infrastructură civilă pentru coordonarea operațiunilor militare. [...]

O tânără votează într-o secție electorală din Bangladesh.
Externe12 feb. 2026

SUA încearcă să contracareze China în Bangladesh - Washingtonul oferă alternative militare înainte de alegeri

SUA vor să limiteze influența Chinei în Bangladesh și oferă alternative militare americane , înaintea alegerilor legislative din 13 februarie, potrivit unei analize publicate de Reuters . Într-un interviu acordat agenției, ambasadorul american la Dhaka, Brent T. Christensen, a declarat că Washingtonul este îngrijorat de extinderea prezenței chineze în Asia de Sud și intenționează să propună viitorului guvern din Bangladesh sisteme de apărare americane și ale aliaților , ca alternativă la echipamentele chineze. Contextul este unul sensibil: China a semnat recent un acord pentru construirea unei fabrici de drone în apropierea graniței cu India, iar Dhaka negociază cu Pakistan achiziția avioanelor de luptă JF-17 Thunder, dezvoltate împreună cu Beijingul. După fuga fostului premier Sheikh Hasina în India, în august 2024, relațiile dintre Dhaka și New Delhi s-au deteriorat, creând un spațiu de manevră pentru Beijing. Ambasadorul american a precizat că administrația președintelui Donald Trump dorește relații bune între Bangladesh și India, considerate esențiale pentru stabilitatea regională. În paralel, Washingtonul transmite că va colabora cu „orice guvern ales de poporul bangladeșean”, competiția fiind dominată de Partidul Naționalist din Bangladesh și Jamaat-e-Islami. Pe lângă componenta militară, SUA pun accent pe diplomația comercială . Oficialul american a arătat că investitori americani analizează oportunități în statul cu 175 de milioane de locuitori, dar așteaptă semnale clare că noul executiv va facilita mediul de afaceri, în contextul în care taxele ridicate și dificultățile de repatriere a profiturilor au descurajat până acum companiile. Un alt punct sensibil rămâne criza refugiaților rohingya. SUA sunt principalul contributor la asistența umanitară pentru cei aproximativ 1,2 milioane de refugiați din Bangladesh, însă Washingtonul avertizează că nu poate susține singur efortul și solicită un sprijin mai mare din partea comunității internaționale. Mesajul transmis înainte de scrutin este clar: competiția strategică dintre SUA și China se mută tot mai vizibil în Asia de Sud, iar Bangladesh devine o piesă importantă în acest joc de influență. [...]

Explozii în Kiev, clădiri afectate de atacuri cu rachete.
Externe12 feb. 2026

Kievul, vizat de un atac „masiv” cu rachete rusești - Explozii raportate în mai multe zone ale orașului

Kievul a fost ținta unui atac „masiv” cu rachete rusești în noaptea de miercuri spre joi , iar explozii au fost auzite în mai multe zone ale orașului, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis pe Telegram că atacul era „încă în desfășurare” în timpul nopții. Conform relatărilor oficialilor ucraineni, au fost lovite clădiri rezidențiale și nerezidențiale de pe ambele maluri ale râului Nipru, care traversează capitala. Într-un cartier, fragmente au căzut în apropierea a două clădiri rezidențiale, însă nu a izbucnit incendiu și nu au fost raportate victime; în zonă au fost trimise echipe medicale de urgență. Timur Tkacenko, șeful administrației militare a capitalei, a declarat că a fost înregistrat cel puțin un impact într-o suburbie din est. Martori ai Reuters au auzit explozii în oraș, pe fondul alertelor aeriene care au rămas în vigoare mult după miezul nopții. Atacul nu a vizat doar Kievul. Orașul Dnipro, din sud-estul Ucrainei, a fost de asemenea atacat, iar guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că unele case și mașini au fost avariate, fără indicii privind victime. Alertele de raid aerian au continuat atât în Kiev, cât și în Dnipro. Elementele-cheie raportate de autoritățile ucrainene și consemnate de Reuters includ: atac „masiv” cu rachete asupra Kievului, în desfășurare în timpul nopții; lovirea unor clădiri rezidențiale și nerezidențiale pe ambele maluri ale Niprului; căderea de fragmente lângă două clădiri rezidențiale, fără incendii și fără victime raportate; cel puțin un impact într-o suburbie estică a capitalei; atac și asupra orașului Dnipro, cu pagube materiale și fără indicii de victime; menținerea alertelor aeriene mult după miezul nopții. Atacul are loc în contextul discuțiilor despre o posibilă relansare a negocierilor de pace, menționate în aceeași relatare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat miercuri că Statele Unite ar trebui să crească presiunea asupra Rusiei dacă obiectivul este încheierea războiului până în vară și a spus că nu este clar dacă Moscova va participa la discuțiile mediate de SUA de săptămâna viitoare. Kremlinul a transmis marți că nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă, dar că discuțiile ar putea avea loc „în curând”, potrivit Reuters. [...]

