Știri
Știri din categoria Externe
Poliția israeliană a reținut cel puțin 18 persoane în timpul unor proteste împotriva războiului cu Iranul, desfășurate sâmbătă seara în mai multe orașe, potrivit Al Jazeera.
Conform The Jerusalem Post, manifestațiile au avut loc în trei puncte principale: în Tel Aviv, la Piața Habima, în Haifa, în apropiere de centrul Horev, și în Ierusalim, la Piața Paris. Publicația notează că poliția a folosit forța pentru a dispersa demonstrațiile în mai multe orașe, iar cele mai multe rețineri au fost făcute în Tel Aviv.
Miza protestelor a depășit opoziția față de războiul cu Iranul: o parte dintre participanți au contestat și propunerea guvernului privind reforma judiciară. The Jerusalem Post mai consemnează că este pentru prima dată când organizații anti-guvernamentale au participat la proteste împotriva războiului, după ce anterior avuseseră loc demonstrații mai mici, organizate de grupuri de extremă stângă.
Manifestațiile au fost organizate sub titlul „Pentru viețile tuturor” de coaliția Peace Partnership, inițiată de foști deputați și activiști de stânga. În Haifa, în timpul protestului, unii participanți au blocat drumul și nu au respectat instrucțiunile poliției, potrivit relatării din The Jerusalem Post. Publicația menționează și informații din presă potrivit cărora polițiștii l-ar fi împins pe deputatul Hadash Ayman Odeh, precizând însă că acest lucru nu a putut fi confirmat.
Poliția a transmis că consideră dreptul la protest un element de bază într-o democrație și că permite manifestațiile atât timp cât se desfășoară în limitele legii, dar nu va tolera tulburarea ordinii, încălcarea libertății de circulație sau comportamente care pot pune în pericol siguranța publică. În replică, coaliția Peace Partnership a acuzat o aplicare selectivă a legii și a criticat folosirea ghidurilor Comandamentului Frontului Intern ca pretext pentru limitarea protestului politic, iar mișcarea Standing Together, implicată în organizare, a condamnat la rândul ei intervenția poliției, potrivit The Jerusalem Post.
Recomandate
Escaladarea protestelor din Belgrad a dus la 23 de rețineri și reluarea trenurilor după o oprire generală , într-un episod care arată cum tensiunile politice pot bloca temporar infrastructura de transport și pot crește presiunea pe autorități, potrivit Digi24 . În noaptea de sâmbătă spre duminică, ciocnirile dintre poliție și protestatari au dus la reținerea a 23 de persoane și la rănirea unui număr nespecificat de manifestanți, după un protest antiguvernamental masiv care, inițial, a decurs pașnic. Informația a fost relatată de presa locală și preluată de Agerpres. Ce au comunicat autoritățile și organizatorii Potrivit agenției sârbe Beta, ministrul de interne Ivica Dacic a anunțat numărul reținerilor și a spus că „toți cei care au atacat poliția vor fi identificați și urmăriți penal”. Acesta a confirmat, totodată, că mai mulți polițiști au fost răniți, fără a preciza câți și cât de grave sunt rănile. De cealaltă parte, asociațiile studențești care au organizat protestul au raportat că zeci de manifestanți au fost bătuți sâmbătă seară și că mai mulți, inclusiv cadre universitare, sunt tratați în centre medicale, potrivit postului de televiziune N1. Miza politică și dimensiunea protestului Participarea a fost estimată diferit: poliția a indicat circa 34.300 de persoane, în timp ce surse independente au vorbit despre peste 100.000 de participanți, adunați în Piața Slavija din Belgrad. Protestatarii au cerut alegeri anticipate, în condițiile în care scrutinul la termen ar urma să aibă loc la sfârșitul anului 2027. Demonstrația a fost organizată de grupuri de studenți, în cadrul unei serii de proteste începute în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți. Potrivit sursei, indignarea publică a fost alimentată de acuzații privind corupția din rândul autorităților. De la protest pașnic la ciocniri și efecte asupra transportului Incidentele au izbucnit după ce mulțimea a început să se disperseze, în fața parlamentului, unde se aflau numeroși polițiști și susținători ai președintelui Aleksandar Vucic . Poliția a folosit gaze lacrimogene după ce persoane mascate — de care „ambele părți s-au distanțat” — au aruncat obiecte, petarde și rachete de semnalizare spre forțele de ordine. Un element cu impact operațional a fost oprirea tuturor trenurilor din Serbia sâmbătă dimineață devreme, în contextul deplasărilor către Belgrad. Serviciul feroviar a început să fie reluat duminică dimineață devreme, potrivit companiei feroviare de stat Srbijavoz. Președintele Aleksandar Vucic, aflat într-o vizită oficială de cinci zile în China, a transmis pe Instagram un mesaj video în care a susținut că studenții și-au arătat „natura violentă” și că trebuie să înțeleagă că „cei care nu gândesc ca ei sunt și ei ființe umane”. [...]
