Știri
Știri din categoria Externe
Opt țări musulmane au denunțat adoptarea unei legi israeliene privind pedeapsa cu moartea pentru „teroriști”, pe care o consideră o „escaladare periculoasă”, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Într-un comunicat comun, miniștrii de externe din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Indonezia, Pakistan, Qatar, Turcia și Emiratele Arabe Unite susțin că legea ar urma să fie aplicată „în mod discriminatoriu” împotriva deținuților palestinieni. Semnatarii avertizează că astfel de măsuri riscă să amplifice tensiunile și să afecteze stabilitatea regională, deși majoritatea acestor state aplică, la rândul lor, pedeapsa capitală.
Conform cadrului general al legii, orice persoană care provoacă intenționat moartea cu scopul de a aduce atingere unui cetățean sau rezident israelian, „cu intenția de a pune capăt existenței statului Israel”, poate fi condamnată la moarte sau la închisoare pe viață.
Textul introduce însă o prevedere distinctă pentru palestinienii din Cisiordania, teritoriu ocupat de Israel din 1967: pedeapsa cu moartea devine sancțiunea aplicată din oficiu dacă omorul este încadrat drept act de terorism de un tribunal militar israelian.
În acest context, înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a declarat marți că aplicarea legii asupra locuitorilor teritoriului palestinian „ar constitui o crimă de război”. Indonezia calificase anterior legea drept o „gravă încălcare a drepturilor omului și a dreptului umanitar” și, într-un mesaj publicat pe platforma X, Ministerul de Externe de la Jakarta a cerut abrogarea ei, reafirmând sprijinul pentru cauza palestiniană.
Pedeapsa cu moartea există în Israel, dar a fost aplicată doar de două ori: în 1948, împotriva unui căpitan de armată acuzat de înaltă trădare, și în 1962, în cazul criminalului de război nazist Adolf Eichmann.
Recomandate
Armata americană susține că a lovit peste 12.300 de ținte în Iran potrivit AGERPRES , care citează o informare a Comandamentului central al SUA pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), transmisă în contextul conflictului declanșat în urmă cu peste o lună. CENTCOM a comunicat miercuri că, din totalul țintelor lovite, forțele sale „au avariat sau distrus” mai mult de 155 de nave. Actualizarea indică o intensificare a operațiunilor militare în regiune, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacităților maritime ale Iranului. „Forțele CENTCOM lovesc ținte pentru a dezmembra aparatul de securitate al regimului iranian, dând prioritate amplasamentelor care reprezintă o amenințare iminentă”, a afirmat comandamentul american. Separat, armata israeliană a declarat miercuri că a executat până acum peste 800 de lovituri în Iran, în același conflict. Datele sunt prezentate ca bilanțuri operaționale, fără detalii suplimentare în material despre tipul țintelor sau amploarea pagubelor la sol. Statele Unite și Israelul atacă Iranul începând din 28 februarie, iar Iranul a ripostat cu lovituri asupra Israelului și a aliaților SUA din zona Golfului, notează AGERPRES. În lipsa unui calendar anunțat pentru încetarea ostilităților, cifrele raportate de părți sugerează continuarea unei campanii militare de durată, cu implicații de securitate pentru rutele maritime și pentru stabilitatea regională. [...]
