Știri
Știri din categoria Externe
Reținerea unui suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat ridică miza de securitate pentru Polonia, pe fondul indiciilor invocate de autorități privind o posibilă motivație politică, potrivit Adevărul.
Premierul Donald Tusk a anunțat că poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei. În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment, iar anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Reținerea ar fi fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
Tusk a spus că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima și a indicat o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”
Premierul a adăugat că, dacă implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”. În paralel, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, inclusiv o dată în cap. Potrivit martorilor și anchetatorilor, atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului. Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau de comanditarii crimei.
Recomandate
Democrații cer acces rapid la detaliile acordului SUA–Iran, inclusiv la fondul de 300 mld. dolari (aprox. 1.350 mld. lei), pe fondul presiunilor din Congres pentru control și transparență asupra implicațiilor de securitate și sancțiuni, potrivit Axios . Cei mai importanți democrați din comisiile Camerei Reprezentanților care supraveghează politica externă, apărarea și informațiile îi cer secretarului de stat Marco Rubio o informare „imediată” despre memorandumul de înțelegere (MoU) dintre SUA și Iran , odată ce se întorc la Washington, D.C. Solicitarea vine într-un moment în care acești congresmeni spun că nu resping acordul „din start”, dar cer detalii despre conținut și implementare. Ce vor concret congresmenii democrați Scrisoarea este semnată de Greg Meeks (Foreign Affairs), Jim Himes (Intelligence) și Adam Smith (Armed Services), toți membri de rang înalt (ranking members) ai comisiilor respective. Ei cer administrației: „textul integral” al MoU, plus orice acorduri secundare sau aranjamente de implementare; informații detaliate despre strategia de negociere și implementare a oricărui acord viitor cu Iranul. În scrisoare, cei trei susțin că, timp de „mai mult de 15 săptămâni”, administrația a lăsat Congresul și publicul „în întuneric” privind un „război de alegere” care ar fi fost „un eșec strategic” și ar fi generat „costuri reale” pentru americani. Documentul este disponibil integral aici: letter . Mizele: nuclear, mecanisme de aplicare și sancțiuni Dincolo de cererea de informare, democrații solicită ca briefingul lui Rubio să răspundă la întrebări punctuale despre: planul administrației privind programul nuclear iranian; mecanismele de aplicare (enforcement) ale acordului și existența unor înțelegeri secundare; eventuale acorduri legate de conflictul dintre Israel și Hezbollah; dacă vor exista limitări privind sprijinul Iranului pentru miliții „proxy” în Orientul Mijlociu sau privind programul de rachete balistice. Un punct sensibil este fondul de „reconstrucție” de 300 miliarde de dolari (aprox. 1.350 mld. lei) menționat în MoU. Congresmenii întreabă explicit ce angajamente ar fi făcut administrația privind activele iraniene înghețate și relaxarea sancțiunilor, inclusiv derogări (waivers) legate de vânzarea sau cumpărarea de petrol iranian. Pentru context, Axios a publicat și documentul: memorandum of understanding . Reacția Departamentului de Stat Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a declarat că administrația Trump „a informat în mod obișnuit Congresul” și a oferit „actualizări transparente” direct publicului american. Pigott a mai spus că acțiunile președintelui Trump pentru a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară „ne-au făcut pe toți mai în siguranță”. În paralel, Axios notează că, spre deosebire de unii republicani „șoimi” din Congres, democrații care cer briefingul nu resping acordul din principiu; disputa se mută pe terenul controlului parlamentar asupra detaliilor, inclusiv asupra componentelor cu impact direct asupra regimului de sancțiuni și a politicii energetice legate de petrolul iranian. Pentru contextul diviziunilor din tabăra republicană, publicația indică: Congress' hawkish Republicans . [...]
Iranul pune sub semnul întrebării acordul cu SUA , avertizând că memorandumul de înțelegere ar fi „nul” dacă Israelul nu se retrage complet din sudul Libanului, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul ridică un risc de blocaj pentru următoarea etapă a discuțiilor Teheran–Washington, într-un moment în care armata israeliană transmite că își menține prezența în zona ocupată. Poziția a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei , care susține că „încheierea conflictului” nu înseamnă doar oprirea luptelor, ci și evacuarea tuturor teritoriilor libaneze ocupate. În interpretarea Teheranului, cât timp „ocupația” continuă, războiul nu poate fi considerat încheiat. „În acest caz, memorandumul de înțelegere ar fi considerat nul.” Condiționarea negocierilor cu SUA Bagaei a mai spus că a doua etapă a discuțiilor dintre Iran și SUA, menită să ducă la un acord definitiv, depinde de respectarea integrală a memorandumului. Pentru frontul libanez, condiția invocată este o „încetare totală a ostilităților și sfârșitul ocupației” israeliene. Israelul anunță că rămâne în sudul Libanului În paralel, armata israeliană a anunțat că rămâne pe teritoriul pe care îl ocupă în sudul Libanului, potrivit declarațiilor unui ofițer al Armatei de Apărare a Israelului (IDF), în pofida semnării memorandumului care include „garantarea integrității teritoriale a Libanului”. Același ofițer a afirmat că armata israeliană va ataca „amenințări” identificate și „dincolo” de perimetrul ocupat și a indicat că „se discută mai multe măsuri” în negocieri directe între Israel și Liban. Armata israeliană a publicat și o hartă a zonei ocupate, marcată de-a lungul frontierei sudice a Libanului, extinsă dincolo de râul Litani , până la nord de care populației i s-a ordonat să se mute. Agenția națională de presă libaneză (ANN) a informat, tot joi, despre o presupusă încălcare a acordului de către Israel, menționând un atac asupra unui vehicul în sudul țării, soldat cu moartea unei persoane, la câteva ore după intrarea în vigoare a memorandumului, conform relatărilor citate. [...]
