Știri
Știri din categoria Externe
Israelul va redeschide parțial spațiul aerian și aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, după ce acesta a fost închis odată cu începutul atacurilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului și cu riposta prin rachete lansată de Teheran. Potrivit Reuters, autoritățile israeliene intenționează să permită reluarea zborurilor civile într-un format extrem de limitat, în funcție de evoluția situației de securitate.
Aeroportul Ben Gurion, principalul hub aerian internațional al Israelului situat lângă Tel Aviv, a fost închis sâmbătă, imediat după declanșarea operațiunilor militare americane și israeliene împotriva unor ținte din Iran. Conflictul a dus la schimburi de atacuri, inclusiv lansări de rachete iraniene asupra teritoriului israelian, ceea ce a determinat autoritățile să suspende complet traficul aerian civil.
Conform planului anunțat de administrația aeroportului, spațiul aerian ar urma să fie redeschis încă de luni seară, însă numai pentru un număr foarte limitat de zboruri. Măsura este una temporară și va fi aplicată cu precauție, având în vedere riscurile de securitate existente în regiune.
De marți, autoritățile israeliene intenționează să extindă treptat operațiunile aeriene, dar ritmul reluării traficului va depinde strict de evoluția conflictului și de nivelul amenințărilor militare. În prima fază, se estimează că doar companiile aeriene israeliene vor opera curse.
Decizia reflectă încercarea autorităților de a menține o minimă funcționare a transportului aerian, într-un moment în care tensiunile regionale au escaladat semnificativ după bombardamentele asupra Iranului și reacțiile militare ale Teheranului.
Situația rămâne volatilă, iar reluarea completă a zborurilor comerciale va depinde de stabilizarea contextului de securitate din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Israelul a bombardat clădirea din Qom unde se numărau voturile pentru noul lider suprem al Iranului , într-o escaladare majoră a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unei relatări publicate de Biziday , care citează presa iraniană și surse internaționale. Atacul ar fi avut loc în timp ce membrii organismului responsabil cu desemnarea succesorului ayatollahului se aflau reuniți. Nu există, deocamdată, un bilanț oficial al victimelor. Conform informațiilor transmise de presa de stat iraniană și confirmate de un oficial israelian din domeniul apărării, clădirea din orașul Qom a fost lovită în momentul în care erau numărate voturile. Nu este clar câți dintre cei 88 de membri ai consiliului se aflau în interior. Imagini apărute pe rețelele de socializare indică faptul că imobilul a fost distrus complet, deși surse iraniene susțin că ar fi fost evacuat înaintea atacului. O altă clădire a aceluiași organism fusese lovită cu o zi înainte, la Teheran. În paralel, armata israeliană a anunțat lovituri simultane în Teheran și Beirut, vizând infrastructură militară iraniană și poziții ale Hezbollah. ONU a confirmat avarierea unei instalații nucleare iraniene. Pe fondul escaladării, SUA și-au închis ambasadele din Arabia Saudită și Kuweit, după ce două drone au lovit misiunea diplomatică americană din Riad, fără a provoca victime. Conflictul are deja efecte economice majore: cotația gazelor europene a urcat la 64 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din 2023; petrolul Brent a ajuns la 83 de dolari/baril; bursele europene au scăzut cu până la 4%, iar Bursa de la București a pierdut aproximativ 2%. Iranul a amenințat că va ataca navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz și a avertizat că orice bază militară folosită împotriva sa va deveni țintă legitimă. Președintele american Donald Trump a transmis că războiul ar putea dura mai mult de cinci săptămâni și nu a exclus desfășurarea de trupe la sol. Între timp, Germania și China au cerut reținere, iar tensiunile indică extinderea conflictului la nivel regional, cu implicații globale. [...]
