Știri
Știri din categoria Externe
Raziile din Penza, cu bărbați duși la birourile de recrutare, indică o presiune operațională tot mai agresivă asupra mobilizării, în condițiile în care autoritățile locale invocă verificări „programate” și neagă constrângerea la semnarea de contracte, potrivit HotNews.
În orașul Penza, birourile de informare-recrutare, împreună cu forțele ruse de securitate, ar efectua razii în care bărbații sunt reținuți direct în stradă și duși la sedii, unde ar fi forțați să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării. Informația a fost relatată de Meduza, publicație rusă în exil, citată de Rador România.
Cazul a devenit public după ce o femeie, Natalia Solomina, a postat pe VKontakte o înregistrare video în care apar mai multe femei încercând să-i elibereze pe bărbații reținuți într-un autobuz, păzit de militari.
Publicația Mediazona ar fi stabilit că filmarea a fost realizată în apropierea birourilor de informare-recrutare din districtele Okteabrsk și Jeleznodorojnîi din Penza.
Din relatările mass-media și ale canalelor Telegram asociate proiectelor pentru drepturile omului, reținerile ar avea loc „haotic”, iar cei vizați ar fi în principal bărbați care au primit anterior o citație, dar nu s-au prezentat la comisariatele militare. Ulterior, aceștia ar fi „forțați să semneze un contract”, potrivit relatărilor citate.
Sursa menționează și existența unor probe privind violențe împotriva celor reținuți, însă acestea sunt descrise ca fiind documentate de diverse surse, dar încă neconfirmate. Totodată, instituțiile mass-media locale nu ar fi relatat evenimentele.
Ministerul Afacerilor Interne din regiunea Penza a transmis vineri, 19 iunie, până la prânz, că informațiile despre rețineri și constrângeri în masă pentru semnarea contractelor „nu corespund realității”.
Potrivit ministerului, poliția ar asista Departamentul de investigații militare al Comitetului de Investigații în timpul unor razii „programate” pentru identificarea persoanelor care au obținut cetățenia rusă, dar nu s-au înscris pentru efectuarea serviciului militar.
Recomandate
Cazul unui tânăr condamnat la 12 ani în Transnistria indică un mecanism de recrutare forțată și control asupra „resursei umane” pentru structurile paramilitare , potrivit HotNews . Emilian Ceban, din regiunea transnistreană, a refuzat la 18 ani să semneze un contract militar pe 10 ani cu structurile de la Tiraspol și a spus că vrea să plece pe malul drept al Nistrului pentru studii; la două săptămâni a fost reținut și „condamnat” pentru „trădare de patrie”. Un caz individual care scoate la suprafață o problemă structurală Mihaela Șerpi, activistă pentru drepturile omului care urmărește cazul, spune că dosarul lui Ceban a devenit cunoscut abia anul acesta, după eliberarea unor deținuți din închisorile ilegale din regiune, în contextul „condiționalităților impuse de Chișinău pentru tranzitul gazelor”. Tânărul se află de peste patru ani în închisoarea ilegală nr. 2 din Tiraspol. Miza, dincolo de condamnarea în sine, este descrisă ca una de sistem: copiii sunt pregătiți de la vârste mici pentru a intra în structurile paramilitare, iar ieșirea din acest traseu ar atrage represalii. „De la 11 ani în uniformă”: traseul către structurile paramilitare Potrivit activistei, Ceban a fost înscris de la 11 ani la Școala Militară Suvorov din Tiraspol , instituție care „formează viitorii militari ai regimului de ocupație”. Ea afirmă că elevii poartă zilnic uniformă de camuflaj, li se aplică norme disciplinare similare celor din unitățile paramilitare și sunt supuși unui proces „agresiv” de îndoctrinare. În acest context, refuzul de a continua în structurile paramilitare nu ar fi tratat ca o opțiune personală, ci ca o abatere care trebuie sancționată, inclusiv pentru a transmite un mesaj altor tineri. Dosarul de „trădare”, construit pe o înscenare online Acuzația ar fi fost argumentată printr-o conversație înscenată pe Instagram, în vara lui 2022, într-un context regional tensionat după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Șerpi susține că tânărul a fost contactat de un cont care