Armata israeliană spune că își va continua operațiunile în sudul Libanului , invocând „amenințările”, în pofida acordului semnat de SUA și Iran care ar viza închiderea războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv pe frontul libanez, potrivit Agerpres , care citează AFP. Anunțul armatei israeliene vine joi, în contextul în care acordul SUA–Iran este prezentat ca având ca obiectiv punerea capăt conflictului regional, cu efecte și asupra Libanului. Din informațiile disponibile în material, poziția Israelului indică faptul că, cel puțin la acest moment, acordul nu se traduce automat într-o oprire a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului, armata motivând continuarea prin existența unor „amenințări”. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că detalii suplimentare despre natura operațiunilor sau calendarul lor nu pot fi verificate din textul accesibil. [...]
Kremlinul încearcă să pună sub semnul întrebării coeziunea G7 pe Ucraina , susținând că Donald Trump ar fi fost influențat de aliații europeni cu „idei dăunătoare” în timpul summitului, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care liderii occidentali încearcă să mențină unitatea în sprijinul Kievului, iar orice semnal de „recalibrare” la Washington poate avea efecte directe asupra sancțiunilor, livrărilor de armament și negocierilor de pace. Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, la scurt timp după încheierea reuniunii G7. Oficialul rus a afirmat: „Tema ucraineană a fost discutată intens la summit. Se poate presupune că Donald Trump a fost alimentat cu idei care, după părerea mea, nu sunt utile și poate chiar sunt nocive.” Ușakov a mai spus că, după summit, nu au existat contacte directe între Kremlin și administrația Trump, ceea ce ar indica faptul că Moscova își evaluează încă poziția reală a Washingtonului. Cum ar fi încercat liderii G7 să îl influențeze pe Trump Potrivit Politico , subiectul Ucrainei a dominat una dintre cinele de lucru ale liderilor G7, unde i-au fost prezentate lui Trump argumente că Ucraina rezistă ofensivelor ruse și recuperează teren în anumite sectoare ale frontului. Aceleași surse citate de publicația americană susțin că președintele francez Emmanuel Macron ar fi avut un rol important în discuții și ar fi reușit să îl convingă pe Trump să susțină în continuare Ucraina și strategia europeană de creștere a presiunii asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, declarațiile lui Trump de după summit, considerând că mesajul potrivit căruia Rusia trebuie să oprească războiul oferă motive de optimism pentru o cooperare mai strânsă între Washington și aliații europeni. De ce contează reacția Moscovei După întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , Trump a declarat că este pregătit să acorde din nou o atenție sporită dosarului ucrainean și eforturilor de încheiere a conflictului, alimentând speculații despre o posibilă recalibrare a politicii americane. În lectura Kremlinului, semnalele de la summit sunt privite cu suspiciune: reacția Moscovei sugerează că Rusia consideră influența partenerilor europeni asupra lui Trump un factor care ar putea complica orice tentativă de apropiere între Washington și Moscova în perioada următoare. [...]
Iranul anunță că va introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , după expirarea unei perioade de 60 de zile fără taxe , ceea ce poate ridica costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Mediafax . Teheranul susține că „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și că va percepe taxe pentru tranzitarea căii navigabile după intervalul de 60 de zile prevăzut într-un memorandum de înțelegere. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că dosarul Strâmtorii Ormuz va fi în responsabilitatea Iranului și a Omanului, potrivit The Guardian. Negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus la televiziunea de stat că strâmtoarea „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și a invocat „dreptul la suveranitate” asupra zonei, afirmând că Iranul va încasa „un comision pentru servicii”. De ce contează pentru piețele de energie și transport Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută energetică vitală, pe unde circulă de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și GNL (gaz natural lichefiat). Introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru armatori și, indirect, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor energiei, în funcție de nivelul taxelor și de modul de aplicare (detalii care nu sunt precizate în material). Reacția SUA, pe fondul acordului cu Teheranul Donald Trump a declarat anterior că nu va accepta impunerea de taxe pentru traversarea rutei, însă, apărând acordul dintre SUA și Teheran, a susținut că, dacă strâmtoarea nu ar fi fost lovită, aceasta „nu ar fi fost niciodată deschisă”, iar consecința ar fi fost o „depresiune mondială”. În acest moment, informațiile disponibile nu includ nivelul taxelor, categoriile de nave vizate sau mecanismul de colectare, ci doar intenția Iranului de a trece la taxare după perioada de grație de 60 de zile. [...]
Redeschiderea „instantanee” a Strâmtorii Ormuz și ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene ar debloca rapid un coridor-cheie pentru transportul maritim și energie , după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a afirmat că protocolul „va intra în vigoare cu efect imediat” și că, „într-o primă etapă”, Iranul va redeschide fără întârziere Strâmtoarea Ormuz , iar Statele Unite vor ridica imediat blocada navală, conform aceleiași surse, care îl citează pe Sharif via AFP. Ce se schimbă operațional pentru transportul maritim Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul transmis de Sharif indică două măsuri cu efect direct asupra rutelor și porturilor din regiune: redeschiderea Strâmtorii Ormuz „fără întârziere”; ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Agerpres nu oferă detalii tehnice despre calendarul exact de implementare sau despre condiții suplimentare, dincolo de formulările „instantaneu/imediat” atribuite premierului pakistanez. Ce urmează: ceremonie și „discuții tehnice” în Elveția Sharif a mai anunțat că vineri va avea loc în Elveția o ceremonie „pentru a comemora acest eveniment marcant și pentru a da startul discuțiilor tehnice”. În acest stadiu, informațiile disponibile nu precizează cine participă la ceremonie și nici agenda sau durata discuțiilor. [...]