Noul premier al Ungariei taie din costurile aparatului public după ce Péter Magyar a anunțat, potrivit Mediafax , că își reduce salariul cu peste 50% și pregătește diminuări de venituri și plafonări de deconturi pentru mai multe categorii de demnitari, inclusiv șefi ai companiilor de stat. Măsura a fost prezentată într-un interviu pentru RTL Ungaria, citat de Bild, la scurt timp după victoria electorală din aprilie. Conform planului, salariul brut lunar al premierului ar urma să ajungă la aproximativ 3,8 milioane de forinți, echivalentul a circa 10.500 de euro (aprox. 52.500 lei), de peste două ori mai puțin decât venitul fostului premier Viktor Orbán . Ce tăieri și limitări anunță guvernul Pe lângă reducerea salariului premierului, Executivul pregătește măsuri care vizează atât veniturile, cât și cheltuielile decontate: tăieri de venituri pentru miniștri, parlamentari, primari și șefi ai companiilor de stat; limitarea cheltuielilor suplimentare decontate parlamentarilor (combustibil, cazare, angajați); reducerea plafonului de decontare pentru deputați de la până la 7 milioane de forinți pe lună (aprox. 19.500 de euro, circa 97.500 lei) la „mai puțin de 5 milioane de forinți”. Péter Magyar le-a cerut aleșilor să nu utilizeze integral nici măcar sumele reduse, potrivit aceleiași surse. Miza bugetară și justificarea politică Guvernul estimează că pachetul de măsuri ar putea aduce economii de aproximativ 50 de miliarde de forinți, echivalentul a circa 139 de milioane de euro (aprox. 695 milioane lei). Premierul și-a justificat decizia prin diferența mare dintre veniturile politicienilor și cele ale populației. În Ungaria, salariul mediu brut este de aproximativ 640.000 de forinți pe lună, adică în jur de 1.630 de euro (aprox. 8.150 lei). În acest context, Mediafax notează că premierul Ungariei era până acum printre cei mai bine plătiți lideri guvernamentali din Uniunea Europeană. Péter Magyar a devenit o figură politică proeminentă după ruptura de partidul lui Viktor Orbán și lansarea unei platforme anti-corupție și pro-reformă, iar campania sa a inclus promisiuni privind reducerea privilegiilor și limitarea cheltuielilor statului. [...]
Depopularea accelerată de război riscă să lase Ucraina fără forță de muncă pentru reconstrucție , pe fondul unei combinații de mortalitate ridicată, natalitate în scădere și migrație masivă, potrivit unei analize preluate de HotNews . Ucraina a pierdut aproape jumătate din populație de la independența din 1991: de la 51,7 milioane la aproximativ 28 de milioane la începutul lui 2026, conform estimărilor citate în material. Tendința de scădere există din anii ’90, însă invazia Rusiei a accelerat puternic declinul, inclusiv prin presiunea pusă pe sistemul medical și prin amânarea deciziilor de a avea copii, pe fondul insecurității. Mortalitate ridicată și natalitate în cădere În 2024, Ucraina a înregistrat 495.090 de decese, „aproape de trei ori” mai multe decât numărul nașterilor, potrivit datelor Ministerului Justiției al Ucrainei citate de Kyiv Independent în articolul preluat. Oleksandr Gladun, de la Institutul de Demografie și Studii Sociale „Ptoukha” al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei , explică faptul că războiul amplifică mortalitatea și prin agravarea bolilor cronice, stres și acces întârziat la îngrijiri medicale, în timp ce natalitatea scade deoarece oamenii amână să aibă copii. Pe componenta pierderilor militare, materialul notează că președintele Volodimir Zelensky a indicat 55.000 de militari uciși de la începutul invaziei din februarie 2022, dar cifra este descrisă ca „pe scară largă” considerată subestimată. În paralel, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează între 100.000 și 140.000 de militari ucraineni morți. Migrația, principalul motor al scăderii populației Centrul pentru Strategie Economică (CES) estimează că la începutul lui 2026, 5,6 milioane de ucraineni trăiau în străinătate cu statut de refugiat, iar peste 4 milioane erau strămutați intern. În total, „mai mult de 10 milioane de oameni” și-au părăsit locuințele, ceea ce ar echivala cu aproximativ 20% din populația de dinaintea războiului, potrivit lui Gladun. CES mai estimează că aproximativ 300.000 de persoane au părăsit Ucraina în 2025. În august 2025, guvernul a liberalizat circulația transfrontalieră pentru bărbații de 18-22 de ani și a permis celor de 23 de ani și peste, care locuiesc în străinătate, să revină