Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul European condiționează orice apropiere de UE de reforme democratice în Georgia și Turcia, semnalând că, în forma actuală, relația cu Bruxelles-ul nu poate avansa fără progrese verificabile privind statul de drept și drepturile fundamentale, potrivit Mediafax.
Mesajul are un impact direct de reglementare: eurodeputații cer ca pașii următori în relația cu cele două state să fie condiționați strict de respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a standardelor democratice, pe fondul acuzațiilor de „regres democratic” în ambele țări.
În cazul Georgiei, Parlamentul European critică guvernarea partidului Georgian Dream și susține că nu au existat măsuri pentru a inversa o direcție descrisă drept „anti-europeană”. Rezoluția a fost adoptată miercuri cu 436 de voturi pentru, 145 împotrivă și 47 de abțineri, iar documentul cere ca orice angajament viitor al UE cu autoritățile de la Tbilisi să depindă de pași „concreți și verificabili” pentru oprirea regresului democratic.
Eurodeputații afirmă, totodată, solidaritatea cu cetățenii georgieni care susțin o Georgie democratică și europeană, dar mențin poziția de nerecunoaștere a legitimității actualului parlament georgian și a președintelui desemnat de acesta.
Raportoarea Rasa Juknevičienė a cerut sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor considerați responsabili de represiune și „capturarea statului”, acuzând, între altele, presiuni asupra presei independente și existența unui număr ridicat de prizonieri politici.
Pentru Turcia, Parlamentul European constată că procesul de aderare rămâne blocat, în pofida reafirmării periodice de către Ankara a obiectivului de integrare. Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 107 împotrivă și 171 de abțineri, iar eurodeputații indică drept probleme majore nerezolvate statul de drept, drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice.
Parlamentul cere guvernului turc să respecte dreptul internațional, relațiile de bună vecinătate și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special Grecia și Cipru, și critică reacția considerată limitată a altor instituții europene și a multor state membre față de derapajele democratice din Turcia.
Raportorul Nacho Sánchez Amor a avertizat că Turcia se îndreaptă rapid către „un model pe deplin autoritar”, invocând presiunile asupra principalului partid de opoziție, CHP, și folosirea justiției în scop politic. El a acuzat Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre de o reacție prea slabă, cu efecte asupra credibilității UE și asupra segmentelor pro-europene din societatea turcă.
Negocierile de aderare ale Turciei sunt blocate din 2018, însă Parlamentul European subliniază că țara rămâne importantă strategic și geopolitic pentru UE și este aliat în NATO.
Recomandate
Parlamentul European a respins tăieri de 32,8 miliarde euro din bugetul UE 2028–2034 , ceea ce complică negocierile pentru cadrul financiar multianual și crește riscul ca acordul să nu fie închis până la finalul lui 2026, potrivit Antena 3 . Europarlamentarii au catalogat documentul drept „insuficient” și au criticat reducerile de cheltuieli propuse de statele membre, în valoare de 32,8 miliarde de euro. Proiectul vizează bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034, iar Parlamentul are un rol obligatoriu în aprobarea finală, ceea ce ridică presiunea pentru un compromis. De ce contează: presiune pe calendar și pe prioritățile de finanțare Într-o conferință de presă, eurodeputații Carla Tavares și Siegfried Mureșan au anunțat respingerea tăierilor incluse în proiect. Textul de compromis fusese prezentat săptămâna trecută de guvernul cipriot, care conduce în prezent negocierile bugetare dintre statele membre. Tăierile ar fi reprezentat un compromis între două tabere: țări care cer reduceri substanțiale și state care solicită creșterea bugetului, în special pentru agricultură și fondurile regionale. Poziția Parlamentului: buget mai mare și reguli diferite pentru Next Generation EU Potrivit articolului, Parlamentul consideră că reducerile ar slăbi un buget deja „neîndestulător”, în condițiile în care propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 – un buget de 2.000 de miliarde de euro – fusese deja evaluată ca insuficientă de europarlamentari. „Parlamentul European respinge cu fermitate aceste tăieri”, a declarat Siegfried Mureșan. În propunerea sa, Parlamentul European a cerut: creșterea bugetului cu 10%; excluderea rambursării Next Generation EU (instrumentul comun de împrumut aprobat în 2020) din calculele bugetare. Ce rămâne nerezolvat și ce urmează În textul de compromis, Ciprul a evitat să includă teme sensibile precum „rabaturile” (mecanisme de corecție bugetară), „resursele proprii” (venituri din taxe la nivelul UE) și condiționarea bugetului de respectarea statului de drept. Parlamentul a criticat această abordare, invocând „lipsa de ambiție” și nevoia de a avansa cu resursele proprii. Proiectul președinției cipriote urmează să fie discutat de liderii UE la Bruxelles, la reuniunea programată pentru 18–19 iunie. În paralel, UE vizează închiderea unui acord până la sfârșitul lui 2026, pentru a evita prelungirea negocierilor în 2027, descris ca un an electoral „crucial” în material. [...]
