Știri
Știri din categoria Externe
Doi cetățeni polonezi au fost reținuți în Polonia în legătură cu incendierea unei fabrici de drone și de optică din Republica Cehă, potrivit AGERPRES, care citează Reuters.
Incidentul a vizat o clădire folosită de grupul ceh de apărare LPP Holding, într-un complex industrial din Pardubice, la aproximativ 120 km est de Praga. Clădirea a fost avariată într-un incendiu produs în noaptea de 19 spre 20 martie, iar un grup care a revendicat responsabilitatea a susținut într-un comunicat online că societatea vizată ar dezvolta arme pentru Israel.
Postul public TVP Info a relatat că cei doi suspecți, în vârstă de 22 și 23 de ani, ar fi activiști propalestinieni și au fost arestați de Agenția de securitate internă (ABW) pe 24 martie. Conform aceleiași surse, ei urmează să rămână în arest preventiv timp de trei luni și sunt acuzați de complicitate la incendiere.
Deocamdată, ABW și parchetul polonez nu au răspuns unei solicitări de comentarii privind aceste informații. În paralel, polițiile din Cehia și Slovacia reținuseră anterior cinci suspecți în acest caz, inclusiv un cetățean egiptean și un cetățean american.
În ceea ce privește contextul industrial, LPP Holding a anunțat în 2023 intenția de a coopera cu grupul israelian Elbit Systems, însă compania afirmă că planul nu a fost implementat. LPP Holding produce drone exportate în Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022.
Recomandate
Donald Trump susține că președintele Iranului a cerut un armistițiu , potrivit Agerpres , care citează agenția Reuters. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transporturile globale de petrol. Mesajul a fost publicat de președintele SUA pe rețeaua sa, Truth Social, unde Trump a condiționat luarea în considerare a unui armistițiu de „deschiderea” Strâmtorii Ormuz și de eliminarea oricăror blocaje. În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a folosit un limbaj agresiv la adresa Iranului și a descris actuala conducere de la Teheran drept „Noul Regim”. „Președintele Noului Regim din Iran, mult mai puțin Radicalizat și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Îl vom lua în considerare când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și fără obstacole. Până atunci, aruncăm Iranul în neființă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!! Președintele DJT” Agerpres menționează că majusculele din mesaj îi aparțin lui Trump. Din informațiile transmise, nu reiese dacă solicitarea de armistițiu invocată de președintele american a fost confirmată independent sau dacă au existat contacte oficiale între Washington și Teheran pe această temă. În același material, Agerpres indică și existența unei știri conexe, potrivit căreia Iranul ar nega că i-ar fi cerut lui Trump un armistițiu, ceea ce sugerează o dispută de comunicare între cele două părți și menține incertitudinea privind un posibil deznodământ diplomatic pe termen scurt. [...]
Emiratele Arabe Unite se pregătesc să sprijine o coaliție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax , care citează informații transmise de oficiali arabi către The Wall Street Journal. Miza este reluarea navigației printr-un punct strategic pentru transporturile de energie, în contextul escaladării conflictului din regiune. Conform relatării, Emiratele fac lobby pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care ar autoriza o astfel de mișcare. În paralel, diplomații din Emirate ar fi îndemnat SUA și puteri militare din Europa și Asia să formeze o coaliție care să forțeze deschiderea strâmtorii. Totodată, un oficial din Emiratele Arabe Unite a spus că țara analizează scenarii privind un posibil rol militar în asigurarea securității Strâmtorii Ormuz. Într-o declarație, Ministerul Afacerilor Externe din Emirate a invocat două rezoluții: una adoptată de ONU, care condamnă atacurile Iranului asupra orașelor sale, și alta a Organizației Maritime Internaționale, care condamnă închiderea strâmtorii. „Vom pleca foarte curând”, le-a spus Trump reporterilor din Biroul Oval de la Casa Albă, adăugând că retragerea SUA ar putea avea loc „în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”, potrivit Reuters. The Wall Street Journal mai notează că implicarea Emiratelor într-o acțiune de redeschidere a strâmtorii ar veni cu riscuri, deoarece poziționarea țării ca beligerant împotriva Iranului ar putea alimenta tensiuni și după încheierea războiului. Pe de altă parte, Arabia Saudită și alte state din Golf ar dori continuarea conflictului până la neutralizarea sau răsturnarea regimului de la Teheran, potrivit unor oficiali arabi citați. În același timp, publicația americană relatează că președintele SUA, Donald Trump, le-ar fi spus consilierilor că este dispus să încheie campania militară împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, pe fondul evaluării că o misiune de redeschidere ar prelungi operațiunea dincolo de intervalul stabilit anterior de patru până la șase săptămâni. Marți, Trump a afirmat că SUA ar putea încheia campania în două-trei săptămâni. [...]