Benjamin Netanyahu discută despre situația din Gaza și armistițiu.
Externe11 feb. 2026

Israelul ia în calcul o nouă ofensivă în Gaza – Netanyahu transmite SUA că „faza 2 nu se mișcă”

Benjamin Netanyahu îi va transmite lui Donald Trump că faza a doua a armistițiului din Gaza este blocată , potrivit unei surse citate de The Times of Israel , în timp ce premierul israelian se îndrepta spre Washington pentru întâlnirea programată miercuri. Planul de încetare a focului, negociat de Statele Unite în octombrie 2025, prevede demilitarizarea Fâșiei Gaza , dezarmarea Hamas și retragerea trupelor israeliene din enclavă. Problema majoră rămâne refuzul Hamas de a renunța la arme, condiție considerată nenegociabilă atât de Israel, cât și de administrația americană. În acest context, sursa citată afirmă că Israelul a transmis Washingtonului că o nouă operațiune militară ar putea fi necesară pentru a avansa către viziunea lui Trump privind viitorul Gazei. În paralel, armata israeliană pregătește planuri pentru o posibilă ofensivă menită să dezarmeze Hamas prin forță. Deși armistițiul este oficial în vigoare din octombrie 2025, incidentele aproape zilnice de-a lungul liniei de demarcație arată fragilitatea acordului. Incidente recente raportate Armata israeliană a anunțat că a lovit combatanți Hamas în zona Rafah, după ce patru bărbați înarmați au ieșit dintr-un tunel și au deschis focul asupra trupelor. Presa palestiniană relatează că o lovitură cu dronă în centrul Gazei a ucis trei persoane, inclusiv o femeie. O altă lovitură, asupra unui apartament din orașul Gaza, ar fi ucis doi bărbați. Publicația Asharq al-Awsat a identificat unul dintre cei uciși drept Assem Abu Holi, comandant al unei unități de elită din Brigăzile Al-Quds, aripa armată a Jihadului Islamic Palestinian. Conflictul a început pe 7 octombrie 2023, când atacul Hamas asupra Israelului s-a soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, susține că peste 72.000 de persoane au murit de la începutul războiului, dintre care peste 500 după armistițiul din 2025. Armata israeliană afirmă că a eliminat peste 23.000 de combatanți în Gaza și 1.600 în interiorul Israelului. În acest climat tensionat, mesajul pe care Netanyahu îl va transmite la Washington indică faptul că etapa a doua a planului de pace este, de facto, în impas , iar opțiunea militară rămâne pe masă. [...]

Viktor Orban critică planul UE pentru Ucraina și acuză Bruxellesul.
Externe11 feb. 2026

Viktor Orban denunță planul UE pentru Ucraina – acuză Bruxellesul că vrea schimbarea guvernului maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a calificat planul Uniunii Europene privind aderarea accelerată a Ucrainei drept „o declarație deschisă de război împotriva Ungariei”, acuzând Bruxellesul că ignoră voința poporului maghiar și încearcă să înlăture actualul guvern de la Budapesta , transmite Digi24 . Reacția vine după ce publicația Politico a prezentat un plan în cinci pași discutat de lideri europeni, care ar permite Ucrainei să obțină un statut de membru parțial al UE începând din 2027 , ca etapă intermediară în procesul de aderare deplină. Scopul declarat al planului este apropierea rapidă a Kievului de structurile comunitare și îndepărtarea de influența Rusiei. Într-un mesaj postat pe rețeaua X , Orban acuză că Bruxellesul și Kievul „vor să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace” , sprijinind opoziția politică internă și încercând să elimine posibilitatea veto-ului ungar în chestiuni sensibile, precum sprijinul pentru Ucraina sau extinderea UE. „Acest plan este o declarație de război împotriva Ungariei. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru ca apoi să nu mai existe veto, nici rezistență, nici șansa de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris Orban, avertizând că alegerile din aprilie sunt momentul în care maghiarii „trebuie să îi oprească”. Premierul ungar a criticat și Politico, pe care a numit-o „publicația oficială a elitei de la Bruxelles”, afirmând că articolul care a dezvăluit planul este o „noutate de război” în sens politic. Aceasta nu este prima ieșire dură a lui Orban legată de Ucraina. În decembrie 2025, el declara că aderarea Ucrainei la UE ar duce inevitabil la un război cu Rusia , susținând că Bruxellesul se pregătește pentru un conflict regional până în 2030. Context și implicații Declarațiile lui Orban vin într-un moment în care Ungaria este tot mai izolată în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului repetat de a susține deciziile colective legate de Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și extinderea sprijinului financiar european. Bruxellesul ia în calcul mecanisme pentru a reduce influența statelor membre care blochează politicile comune, iar planul privind aderarea treptată a Ucrainei ar putea ocoli veto-ul maghiar. [...]