Marea Britanie ridică miza de securitate în Canalul Mânecii , după ce o fregată rusă a tras focuri de avertizare pentru a devia un iaht civil sub pavilion britanic, incident pe care premierul Keir Starmer l-a catalogat drept „iresponsabil” și „nu ar fi trebuit să se întâmple”, potrivit Al Jazeera . Episodul a avut loc marți, în apropierea apelor teritoriale britanice, și a implicat un cuplu britanic aflat pe iahtul „Bright Future”, conform declarațiilor ministerelor apărării din Regatul Unit și Rusia. Moscova susține că a intervenit pentru a evita o posibilă coliziune, după ce ar fi încercat să contacteze ambarcațiunea. Ministerul rus al Apărării a precizat că fregata „ Admiral Grigorovich ” a observat iahtul pe un traseu care ar fi creat risc de coliziune și a tras focuri de avertizare după ce nu ar fi reușit să ia legătura cu acesta. Incidentul s-ar fi produs la circa 20 de mile marine (aprox. 37 km) la sud de Insula Wight, în afara apelor teritoriale ale Regatului Unit, iar focurile „nu au fost îndreptate” către iaht, potrivit versiunii ruse. Alan Kelvey, în vârstă de 70 de ani, aflat la bord împreună cu soția sa, a contestat relatarea Rusiei, spunând că nu se aflau pe un curs de coliziune și descriind declarația Moscovei drept „minciuni obișnuite”. Londra separă incidentul de ofensiva pe „flota din umbră”, dar îl tratează ca semnal de risc Ministerul britanic al Apărării a caracterizat incidentul drept „izolat” și a spus că nu are legătură cu sechestrarea, duminică, a unui petrolier asociat Rusiei, suspectat că ar fi încălcat sancțiunile în timp ce tranzita Canalul Mânecii — prima acțiune de acest tip a forțelor britanice, potrivit sursei. Starmer a afirmat că episodul cu iahtul nu indică „ceva mai sinistru”, dar a insistat că nu schimbă evaluarea Londrei privind comportamentul Rusiei în Europa. Aflat la summitul G7 din Franța, premierul a descris incidentul drept „profund îngrijorător” și „iresponsabil”, în contextul în care liderii G7 au anunțat că vor intensifica presiunea asupra Rusiei pe fondul războiului din Ucraina, aflat — potrivit lui Starmer — în al cincilea an. Context operațional: monitorizare navală și restricții economice Navele militare ruse care trec prin Canalul Mânecii sunt „în mod obișnuit” urmărite de Marina Regală, iar nava de patrulare HMS Mersey monitoriza fregata rusă în momentul incidentului, notează Al Jazeera. În paralel, Regatul Unit și alte state occidentale au interzis accesul în porturi pentru nave asociate așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei și au blocat furnizarea de servicii britanice — inclusiv asigurări, brokeraj sau servicii financiare — pentru nave care transportă petrol rusesc, o sursă importantă de venit pentru Rusia în efortul de război din Ucraina. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz și relaxarea sancțiunilor ar putea debloca fluxuri comerciale și petroliere dacă proiectul de memorandum SUA–Iran, obținut de CNN , va fi confirmat și transpus într-un acord final. Documentul în 14 puncte descrie termenii unui armistițiu, măsuri pentru reluarea traficului maritim și un cadru de „ușurare financiară” pentru Iran, dar nu a fost publicat oficial, iar Casa Albă susține că textul scurs „nu reflectă” memorandumul real. Potrivit proiectului, memorandumul ar urma să fie semnat formal vineri, în Elveția, iar apoi să deschidă o fereastră de 60 de zile pentru negocierea termenilor finali. Un oficial american a declarat pentru CNN că textul ar reflecta un acord semnat digital duminică de președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Conținutul ar fi fost confirmat și de un diplomat care l-a văzut la summitul G7 din Franța, precum