s-a prezentat drept „jurnalistă” și reprezentantă Bellingcat, cerând fotografii în schimbul banilor; din „surse demne de încredere”, în spatele contului s-ar fi aflat un ofițer al așa-numitului KGB local. Singura fotografie trimisă ar fi fost a unui vehicul folosit la transportul combustibilului, prezentat ca probă în dosar. Activista afirmă că tânărul nu ar fi primit bani și nici nu ar fi avut acces la informații secrete. Fără avocat, proces închis și detenție în izolare Asociația Promo-LEX a depus o petiție către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, cerând intervenție urgentă pentru eliberarea lui Ceban; potrivit materialului, niciun avocat nu are acces la tânărul arestat. Șerpi spune că a fost ținut o lună în izolare totală, iar „procesul” a fost închis: nu ar fi avut acces la materialele dosarului, iar autoritățile de facto i-ar fi prezentat doar conversația de pe Instagram. Ea mai afirmă că, în cazurile cu tentă politică, deținuții sunt izolați de ceilalți și că întreaga corespondență este cenzurată, astfel încât nicio scrisoare nu poate ieși fără acordul administrației de la Tiraspol. Ce instrumente mai există și ce spun autoritățile de la Chișinău Cazul nu ar putea fi dus la CEDO, deoarece Federația Rusă a fost exclusă din Consiliul Europei, iar în astfel de situații Rusia era considerată stat responsabil, nu Republica Moldova, potrivit activistei. În schimb, ar urma să fie folosite mecanisme ale Organizației Națiunilor Unite. Biroul Politici de Reintegrare de la Chișinău a confirmat că a abordat cazul în dialogul cu Tiraspolul, însă „deocamdată fără rezultat”. Un al doilea nume în petiție: detenție de aproape opt ani și probleme medicale În aceeași petiție este inclus și cazul lui Evghenii Pancioha (născut în 1983), deținut ilegal de aproape opt ani și „condamnat” la 13 ani pentru aceeași acuzație de „trădare de patrie”. Situația lui este descrisă ca fiind agravată de starea de sănătate: ar suferi de afecțiuni cronice și acute, ar fi fost diagnosticat cu accident vascular cerebral, iar tratamentul recomandat nu i-ar fi fost acordat în detenție, inclusiv în condițiile în care s-a oferit să suporte costurile medicamentelor. [...]
La zece ani de la referendum, Brexitul este perceput ca factor de scumpire și frână economică , potrivit unui sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR) citat de Reuters , care arată că până la două treimi dintre alegătorii britanici consideră ieșirea din UE drept o decizie cu impact negativ asupra Regatului Unit. Sondajul, realizat între 7 și 14 mai pe un eșantion de peste 2.000 de respondenți, indică faptul că două treimi dintre cei chestionați cred că Brexitul a contribuit la creșterea costului vieții și a afectat negativ economia. În același timp, 56% dintre respondenți spun că părăsirea UE a fost „un lucru rău” pentru combaterea migrației ilegale, pentru comerț și pentru birocrație, iar 57% consideră că a redus șansele tinerilor. Tot 57% afirmă că a fost „greșit” ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană. Presiune politică pentru „resetarea” relației cu UE Datele sondajului sugerează o schimbare de așteptări în rândul electoratului: trei sferturi dintre britanici își doresc acum relații mai strânse cu UE, potrivit ECFR. Mark Leonard , șeful organizației, a spus că, la un deceniu de la vot, britanicii constată că speranțele pentru o viață mai bună în afara UE nu s-au materializat și că Brexitul slăbește capacitatea țării de a gestiona temele care îi preocupă pe alegători. Migrația și securitatea: Europa, preferată SUA Deși controlul migrației a fost un argument central în campania pro-Brexit, 56% dintre respondenți consideră că abordarea post-Brexit a eșuat și ar susține revenirea la libera circulație cu UE în schimbul unei relații comerciale mai apropiate. Pe dimensiunea de securitate, sondajul arată că britanicii preferă Europa în detrimentul Statelor Unite ca partener, doar 18% indicând SUA drept aliat. ECFR mai arată că un sondaj separat, realizat în 15 țări din UE, a găsit un sprijin de două treimi pentru ca Marea Britanie să revină în Uniune în viitor. [...]