Israelul avertizează Hezbollah că va plăti „un preț greu” , după intensificarea atacurilor cu rachete în timpul Paștelui evreiesc, relatează AGERPRES , care citează AFP. Amenințarea a fost formulată joi de ministrul apărării, Israel Katz, pe fondul unei serii de atacuri revendicate de organizația șiită libaneză. Potrivit textului, Hezbollah a lansat rachete către nordul Israelului miercuri seară și joi dimineață, în timp ce comunitățile evreiești începeau celebrarea Pessah-ului. „Am un mesaj clar pentru Naim Qassem (liderul Hezbollah): voi și asociații voștri veți plăti un preț extraordinar de mare pentru intensificarea tirurilor de rachete contra civililor israelieni, în contextul în care acești se adunau să celebreze seder Pessah”, a declarat Katz. În aceeași declarație, Katz a continuat cu o formulare dură, făcând referire la mai multe figuri menționate ca fiind „lichidate de Israel începând din 2024”: fostul lider al Hezbollah, Hassan Nasrallah, fostul ghid suprem iranian, Ali Khamenei, și fostul lider al Hamas din Fâșia Gaza, Yahya Sinwar. Ministrul apărării a reiterat și obiectivele militare ale Israelului în sudul Libanului, afirmând că forțele israeliene „vor curăța zona de Hezbollah și de susținătorii săi”, vor menține o prezență până la râul Litani și vor distruge capacitățile militare ale Hezbollah din Liban, conform relatării AGERPRES. [...]
Marea Britanie va găzdui discuții cu circa 35 de țări pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Reuters . Reuniunea are loc joi, în format virtual, și urmărește formarea unei coaliții care să analizeze opțiuni pentru reluarea navigației pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că securizarea strâmtorii este o problemă pe care alte state trebuie să o rezolve. Întâlnirea va fi prezidată de ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, și va reuni în jur de 35 de țări, inclusiv Franța, Germania, Italia, Canada și Emiratele Arabe Unite, în jurul prânzului la Londra. Statele Unite nu sunt așteptate să participe, notează Reuters. Contextul este escaladarea conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Reuters relatează că Iranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol, ca represalii la loviturile SUA-Israel începute la finalul lunii februarie. Pe fondul blocajului, guvernele au ridicat redeschiderea rutei la rang de prioritate, pe măsură ce prețurile energiei cresc. Premierul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că reuniunea va evalua „toate măsurile diplomatice și politice viabile” pentru restabilirea libertății de navigație după ce va fi convenit un armistițiu. Potrivit unor oficiali europeni citați de Reuters, discuțiile de joi sunt primul contact formal al grupului, urmând ca în săptămânile viitoare să existe consultări mai detaliate, inclusiv cu planificatori militari. „Luați-o, protejați-o, folosiți-o pentru voi”, a spus Donald Trump, referindu-se la Strâmtoarea Hormuz, într-un discurs de miercuri seară, potrivit Reuters. Un oficial european a indicat că un posibil plan ar putea avea două etape: mai întâi, asigurarea că ruta este liberă de mine, apoi protejarea tancurilor petroliere care traversează zona. Starmer a avertizat că redeschiderea strâmtorii „nu va fi ușoară” și va necesita un „front unit de forță militară și activitate diplomatică”, împreună cu cooperarea industriei de transport maritim. Pentru economiile europene și pentru piața globală, miza este reducerea presiunii asupra prețurilor la energie și limitarea riscurilor asupra lanțurilor de aprovizionare. În lipsa unei implicări americane la masa discuțiilor, inițiativa britanică încearcă să coaguleze o abordare comună a statelor dependente de această rută, în condițiile în care orice redeschidere pare condiționată de un armistițiu și de măsuri de securitate pe mare. [...]