și de alte două surse diplomatice familiarizate cu negocierile. Miza economică: Hormuz, petrolul iranian și un fond de 300 mld. dolari În forma descrisă, proiectul are implicații directe pentru transportul maritim și pentru piața energiei, prin două seturi de măsuri: Ridicarea blocadei navale și reluarea traficului : SUA ar urma să ridice blocada navală și să „restabilească traficul” în maximum 30 de zile la capacitate deplină, proporțional cu volumele de dinainte de război (punctul 4). Iranul ar urma să ia măsuri pentru reluarea circulației navelor comerciale între Golful Persic și Marea Oman, tot în 30 de zile, inclusiv prin „neutralizarea minelor” și eliminarea obstacolelor tehnice (punctul 5). Permisiunea de a vinde petrol și produse petrochimice : Trezoreria SUA ar urma să emită derogări (waivere) pentru exporturile de țiței iranian, produse petrochimice și servicii conexe (bănci, asigurări, transport) până la ridicarea sancțiunilor (punctul 10). Plan de reabilitare și dezvoltare cu finanțare de cel puțin 300 mld. dolari (aprox. 1.380 mld. lei): SUA și partenerii regionali s-ar angaja să creeze un plan „cuprinzător” pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Iranului, cu mecanism de implementare ce ar urma să fie definit în 60 de zile (punctul 6). Într-un pasaj separat, proiectul notează că Teheranul „ar putea” accesa un fond de dezvoltare de 300 mld. dolari dacă își îndeplinește angajamentele privind programul nuclear în negocierile ulterioare. Sancțiuni și bani blocați: calendarul rămâne de negociat Proiectul prevede un angajament american de a pune capăt, pe un calendar ce ar urma să fie convenit în acordul final, „tuturor tipurilor de sancțiuni” care vizează Iranul, inclusiv cele legate de Consiliul de Securitate al ONU , Consiliul Guvernatorilor AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) și sancțiunile unilaterale americane, atât „primare”, cât și „secundare” (punctul 7). Separat, textul menționează că, în funcție de progresul negocierilor, fonduri și active iraniene înghețate sau restricționate ar urma să fie eliberate și făcute „pe deplin disponibile”, urmând să fie utilizate conform deciziilor băncii centrale a Iranului (punctul 11). Componenta nucleară: angajament politic, dar fără detalii despre uraniul îmbogățit Un element central al proiectului este reiterarea de către Iran că „nu va produce niciodată arme nucleare” (punctul 8). Totuși, proiectul, așa cum este descris, nu include detalii despre ce se va întâmpla cu uraniul iranian puternic îmbogățit, precizează CNN. Până la un acord final, ambele părți ar urma să mențină „status quo”-ul: Iranul își menține programul nuclear la nivelul actual, iar SUA nu impun sancțiuni noi și nu își întăresc forțele în regiune (punctul 9). Ce urmează și care sunt limitele informației Documentul scurs este prezentat ca un „document politic” de către oficiali americani citați de CNN, care au minimalizat importanța lui și au susținut că nu reflectă angajamente „critice” din canale neoficiale, în special pe viitorul programului nuclear iranian. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar un purtător de cuvânt a spus că textul nu reflectă memorandumul real. Agenția iraniană semi-oficială Tasnim a descris versiunile scurse ca fiind inexacte; Bloomberg a publicat anterior o versiune a proiectului, potrivit CNN. Dacă memorandumul va fi semnat vineri, el ar urma să declanșeze o perioadă de 60 de zile pentru negocierea acordului final, care, conform proiectului, ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU (punctul 14). În acest moment, rămâne neclar cât din formularea proiectului va ajunge în textul final. [...]