SUA și Israel au lansat atacuri simultane asupra Teheranului și Beirutului , în a patra zi de conflict deschis cu Iranul, iar criza se extinde rapid în întregul Orient Mijlociu, potrivit relatării în timp real publicate de HotNews.ro . Operațiunea americană „Epic Fury”, confirmată de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), vizează distrugerea capacităților balistice și nucleare ale Teheranului. Armata israeliană a anunțat, la rândul său, lovituri „simultane” în capitala iraniană și în Beirut, unde sunt vizate poziții ale Hezbollah. Potrivit CENTCOM, au fost distruse instalații de comandă ale Gărzii Revoluționare , sisteme de apărare antiaeriană și baze de lansare pentru rachete și drone. Numărul soldaților americani uciși a ajuns la șase, după recuperarea a doi militari dați dispăruți. În paralel, Pentagonul avertizează că operațiunile vor continua. Escaladare regională Conflictul depășește granițele Iranului și Israelului: Drone au lovit cartierul diplomatic din Riad, unde se află ambasada SUA. Iranul susține că a atacat o bază americană din Bahrain. Hezbollah afirmă că a lansat rachete și drone asupra unor baze israeliene. Armata libaneză evacuează poziții de la frontiera cu Israelul. Teheranul a anunțat oficial închiderea strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru exporturile mondiale de petrol, deși SUA susțin că traficul nu este complet blocat. Impact economic imediat Efectele se resimt deja pe piețe: Domeniu Situație actuală Gaze naturale Creșteri accelerate pe piața europeană Transport maritim Zeci de nave blocate în zona Ormuz Aviație Zboruri suspendate sau reluate parțial în Golf Tehnologie Două centre de date Amazon din Emirate, avariate Qatar Airways menține suspendarea zborurilor, în timp ce Emirates și Etihad reiau gradual cursele. În Europa, prețul gazelor continuă să crească, cu efecte potențiale în lanț asupra energiei electrice și alimentelor. Situația din Iran La Teheran au fost raportate explozii puternice, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avarii la instalația nucleară de la Natanz, fără consecințe radiologice. Presa iraniană anunță că este în curs procedura de desemnare a unui succesor pentru ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile recente, informație care amplifică incertitudinea politică internă. Președintele american Donald Trump a declarat că „valul cel mare” al operațiunii încă urmează, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu susține că ofensiva nu va deveni un „război fără sfârșit”, ci o acțiune „rapidă și decisivă”. Totuși, schimbul continuu de atacuri și amenințările reciproce indică o confruntare cu potențial de extindere majoră. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică confirmă avarii la instalația nucleară Natanz din Iran , dar precizează că nu sunt așteptate consecințe radiologice, potrivit unui anunț publicat pe platforma X și citat de Associated Press . Evaluarea vine în contextul campaniei militare lansate de Statele Unite și Israel împotriva unor obiective din Iran. Conform comunicatului Agenției, imaginile satelitare recente indică „unele daune” la clădirile de acces ale uzinei subterane de îmbogățire a combustibilului de la Natanz. Instituția subliniază însă că nu a fost detectat un impact suplimentar asupra halelor subterane propriu-zise și că nu se anticipează eliberări radioactive. Ambasadorul Iranului la AIEA, Reza Najafi, a declarat luni că instalația de la Natanz a fost lovită duminică de forțe americane și israeliene, afirmație relatată de Associated Press . Declarațiile au fost făcute la Viena, în marja unei reuniuni de urgență a Consiliului Guvernatorilor. Potrivit unei analize publicate de Critical Threats , atacul asupra Natanz marchează prima lovitură confirmată asupra unui sit nuclear iranian de la începutul actualei campanii militare, lansate pe 28 februarie 2026. Imagini satelitare analizate de experți independenți ar indica două puncte de impact la intrările în complexul subteran. Natanz, situată la aproximativ 220 de kilometri sud de Teheran, a fost principalul centru de îmbogățire a uraniului al Iranului. Instalația fusese deja grav afectată în iunie 2025, în timpul unui conflict de 12 zile între Israel și Iran, când facilități de la suprafață și unele structuri subterane au fost lovite. Noile informații sugerează că atacurile recente au vizat infrastructura periferică, nu sălile de îmbogățire propriu-zise. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi , avertizase anterior că, în condiții de conflict, riscul unei contaminări nu poate fi exclus, însă evaluarea actuală indică absența unor efecte radiologice. Lovitura asupra Natanz se înscrie într-o escaladare militară amplă, după eșecul negocierilor nucleare dintre Washington și Teheran, încheiate fără rezultat la finalul lunii februarie. [...]