Unități militare cecene loiale lui Ramzan Kadîrov ar fi pregătite să intervină în Iran , în eventualitatea unei invazii terestre americane, potrivit Antena 3 CNN , care citează informații preluate de la kyivpost.com din presa iraniană. Postul de televiziune de stat iranian Press TV a relatat că aceste unități ar putea intra în luptă dacă Washingtonul ar decide să extindă campania militară dincolo de atacurile aeriene. În relatarea Press TV, conflictul este prezentat în termeni religioși, iar o eventuală implicare a cecenilor este descrisă drept „jihad”. Press TV a declarat că forțele și-au declarat disponibilitatea de a interveni în sprijinul Iranului, descriind conflictul drept un „război religios” și o potențială implicare drept „jihad”. Antena 3 CNN notează că aceste afirmații nu au fost verificate independent și că nu există o confirmare oficială din partea autorităților ruse sau cecene. Contextul este cel al creșterii tensiunilor, după săptămâni de atacuri conduse de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene, în timp ce oficialii americani nu au confirmat planuri pentru o operațiune terestră. Iranul a răspuns cu atacuri repetate cu rachete și drone care au vizat Israelul și poziții americane din regiune și a acuzat, totodată, Ucraina de implicare. Într-o scrisoare către Națiunile Unite, ambasadorul Iranului, Amir Saeid Iravani, a susținut că Kievul ar fi trimis „sute de experți” pentru a sprijini operațiunile conduse de SUA și Israel, acuzații respinse de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhiy Tykhy, care le-a catalogat drept minciuni. Forțele aliniate cu Kadîrov, cunoscute frecvent ca „kadîroviți”, au participat anterior la conflicte alături de trupele ruse, inclusiv în Ucraina. O eventuală desfășurare în Iran ar însemna, potrivit articolului, o extindere suplimentară a războiului dincolo de Orientul Mijlociu, însă deocamdată informațiile rămân la nivel de relatări din presa iraniană, fără confirmări oficiale. [...]
România a încasat 5,85 milioane de euro pentru tezaurul recuperat , sumă care va fi restituită după confirmarea, prin expertiză, a stării de conservare a artefactelor, potrivit news.ro . Anunțul a fost făcut joi de ministra de Externe, Oana Țoiu , după găsirea Coifului de aur de la Coțofenești și a brățărilor dacice. Țoiu a spus că a discutat cu omologul său din Regatul Țărilor de Jos, Tom Berendsen , despre recuperarea pieselor, după „un an de căutări și eforturi comune”. Potrivit ministrului, comunicarea constantă dintre autorități, inclusiv prin intermediul ministerelor de Externe și de Interne, a avut un rol important în anchetă. „Ca urmare a activării mecanismelor internaţionale de asigurare şi despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor.” Ministra a precizat că, deși valoarea asigurată fusese deja transferată statului român, autoritățile olandeze au înțeles necesitatea recuperării tezaurului. Artefactele au făcut parte din expoziția „Dacia - Tărâmul Aurului și Argintului”, găzduită anul trecut la Muzeul Drents din Assen, iar după finalizarea procedurilor ar urma să fie expuse din nou în România, în cadrul Muzeului Național de Istorie a României. În perioada următoare, autoritățile trebuie să finalizeze evaluarea stării de conservare și să stabilească un calendar de restituire către statul român. Țoiu a mai afirmat că informațiile primite privind integritatea pieselor sunt „încurajatoare”. Pe componenta judiciară, procesul continuă în Assen, pentru ca responsabilii să răspundă pentru faptele lor. Cooperarea în acest caz s-a desfășurat sub egida EUROJUST, printr-o Echipa Comună de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state, conform declarațiilor ministrului. [...]
Podul B1, considerat cel mai înalt din Orientul Mijlociu, a fost avariat într-un atac aerian , potrivit HotNews.ro , care citează agenția iraniană Fars via Reuters. Podul rutier leagă Teheran de orașul Karaj, în vestul Iranului, și a fost lovit joi, 2 aprilie. Conform relatării Fars, în urma atacului ar exista mai mulți răniți, iar și alte zone din Karaj ar fi fost lovite. Agenția iraniană nu indică cine s-ar afla în spatele atacului. Fars mai spune că podul B1 a fost inaugurat la începutul acestui an și este prezentat drept cel mai înalt pod din Orientul Mijlociu. În lipsa unor detalii suplimentare, amploarea exactă a pagubelor și impactul asupra traficului rămân deocamdată neprecizate în comunicările oficiale citate. Imagini publicate pe rețeaua X și preluate de The Times of Israel indică avarii importante, care ar face podul impracticabil. Înregistrarea distribuită online susține că ar fi vorba despre lovituri aeriene americane și israeliene, însă această informație nu este confirmată în materialul Fars citat de Reuters. [...]