Donald Trump a respins public ideea unui fond american de 300 de miliarde de dolari pentru Iran , spunând că SUA „nu investesc” și „nu au un fond”, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile, făcute în marja summitului G7 , vin pe fondul discuțiilor despre un memorandum de înțelegere (MoU) cu Teheranul și au rolul de a tăia speculațiile privind o eventuală finanțare masivă care ar schimba miza economică a acordului. Trump a afirmat că informația despre un fond de 300 de miliarde de dolari este „o poveste falsă” și a insistat că Washingtonul nu pune „nici 10 cenți”. El a adăugat că nu le-a cerut nici statelor din Golf să investească în Iran, subliniind că „oamenii pot decide să facă asta”, dar ar fi o decizie a lor. MoU cu Iranul: condiția nucleară și amenințarea revenirii la bombardamente În același context, Trump a prezentat MoU drept „un lucru grozav” în primul rând pentru că, susține el, ar garanta că Iranul „nu va avea niciodată o armă nucleară”. A avertizat că, dacă Iranul ar obține o astfel de armă, „se va dezlănțui iadul” asupra sa. Totodată, Trump a spus că MoU nu este final și că SUA ar putea relua o campanie de bombardamente dacă nu îi va „plăcea” cum se comportă Iranul, formulând explicit posibilitatea revenirii la lovituri militare. „Nu m-a interesat niciodată” schimbarea de regim și comparația cu acordul din 2015 Trump a declarat că nu a fost preocupat de schimbarea regimului de la Teheran, argumentând că „schimbările de regim” „nu funcționează”. El a descris interlocutorii actuali drept „raționali” și „mai puțin radicalizați” decât grupuri anterioare. În paralel, a comparat MoU-ul aflat în lucru cu acordul nuclear din 2015 (JCPOA), criticându-l pe fostul președinte Barack Obama și susținând că acesta ar fi oferit Iranului 1,7 miliarde de dolari „în numerar”. Componenta regională: Israel, Hezbollah și rolul Qatarului Trump a afirmat că înțelegerea ar supraviețui chiar dacă Israelul ar lovi în Liban, unde a indicat Hezbollah drept problemă recurentă. El a criticat modul în care Israelul ar acționa împotriva Hezbollah, spunând că nu ar trebui „dărâmat un bloc” de fiecare dată când este căutat „cineva”, din cauza victimelor colaterale. A mai spus că a discutat cu lideri israelieni despre lovituri asupra Beirutului și că „nu i-a plăcut” faptul că armata israeliană ar fi bombardat Beirutul cu câteva ore înainte de semnarea acordului. În același timp, Trump i-a mulțumit emirului Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, pentru sprijinul în negocierea înțelegerii. Reuters a contribuit la relatare, notează publicația. [...]