temporar în Ucraina, după ce, sub legea marțială, bărbaților între 18 și 60 de ani le fusese interzis să părăsească țara (cu excepții rare). Potrivit datelor CES, aproximativ 96.000 de bărbați au emigrat între august și noiembrie 2025, iar raportul citat arată că „aproximativ unul din șapte” tineri de 18-22 de ani a plecat după luna august. BBC Ucraina notează însă că aceste date nu includ revenirea unui număr semnificativ de tineri și nici posibilitatea ca aceeași persoană să fi traversat frontiera de mai multe ori. Ce urmează: întoarcerea refugiaților depinde de securitate și economie CES estimează că între 1,3 și 2,2 milioane de persoane s-ar putea întoarce după încheierea războiului, în funcție de scenariu. Decizia ar depinde de factori precum locuințele disponibile, oportunitățile de angajare și infrastructura socială, dar și de modul în care se încheie conflictul. Structura pe vârste complică și mai mult perspectiva: 66% dintre refugiații ucraineni din străinătate sunt de vârstă activă (18-65 de ani), iar 56% au sub 35 de ani, însă, potrivit CES, tocmai acest segment este cel mai puțin înclinat să revină. În plus, statutul de „protecție temporară” în UE, introdus în martie 2022, urmează să expire în martie 2027, iar materialul arată că nu este încă limpede ce decizii vor lua statele membre după această dată. În acest context, miza economică devine centrală: fără un volum semnificativ de reveniri și fără stabilizare demografică, Ucraina riscă să intre în reconstrucție cu o bază de forță de muncă mai mică și mai îmbătrânită, iar ritmul declinului va depinde, potrivit specialiștilor citați, de momentul și condițiile încheierii războiului. [...]
Iran sugerează că SUA ar fi fost forțate să accepte concesii pentru a încheia războiul cu Teheranul , într-o formulă de pace „în stil persan”, potrivit Al Jazeera . Mesajul, atribuit purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe , indică o posibilă repoziționare a negocierilor în favoarea Iranului, cu implicații directe pentru stabilitatea regională și riscul de escaladare. În materialul NewsFeed, purtătorul de cuvânt invocă un episod din istoria Persiei antice, descris ca o victorie în fața unei invazii eșuate a Imperiului Roman. Referința este folosită ca paralelă pentru a susține ideea că Statele Unite ar fi ajuns să facă „concesii” într-un acord care ar urma să pună capăt războiului „în termenii Teheranului”. Din informațiile publicate nu reiese care ar fi concesiile vizate, dacă există un acord formal sau un calendar de implementare. Al Jazeera notează doar că postarea „sugerează” această direcție, fără detalii despre conținutul negocierilor sau despre poziția oficială a SUA. [...]
Blocada porturilor iraniene din Strâmtoarea Ormuz rămâne integral în vigoare până la semnarea unui acord cu Teheranul, o poziție care prelungește presiunea asupra unui punct-cheie pentru transportul global de energie, potrivit Agerpres , care citează AFP și Reuters. Donald Trump a transmis pe Truth Social că blocada va fi menținută „până la încheierea, certificarea și semnarea unui acord”, argumentând că „ambele părți trebuie să își facă timpul necesar” și că „nu pot exista greșeli”. Condițiile puse pentru acord: nuclearul, în centrul negocierii Într-o convorbire telefonică avută sâmbătă seara cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump ar fi dat asigurări că orice acord final cu Iranul va include două condiții, potrivit unui oficial israelian citat sub anonimat: dezmembrarea programului nuclear al Iranului; transferul în afara țării al stocului de uraniu puternic îmbogățit. Aceeași sursă a susținut că președintele SUA nu va semna un acord final fără aceste condiții. Poziția Israelului și tensiunile de strategie În timpul discuției, Netanyahu a afirmat că Israelul își va păstra „libertatea de acțiune” în fața amenințărilor de pe mai multe fronturi, inclusiv din Liban, iar Trump și-ar fi reafirmat sprijinul pentru acest principiu, conform oficialului israelian. Pe fond, SUA și Iranul încearcă să finalizeze un acord pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, însă instituții de presă iraniene și americane au indicat anterior că dosarul nuclear ar urma să fie amânat. În paralel, presa americană a relatat în ultimele zile despre strategii divergente între Trump și Netanyahu: liderul de la Washington ar insista pe o soluție diplomatică, în timp ce aliatul israelian ar prefera reluarea ostilităților. [...]