Asasinarea ayatollahului Ali Khamenei a fost precedată de o operațiune de spionaj întinsă pe ani de zile , care a inclus piratarea camerelor de trafic din Teheran, sabotarea comunicațiilor și utilizarea unei surse umane din interior, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Financial Times. Liderul suprem iranian, în vârstă de 86 de ani, a fost ucis sâmbătă dimineață într-un atac aerian israelian asupra complexului său din apropierea străzii Pasteur, la Teheran. O supraveghere construită în timp Conform surselor citate, aproape toate camerele rutiere din capitala Iranului ar fi fost compromise, imaginile fiind criptate și transmise către servere din Israel. Pe baza acestor date, serviciile israeliene au construit un „model de viață” al gărzilor și oficialilor iranieni: rutele zilnice și orele de serviciu; persoanele protejate; obiceiuri logistice și puncte vulnerabile. În paralel, ar fi fost întrerupte componente ale mai multor turnuri de telefonie mobilă din zonă, împiedicând eventuale avertizări către echipa de protecție a lui Khamenei. Confirmare din două surse Potrivit informațiilor prezentate, doctrina militară israeliană impune confirmarea independentă a țintei de către doi ofițeri superiori. În acest caz, datele tehnice obținute prin interceptări și supraveghere au fost completate de o sursă umană furnizată de CIA, care ar fi confirmat desfășurarea întâlnirii la ora stabilită. Abia după această verificare, avioanele israeliene ar fi lansat până la 30 de muniții de precizie. Decizie politică și calcul strategic Oficiali citați de Financial Times susțin că eliminarea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar una tehnologică. Momentul a fost considerat oportun, întrucât liderul iranian nu se afla în buncărele sale, considerate inaccesibile armamentului utilizat. Atacul vine pe fondul tensiunilor accentuate dintre Iran, Israel și Statele Unite, dar și al negocierilor nucleare care urmau să continue în această săptămână. Succesul operațiunii este pus în legătură cu două momente-cheie: prioritizarea Iranului ca țintă strategică de către Mossad încă din 2001 și schimbarea de paradigmă după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, când Israelul ar fi renunțat la rezervele privind eliminarea liderilor de stat inamici. Operațiunea marchează un punct de cotitură major în conflictul din Orientul Mijlociu, cu implicații politice și militare care rămân dificil de anticipat. [...]
Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis Ali Khamenei, ar fi fost ales noul conducător al Iranului , potrivit unor informații citate de Iran International , însă alegerea nu a fost confirmată oficial de presa de stat iraniană și apare într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri aeriene israeliene și de criza politică declanșată după moartea fostului lider. Succesiune în plină criză Conform relatărilor, Adunarea Experților , organismul clerical care are autoritatea de a numi liderul suprem al Iranului, ar fi votat pentru Mojtaba Khamenei . Decizia ar fi fost luată sub presiunea Gărzilor Revoluționare iraniene (IRGC) . Situația a fost complicată de evoluțiile militare recente. Surse citate în presa internațională afirmă că Israelul a lovit clădirea din orașul sfânt Qom în care membrii Adunării Experților se aflau pentru numărarea voturilor , într-o încercare de a perturba procesul de succesiune. Agențiile iraniene au confirmat lovitura asupra clădirii, dar au susținut că aceasta era goală în momentul atacului. Moartea lui Ali Khamenei Criza de succesiune a început după ce Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului timp de 37 de ani, a fost ucis pe 28 februarie 2026 în urma unor lovituri aeriene americane și israeliene asupra Teheranului. Operațiunea militară a fost descrisă de administrația americană drept „ Operation Epic Fury ”. Autoritățile iraniene au confirmat ulterior moartea sa, precum și a unor membri ai familiei și a mai multor comandanți militari. Până la alegerea unui nou lider, conducerea țării a fost asigurată de un consiliu interimar format din: președintele Iranului Masoud Pezeshkian șeful sistemului judiciar Gholam-Hossein Mohseni-Ejei