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
Delegația Iranului a suspendat discuțiile cu SUA în Elveția , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu noi lovituri împotriva Iranului, potrivit Global Times . Mișcarea ridică semne de întrebare asupra implementării memorandumului de înțelegere (MoU) Iran–SUA, care include, între altele, scutiri temporare de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și acces la active înghețate. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, citând o sursă apropiată delegației, că „negocierile s-au oprit în urmă cu câteva minute”. În paralel, Press TV (post de stat iranian) a citat o sursă potrivit căreia delegația a ridicat obiecții direct în fața părții americane și „evaluează condițiile pentru a da un răspuns adecvat” la amenințarea lui Trump. Amenințarea lui Trump și reacția Teheranului Trump a scris pe Truth Social că Iranul trebuie „să-și oprească imediat PROXIES-ii bine plătiți din Liban” și că, în caz contrar, SUA vor lovi Iranul „foarte dur din nou, ca săptămâna trecută, doar mai puternic”. Șeful delegației iraniene, președintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf , a respins amenințarea și a spus că forțele armate ale Iranului sunt pregătite să răspundă. „Ar face bine să fie atenți la comentariile lor... Orice ar spune, noi suntem cei care acționăm.” Ce era pe masă la negocierile din Elveția: petrol, Hormuz și active înghețate Potrivit agenției semi-oficiale Fars, discuțiile din Elveția vizau implementarea Paragrafului 13 din MoU-ul semnat recent, care stabilește condițiile pentru lansarea negocierilor unui acord final. Conform aceleiași relatări, condițiile includ: încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea blocadei navale americane; redeschiderea Strâmtorii Hormuz ; emiterea de derogări (waivers) pentru exporturile de petrol ale Iranului; eliberarea activelor iraniene înghețate. Hossein Ghorbanzadeh, membru al delegației, a declarat (citat de Fars) că alte prevederi din MoU nu vor fi implementate până la încheierea războiului din Liban. Tot el a spus că un proiect de scutire temporară de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și derivate a fost finalizat și ar urma să intre în vigoare în curând. Context regional: armistițiul din Liban, dar fără retragere din „zona de securitate” MoU-ul ar fi fost semnat digital joi, iar ulterior a intrat în vigoare un armistițiu între Liban și Israel, vineri după-amiază, conform materialului. Sâmbătă, premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz ar fi ordonat armatei încetarea focului în Liban, însă Katz a declarat duminică faptul că armata nu se va retrage din „zona de securitate” pe care o deține în sudul Libanului. În același timp, surse libaneze au raportat continuarea atacurilor israeliene în ultimele zile, în pofida armistițiului, potrivit informațiilor prezentate. De ce contează În forma descrisă, blocarea negocierilor riscă să amâne tocmai elementele cu impact economic direct din MoU — în special scutirea temporară de sancțiuni pentru exporturile de petrol și pașii privind activele înghețate — și să lege din nou progresul diplomatic de evoluțiile militare din Liban și de poziționările publice ale Washingtonului și Teheranului. Materialul nu precizează când ar putea fi reluate discuțiile. [...]
