Cazul unui tânăr condamnat la 12 ani în Transnistria indică un mecanism de recrutare forțată și control asupra „resursei umane” pentru structurile paramilitare, potrivit HotNews. Emilian Ceban, din regiunea transnistreană, a refuzat la 18 ani să semneze un contract militar pe 10 ani cu structurile de la Tiraspol și a spus că vrea să plece pe malul drept al Nistrului pentru studii; la două săptămâni a fost reținut și „condamnat” pentru „trădare de patrie”.

Un caz individual care scoate la suprafață o problemă structurală

Mihaela Șerpi, activistă pentru drepturile omului care urmărește cazul, spune că dosarul lui Ceban a devenit cunoscut abia anul acesta, după eliberarea unor deținuți din închisorile ilegale din regiune, în contextul „condiționalităților impuse de Chișinău pentru tranzitul gazelor”. Tânărul se află de peste patru ani în închisoarea ilegală nr. 2 din Tiraspol.

Miza, dincolo de condamnarea în sine, este descrisă ca una de sistem: copiii sunt pregătiți de la vârste mici pentru a intra în structurile paramilitare, iar ieșirea din acest traseu ar atrage represalii.

„De la 11 ani în uniformă”: traseul către structurile paramilitare

Potrivit activistei, Ceban a fost înscris de la 11 ani la Școala Militară Suvorov din Tiraspol, instituție care „formează viitorii militari ai regimului de ocupație”. Ea afirmă că elevii poartă zilnic uniformă de camuflaj, li se aplică norme disciplinare similare celor din unitățile paramilitare și sunt supuși unui proces „agresiv” de îndoctrinare.

În acest context, refuzul de a continua în structurile paramilitare nu ar fi tratat ca o opțiune personală, ci ca o abatere care trebuie sancționată, inclusiv pentru a transmite un mesaj altor tineri.

Dosarul de „trădare”, construit pe o înscenare online

Acuzația ar fi fost argumentată printr-o conversație înscenată pe Instagram, în vara lui 2022, într-un context regional tensionat după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Șerpi susține că tânărul a fost contactat de un cont care s-a prezentat drept „jurnalistă” și reprezentantă Bellingcat, cerând fotografii în schimbul banilor; din „surse demne de încredere”, în spatele contului s-ar fi aflat un ofițer al așa-numitului KGB local.

Singura fotografie trimisă ar fi fost a unui vehicul folosit la transportul combustibilului, prezentat ca probă în dosar. Activista afirmă că tânărul nu ar fi primit bani și nici nu ar fi avut acces la informații secrete.

Fără avocat, proces închis și detenție în izolare

Asociația Promo-LEX a depus o petiție către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, cerând intervenție urgentă pentru eliberarea lui Ceban; potrivit materialului, niciun avocat nu are acces la tânărul arestat. Șerpi spune că a fost ținut o lună în izolare totală, iar „procesul” a fost închis: nu ar fi avut acces la materialele dosarului, iar autoritățile de facto i-ar fi prezentat doar conversația de pe Instagram.

Ea mai afirmă că, în cazurile cu tentă politică, deținuții sunt izolați de ceilalți și că întreaga corespondență este cenzurată, astfel încât nicio scrisoare nu poate ieși fără acordul administrației de la Tiraspol.

Ce instrumente mai există și ce spun autoritățile de la Chișinău

Cazul nu ar putea fi dus la CEDO, deoarece Federația Rusă a fost exclusă din Consiliul Europei, iar în astfel de situații Rusia era considerată stat responsabil, nu Republica Moldova, potrivit activistei. În schimb, ar urma să fie folosite mecanisme ale Organizației Națiunilor Unite.

Biroul Politici de Reintegrare de la Chișinău a confirmat că a abordat cazul în dialogul cu Tiraspolul, însă „deocamdată fără rezultat”.

Un al doilea nume în petiție: detenție de aproape opt ani și probleme medicale

În aceeași petiție este inclus și cazul lui Evghenii Pancioha (născut în 1983), deținut ilegal de aproape opt ani și „condamnat” la 13 ani pentru aceeași acuzație de „trădare de patrie”. Situația lui este descrisă ca fiind agravată de starea de sănătate: ar suferi de afecțiuni cronice și acute, ar fi fost diagnosticat cu accident vascular cerebral, iar tratamentul recomandat nu i-ar fi fost acordat în detenție, inclusiv în condițiile în care s-a oferit să suporte costurile medicamentelor.