Bulgaria confirmă că Iranul a avertizat-o să nu permită SUA folosirea aeroporturilor sale , relatează Euronews România , care citează Reuters prin Agerpres. Ministerul de Externe de la Sofia a transmis că avertismentul a fost primit luna trecută și viza utilizarea aeroporturilor bulgare de către avioane americane implicate în operațiuni militare în Iran. Precizarea a venit după ce, miercuri, un deputat al partidului „Există un astfel de popor”, Stanislav Balabanov, a publicat o notă datată 18 martie, în care guvernul iranian protesta față de staționarea pe aeroportul Vasil Levski din Sofia (aeroportul civil al capitalei) a unor aeronave americane de realimentare. În document, Iranul afirmă că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității și intereselor naționale, în conformitate cu dreptul internațional. După apariția notei, viceministrul bulgar de externe Marin Raikov a confirmat existența documentului, dar a insistat că „Bulgaria nu este în război”. El a susținut că „niciun avion de luptă nu este realimentat deasupra Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, referindu-se la avioanele cisternă americane, folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de atac. În același context, Raikov a declarat că Bulgaria menține relații diplomatice „intacte” cu Iranul și a reiterat poziția autorităților potrivit căreia aeronavele americane care au aterizat pe aeroportul civil din Sofia fac parte din prezența avansată a NATO. Oficialul a mai spus că parlamentul bulgar nu a aprobat decizii de sprijinire a acțiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz. Euronews România mai notează că și alte state europene, îngrijorate de războiul desfășurat de SUA și Israel împotriva Iranului, au respins punerea la dispoziție a unor infrastructuri pentru sprijin logistic. Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele militare implicate în operațiuni și a refuzat accesul la baze, Italia a respins folosirea bazei Sigonella, iar Franța a blocat survolul pentru avioanele americane care transportă arme către Israel. [...]
Președintele Iranului spune că ar opri războiul dacă primește garanții , potrivit Euronews România , care citează o informare EFE. Masud Pezeshkian a afirmat că Teheranul ar fi dispus să pună capăt războiului cu Statele Unite și Israel dacă primește asigurări că nu vor exista noi atacuri împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute în contextul unei convorbiri telefonice de marți cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care liderul iranian a cerut statelor europene să își schimbe abordarea față de Iran, în favoarea uneia „bazate pe dreptul internațional și pe un angajament constructiv și profesional”. Pezeshkian a justificat, totodată, atacurile Iranului împotriva unor țări vecine prin faptul că acestea găzduiesc baze ale SUA care ar fi fost folosite, susține el, pentru a ataca Iranul. În acest cadru, președintele iranian a acuzat guvernele respective că „nu și-au îndeplinit responsabilitatea” de a preveni astfel de acțiuni. „Avem voința de a pune capăt acestui război atât timp cât se stabilesc garanțiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni”, a declarat președintele Pezeshkian. De cealaltă parte, Antonio Costa i-a cerut Iranului să reducă tensiunile din Orientul Mijlociu și să oprească atacurile împotriva țărilor din regiune, insistând pe o soluție diplomatică. Conform dpa , citată în material, Costa a făcut apel la dezescaladare, reținere, protejarea populației și a infrastructurii civile și la respectarea deplină a dreptului internațional de către toate părțile implicate. [...]