clericul Alireza Arafi , membru al Consiliului Gardienilor Cine este Mojtaba Khamenei Mojtaba Khamenei, în vârstă de aproximativ 55 de ani, este un cleric șiit de rang mediu care, deși nu a ocupat funcții oficiale în stat, a fost considerat mult timp un actor influent în cercul apropiat al tatălui său . Printre elementele care îi definesc profilul: a dezvoltat relații puternice cu Garda Revoluționară încă din timpul războiului Iran–Irak a fost sancționat de Statele Unite în 2019 pentru rolul său informal în conducerea regimului nu deține rangul religios de ayatollah , ceea ce ar putea ridica probleme de legitimitate în tradiția clericală șiită O succesiune controversată Dacă alegerea va fi confirmată oficial, aceasta ar reprezenta prima transmitere aproape dinastică a puterii în istoria Republicii Islamice , sistemul teocratic iranian nefiind conceput pentru a permite o succesiune directă de la tată la fiu. În același timp, contextul militar rămâne volatil. După lovitura asupra clădirii Adunării Experților, instituția ar fi trecut la deliberări și voturi la distanță din motive de securitate , iar ședința finală ar putea fi amânată până după funeraliile lui Ali Khamenei . În paralel, serviciile israeliene au transmis un mesaj simbolic în limba persană pe rețeaua X: „Nu contează cine este ales astăzi; doar poporul iranian își va decide viitorul lider”. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina a analizat planurile militare ale Rusiei pentru următorii doi ani , iar obiectivele Moscovei rămân extinderea controlului asupra estului și sudului Ucrainei, inclusiv avansul spre Dnipro și, posibil, către regiunea Odesa. Declarația a fost făcută la Kiev, în fața jurnaliștilor, potrivit HotNews.ro , care citează informații transmise inițial de Reuters. Zelenski a susținut că autoritățile ucrainene au intrat în posesia unor hărți ce ar descrie planurile strategice ale Rusiei pentru perioada 2026–2027 . Conform liderului ucrainean, aceste documente arată că Moscova nu și-a schimbat obiectivele principale în război, chiar dacă ritmul operațiunilor militare a fost mai lent decât și-ar fi dorit Kremlinul. Direcțiile principale ale planurilor rusești Potrivit lui Zelenski, ofensiva rusă ar viza mai multe zone strategice ale Ucrainei: regiunile Donețk și Luhansk , care formează Donbasul și reprezintă obiectivul principal al campaniei militare; regiunea Zaporojie , unde luptele continuă pe mai multe sectoare ale frontului; orașul Dnipro , un important centru industrial și logistic din sud-estul țării; regiunea Odesa , la Marea Neagră, care ar putea deveni o direcție de presiune militară în viitor. Președintele ucrainean a afirmat că Kievul „înțelege ce vor” forțele ruse, dar consideră că planurile prezentate pe hărți sunt nerealiste în condițiile actuale ale frontului . Situația militară pe teren Zelenski a declarat că Rusia nu și-a atins obiectivele stabilite pentru anul trecut și că va întâmpina dificultăți în a obține progrese teritoriale semnificative. Totuși, conflictul rămâne activ pe mai multe fronturi. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a capturat trei sate din Donbas . În replică, Statul Major al Ucrainei susține că forțele sale au recucerit nouă localități din regiunea Zaporojie de la sfârșitul lunii ianuarie și continuă operațiunile de contraofensivă. Evoluția conflictului, a subliniat Zelenski, depinde în mare măsură de livrările de armament din partea partenerilor occidentali și de capacitatea industriei ucrainene de apărare . Teritoriile, obstacol major în negocierile de pace Chestiunea teritoriilor ocupate rămâne unul dintre cele mai dificile puncte în discuțiile privind o eventuală pace, negocieri în care Statele Unite încearcă să joace rol de mediator . Moscova cere ca Ucraina să accepte cedarea unor părți din regiunea Donețk pe care armata rusă nu le controlează complet, însă Zelenski respinge ferm această variantă. În aceste condiții, declarațiile liderului ucrainean sugerează că războiul rămâne blocat într-un conflict de uzură , iar planurile strategice ale Rusiei continuă să vizeze extinderea controlului asupra sudului și estului Ucrainei în următorii ani. [...]