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca Zelenski să fie înlocuit după război , un semnal că presiunea pentru o „resetare” politică la Kiev crește odată cu prelungirea conflictului și cu intrarea mandatului său într-o fază prelungită de excepție, potrivit Digi24 , care citează un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), preluat de Kyiv Independent . Procentul de 67% reprezintă o creștere puternică față de 2023, când doar 23% dintre respondenți anticipau o schimbare la vârful statului după încheierea războiului. În același timp, mai multe sondaje au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de încetarea ostilităților. Cererea de „reorganizare” depășește figura președintelui Întrebarea din sondaj a vizat o posibilă reorganizare a autorităților centrale după război, nu doar înlocuirea președintelui, ci și schimbări la nivelul guvernului și al parlamentului, în ideea „restabilirii” țării. Conform datelor citate, ponderea celor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a urcat la 88%, de la 73% în 2023. Pe componente, sprijinul pentru schimbări arată astfel: 83% susțin reorganizarea parlamentului după război (față de 69% anterior); 74% susțin reorganizarea guvernului (față de 47% în 2023). Încredere în Zelenski, dar nu „în alb” Sondajul indică și o nuanță importantă: așteptarea ca Zelenski să fie înlocuit există inclusiv în rândul celor care declară încredere în el. Potrivit KIIS: 33% dintre cei care au „încredere deplină” în Zelenski se așteaptă totuși să fie înlocuit după război; 68% dintre cei care „tind să aibă încredere” în el au aceeași așteptare; 97% dintre cei care nu au deloc încredere în el se așteaptă la înlocuire. În paralel, studiul arată că proporția ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului a scăzut la 52%, de la nivelul din 2022. Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a explicat că sprijinul pentru Zelenski rămâne legat de apărarea națională și de ideea că ar trebui să rămână în funcție până la finalul războiului, însă „nu este necondiționat”, ci reflectă o cerere mai largă de reînnoire a elitelor. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainienilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate.” Ce arată alte măsurători citate Materialul Digi24 mai menționează două repere din sondaje KIIS: 61% dintre ucraineni declară că au încredere în Zelenski, nivel descris ca stabil, în pofida „evoluțiilor recente” legate de cel mai mare scandal de corupție din mandatul său; un alt studiu din luna mai arată că 28% dintre respondenți vor ca Zelenski să rămână președinte după război, iar 16% cred că ar putea rămâne în politică într-un alt rol. Pentru mediul economic și pentru partenerii externi ai Ucrainei, aceste cifre conturează un risc politic post-conflict: chiar dacă alegerile sunt respinse pe durata războiului, așteptările publice pentru schimbări rapide după încetarea luptelor par să se consolideze, inclusiv la nivelul instituțiilor-cheie ale statului. [...]
Donald Trump a avertizat că SUA ar relua loviturile asupra Iranului dacă Teheranul nu „se comportă” , semnalând că acordul SUA–Iran de încetare a războiului rămâne fragil și condiționat, potrivit CNN . Într-o declarație făcută miercuri, 17 iunie 2026, în timpul unei întâlniri cu președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi , Trump a spus că înțelegerea cu Iranul „nu este un acord final” și că Statele Unite vor relua atacurile dacă Iranul nu „se comportă”. „Dacă nu se comportă, ne întoarcem imediat la aruncatul bombelor chiar în mijlocul capului lor”, a spus Trump, referindu-se la Iran. De ce contează Mesajul introduce un element de incertitudine în jurul acordului prezentat ca fiind menit să oprească războiul: în locul unei înțelegeri definitive, președintele SUA descrie aranjamentul ca pe unul provizoriu, cu o condiționalitate explicită și cu amenințarea reluării loviturilor militare. În termeni practici, asta sugerează că riscul de escaladare rămâne ridicat, chiar și după semnarea unui acord de încetare a conflictului. Ce urmează În același context mediatic, Trump a indicat că ar putea face public textul acordului „în câteva zile”, într-un „cadru formal”, inclusiv prin citirea documentului în fața camerelor, potrivit materialelor video asociate publicate de CNN. [...]