China extinde războiul listelor negre cu SUA, lovind direct în exporturi și achiziții publice : Beijingul a anunțat sancțiuni și restricții care vizează zeci de companii americane, în special din apărare și aerospațial, într-o mișcare prezentată ca răspuns la măsurile Washingtonului, potrivit Mediafax . Măsurile vin la o lună după vizita președintelui Donald Trump la Beijing, care a urmărit reducerea tensiunilor dintre cele două puteri. Autoritățile chineze le leagă de o „listă neagră” publicată de Departamentul Apărării al SUA, care include entități considerate „companii militare chineze” ce operează direct sau indirect în Statele Unite. Ce restricții introduce China Beijingul a anunțat două seturi de măsuri cu impact operațional și de reglementare pentru companiile vizate: Interdicții la export pentru bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară): China a inclus zece companii și entități americane pe o listă căreia îi sunt interzise exporturile de astfel de bunuri. Departamentul Comerțului a precizat că este interzis oricărei organizații sau persoane, din orice țară sau regiune, să transfere sau să furnizeze acestor entități articole cu dublă utilizare originare din China, iar exporturile în curs trebuie oprite imediat. Printre companiile menționate se numără AVEOX și Red Cat . Interdicții în achiziții publice : China a anunțat o interdicție pentru agențiile guvernamentale și autoritățile locale de a cumpăra produse de la 46 de companii americane în cadrul contractelor publice. Ministerul Finanțelor a indicat că interdicția vizează, în mod specific, mai multe entități ale Lockheed Martin și Raytheon , precum și divizia de spațiu, apărare și securitate a Boeing . Contextul: reacție la lista Pentagonului Cu două săptămâni înainte, Pentagonul a publicat o listă actualizată cu zeci de entități considerate „companii militare chineze” care operează în SUA. Pe această listă au fost adăugați, între alții, Alibaba , Baidu și BYD , potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Un purtător de cuvânt al Departamentului Comerțului din China a descris măsurile drept răspuns la „actul inacceptabil” al guvernului SUA de a adăuga noi entități pe așa-numita listă de „companii militare chineze”. De ce contează Prin combinarea restricțiilor la export pentru bunuri cu dublă utilizare cu interdicții în achiziții publice , China ridică miza într-o zonă sensibilă pentru lanțurile de aprovizionare și contractele din apărare și aerospațial. În același timp, anunțul arată că, în pofida contactelor diplomatice recente, disputa se mută tot mai mult în instrumente administrative care pot afecta direct operațiunile companiilor. [...]
Explozia de la Ras Laffan riscă să reaprindă volatilitatea pe piața globală a gazelor , după ce incidentul a lovit principalul terminal prin care Qatarul exportă gaze naturale lichefiate (LNG), chiar în timpul procedurilor de reluare a operațiunilor, potrivit HotNews . Explozia și incendiul au rănit cel puțin 54 de persoane, iar alte 18 sunt date dispărute la câteva ore după incident, conform Reuters și Associated Press, citate de HotNews. Amploarea pagubelor nu este, deocamdată, cunoscută. De ce contează: Qatarul e un furnizor major, iar reluarea exporturilor era deja fragilă Associated Press notează că incidentul ar putea aduce „noi turbulențe” pe piețele globale ale energiei, în condițiile în care Qatarul rămâne unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din lume. Contextul este deja tensionat: Qatarul își oprise producția după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz , ceea ce a făcut imposibilă expedierea livrărilor către clienți. Reluarea operațiunilor era în curs pe fondul reducerii controlului iranian asupra strâmtorii, după anunțarea unui acord de pace cu SUA, însă lucrările au continuat și după ce Iranul a declarat sâmbătă că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Ce se știe despre incident și cine operează instalația Compania de stat QatarEnergy a transmis că explozia și incendiul au avut loc la instalația de alimentare cu gaze Barzan, în timpul lucrărilor de repornire a operațiunilor. Autoritățile au comunicat inițial un bilanț mai mic al victimelor, dar Ministerul de Interne al Qatarului a revenit ulterior cu cifrele de 54 de răniți și 18 persoane dispărute. Instalația este deținută aproape integral de Qatar, cu o participație minoră a ExxonMobil , care, potrivit Reuters, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Context: Ras Laffan fusese deja lovit în martie În martie, o rachetă iraniană a lovit Ras Laffan și a declanșat un incendiu care a produs pagube „extinse” înainte de a fi stins. Qatarul își suspendase deja producția de acolo din cauza atacurilor iraniene, mai notează Reuters. În acest moment, rămâne neclar cât de afectate sunt operațiunile și dacă incidentul va întârzia reluarea exporturilor, într-un moment în care logistica regională este din nou sub presiune din cauza situației din Strâmtoarea Ormuz. [...]