Decretul lui Vladimir Putin care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria ridică riscul de presiune politică și destabilizare regională , într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne fără o perspectivă clară de încheiere, potrivit Adevărul . Măsura readuce în prim-plan un „conflict înghețat” din spațiul ex-sovietic, cu implicații directe pentru Republica Moldova și pentru flancul sudic al Ucrainei. La 15 mai, liderul de la Kremlin a aprobat o procedură care elimină mai multe condiții cerute anterior pentru acordarea cetățeniei ruse, inclusiv perioada minimă de rezidență în Rusia, examenele de limbă rusă și testele privind legislația și istoria Federației Ruse. În interpretarea prezentată, decizia reactivează temerile legate de „pașaportizare” – folosirea distribuirii de pașapoarte ca instrument geopolitic. De ce contează: precedentul folosit de Rusia în alte teritorii separatiste Textul indică faptul că Rusia a invocat în trecut „protejarea cetățenilor ruși” pentru a justifica presiuni politice sau intervenții militare. Sunt menționate două precedente: Abhazia și Osetia de Sud, înaintea războiului ruso-georgian din 2008; Donbas, înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În teritoriile ucrainene ocupate după 2022, cetățenia rusă ar fi devenit, în multe cazuri, aproape obligatorie pentru accesul la servicii precum sănătatea, educația sau locurile de muncă, ceea ce amplifică îngrijorările privind utilizarea administrativă a cetățeniei ca pârghie de control. Particularitatea Transnistriei: semnal strategic, nu neapărat „creștere de număr” Spre deosebire de alte regiuni separatiste, o parte mare a populației din Transnistria are deja cetățenie rusă; estimările citate arată că între jumătate și două treimi dintre locuitori dețin pașapoarte rusești. În acest context, analiștii citați în material (prin trimitere la Kyiv Post) consideră că decretul ar transmite mai degrabă un semnal politic și strategic decât o simplă încercare de a mări rapid numărul de cetățeni ruși. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , avertizează că măsura ar putea fi folosită pentru extinderea bazei de recrutare militară, pe fondul pierderilor armatei ruse în Ucraina. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski interpretează decretul ca pe un indiciu că ambițiile teritoriale ale Kremlinului depășesc Donbasul. „Cetățenia implică și obligații militare. Este, totodată, un mod prin care Rusia transmite că tratează Transnistria ca pe propriul teritoriu”, a declarat liderul de la Kiev. Riscul imediat: acțiuni hibride și presiune economică, nu un nou front clasic Pentru Ucraina, Transnistria este descrisă ca o vulnerabilitate de securitate, iar serviciile ucrainene de informații ar fi avertizat anterior asupra intensificării activităților militare și logistice în regiune. Totuși, experții citați consideră puțin probabilă deschiderea unui nou front militar „clasic” din Transnistria, invocând izolarea geografică și capacitățile limitate ale contingentului rus din zonă. În schimb, temerea principală vizează acțiuni hibride sau destabilizare politică și economică, cu potențial de impact atât asupra Republicii Moldova, cât și asupra sudului Ucrainei. Materialul plasează regiunea în proximitatea Odesei și a coridorului strategic al Dunării, important pentru exporturile ucrainene după blocarea unor rute maritime la Marea Neagră. Chișinăul își reevaluează poziția de negociere În paralel, autoritățile de la Chișinău ar da semne că își reconsideră abordarea față de Transnistria. Dacă timp de decenii negocierile au fost construite în jurul ideii unui „statut special” pentru regiune în cadrul Republicii Moldova, guvernarea pro-europeană ar începe să se distanțeze de această formulă, pe fondul deteriorării mediului de securitate regional, marcat de războiul din Ucraina. [...]