Donald Trump va susține miercuri seară un discurs despre Iran , potrivit Adevărul , care citează anunțul făcut de Karoline Leavitt , purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Leavitt a precizat că intervenția este programată pentru 1 aprilie, la ora 21:00 ET (ora 04:00 în România, joi, 2 aprilie), și că președintele va oferi „o actualizare importantă despre Iran”. Conform unei analize publicate de The Wall Street Journal , Trump ar fi dispus să pună capăt confruntării militare cu Iranul chiar și în scenariul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocată. Potrivit surselor citate în analiză, președintele le-ar fi transmis consilierilor că este pregătit să încheie campania militară împotriva Teheranului, acceptând riscul ca accesul prin această rută maritimă să nu fie redeschis complet. În evaluarea unor oficiali americani, o astfel de decizie ar permite Iranului să își păstreze controlul asupra zonei și ar amâna o operațiune considerată extrem de complexă, respectiv redeschiderea integrală a culoarului maritim, important pentru comerțul global. Trump a criticat, totodată, anumiți aliați europeni, acuzându-i că au refuzat să sprijine Statele Unite în conflictul cu Iranul. „Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, precum Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: numărul 1, cumpărați din SUA, avem din belșug, și numărul 2, adunați-vă curajul întârziat, mergeți la Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să începeți să învățați să luptați singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, așa cum nici voi nu ați fost pentru noi. Iranul a fost, în esență, devastat. Partea grea a trecut. Mergeți și luați-vă propriul petrol!” [...]
China spune că va garanta securitatea energetică a Taiwanului după „reunificarea pașnică” , potrivit AGERPRES , care citează declarațiile unei purtătoare de cuvânt a guvernului chinez făcute miercuri, pe fondul creșterii costurilor internaționale ale combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Într-o conferință de presă, Zhang Han, purtătoare de cuvânt a Biroului pentru Afaceri Taiwaneze al Consiliului de Stat (executivul chinez), a criticat ceea ce a numit „incapacitatea” autorităților taiwaneze de a asigura o aprovizionare stabilă cu petrol și gaze naturale, susținând că situația ar fi generat nemulțumire în rândul populației insulei. Ea a acuzat partidul aflat la guvernare în Taiwan, Partidul Democrat Progresist (DPP), că evită responsabilitățile în gestionarea crizelor care afectează bunăstarea populației. Zhang Han a afirmat că, după realizarea „reunificării pașnice” și a „interconexiunii totale” între cele două maluri ale strâmtorii, capacitatea industrială a Chinei și stabilitatea aprovizionării ar urma să compenseze lipsurile Taiwanului în țiței, gaze naturale și materii prime. În acest cadru, ea a susținut că partea continentală ar putea asigura „în timp util” securitatea energetică și a resurselor, precum și continuitatea producției industriale și a aprovizionării cu bunuri. În paralel, guvernul taiwanez a anunțat săptămâna trecută menținerea neschimbată a tarifelor la electricitate și înghețarea, pe durata lunii aprilie, a prețurilor la gazul natural pentru uz casnic și la gazul petrolier lichefiat, cu obiectivul de a limita presiunile inflaționiste și de a menține competitivitatea industriei locale de semiconductori. Conform datelor Administrației Energetice din Taiwan, gazul natural lichefiat a fost principala sursă de generare a energiei electrice a insulei în 2025, cu peste 47% din total, iar o treime din acest volum provenea din Qatar, țară care, potrivit textului, a fost vizată de atacuri cu rachete iraniene asupra instalațiilor sale de gaz. Executivul insular susține că aprovizionarea cu gaze naturale este „complet garantată” până în iunie și că societatea petrolieră de stat CPC Corporation a extins redistribuirea aprovizionării din afara Orientului Mijlociu pentru a asigura volume suficiente. Declarațiile Beijingului se înscriu în disputa mai largă dintre China și Taiwan: Beijingul consideră insula autoguvernată parte a teritoriului său și, deși afirmă public că urmărește „reunificarea pașnică”, nu exclude utilizarea forței pentru a prelua controlul. [...]
