Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump cere suspendarea opririi proiectului unei săli de bal la Casa Albă, susținând că decizia unui judecător federal creează riscuri de securitate, potrivit The Guardian.
Într-o moțiune depusă vineri, avocații Serviciului Parcurilor Naționale din SUA (National Park Service, NPS) cer unei curți federale de apel să suspende ordinul judecătorului care a blocat temporar construcția unei săli de bal estimate la 400 de milioane de dolari. NPS afirmă că oprirea lucrărilor ar produce „grave daune” pentru securitatea Casei Albe, a președintelui și a personalului, invocând inclusiv faptul că șantierul a rămas într-o stare care complică protecția perimetrului.
„Timpul este esențial!”, scriu avocații, citând materialele care vor fi instalate pentru a construi o instalație „puternic fortificată”.
Documentul depus mai arată că proiectul include adăposturi antibombe, instalații militare și o unitate medicală. Potrivit administrației Trump, o astfel de infrastructură ar reduce vulnerabilitățile asociate soluțiilor provizorii folosite în lipsa unei săli de bal, în special în contextul unor amenințări precum dronele sau rachetele.
Ordinul de suspendare a fost emis marți de judecătorul districtual Richard Leon, la Washington, după ce un grup conservaționist a contestat proiectul. Leon a apreciat că, dacă Congresul nu aprobă proiectul, reclamanții au șanse să câștige, argumentând că „nicio lege nu se apropie de a-i acorda președintelui autoritatea pe care pretinde că o are”. Judecătorul a suspendat aplicarea ordinului pentru 14 zile, anticipând că administrația va face apel.
În motivare, Leon a spus că a analizat informații prezentate confidențial de guvern și a concluzionat că oprirea construcției nu ar pune în pericol securitatea națională, exceptând totodată de la interdicție lucrările necesare pentru siguranța Casei Albe. Donald Trump a criticat hotărârea, dar a menționat că aceasta permite continuarea lucrărilor la buncărele subterane și la alte măsuri de securitate, care ar urma să fie plătite din bani publici, în timp ce el a promis că sala de bal va fi finanțată de el și de donatori privați.
Administrația solicită curții de apel să se pronunțe asupra cererii până vineri și cere prelungirea suspendării de 14 zile cu încă două săptămâni, pentru a putea duce cazul la Curtea Supremă a SUA. În paralel, disputa se desfășoară într-un moment în care o agenție-cheie responsabilă de aprobarea construcțiilor pe proprietăți federale din regiunea Washington a acordat aprobarea finală proiectului în aceeași săptămână în care a fost emis ordinul de oprire temporară.
Recomandate
Președintele Cehiei cere NATO să ia în calcul măsuri „asimetrice” cu efect economic și tehnologic împotriva Rusiei , inclusiv deconectarea băncilor rusești de la sistemele financiare globale și limitarea accesului la internet, pe fondul incidentelor repetate de pe flancul estic al alianței, potrivit News . Petr Pavel a declarat, într-un interviu acordat publicației The Guardian la Praga, că NATO ar trebui să răspundă „suficient de decisiv, posibil chiar asimetric” la ceea ce el descrie drept testări repetate ale determinării alianței de către Moscova. În lipsa unor reacții ferme, a avertizat el, Kremlinul își va intensifica acțiunile. Miza: sancțiuni și măsuri cu impact direct asupra economiei și infrastructurii În lista de opțiuni avansate, Pavel a inclus măsuri care nu implică lovituri directe, dar ar putea produce efecte semnificative asupra funcționării economiei și a infrastructurii Rusiei: oprirea accesului Rusiei la internet sau la sateliți; deconectarea băncilor rusești de la sistemele financiare globale; doborârea aeronavelor (cu sau fără pilot) care încalcă spațiul aerian al aliaților, dacă astfel de incidente continuă. Președintele ceh a argumentat că Rusia „nu înțelege limbajul amabil”, ci „în principal limbajul forței, ideal însoțit de acțiune”, și a pledat pentru măsuri „sensibile” care „nu ucid oameni”, dar transmit un semnal credibil. Context operațional: incidente cu drone și presiune pe flancul estic În același context, este menționat un incident din această săptămână în care un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar episoade similare au afectat viața de zi cu zi în Letonia și Lituania. În majoritatea cazurilor, notează The Guardian, se crede că dronele erau ucrainene, destinate Rusiei, dar bruiate și redirecționate către teritoriul NATO prin război electronic. Rusia acuză statele baltice că ar colabora cu Ucraina pentru lansarea unor atacuri cu drone de pe teritoriile lor, acuzație respinsă de acestea. „Sub pragul Articolului 5”: riscul de blocaj decizional în NATO Pavel a susținut că, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014, Moscova ar fi dezvoltat un tip de comportament care „aproape atinge pragul Articolului 5”, dar rămâne „mereu puțin sub acel nivel”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. El a avertizat că, dacă unii lideri europeni insistă pe soluții diplomatice în lipsa unei disponibilități similare din partea Rusiei, alianța riscă să fie divizată și incapabilă să acționeze. Presiune pentru o linie mai dură și rolul SUA Pavel a spus că Ucraina are nevoie de „mai multă presiune și mai multă determinare” din partea Statelor Unite și a sugerat ca relaxarea sancțiunilor să fie legată de un posibil acord de pace. Totodată, a criticat lipsa unei politici europene coerente față de Rusia și faptul că Europa „așteaptă în mare parte” inițiativele venite de la Washington. În evaluarea sa, cel mai bun moment pentru a crește presiunea asupra Rusiei ar fi fost anul trecut, când aceasta avea dificultăți economice și militare, însă războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului ar fi ajutat Moscova prin creșterea veniturilor din petrol, potrivit declarațiilor citate. [...]
Presiunea economică și militară asupra Rusiei crește , iar această vulnerabilitate ar putea schimba calculele diplomatice ale SUA privind un eventual acord de încetare a războiului, potrivit unei analize preluate de Antena 3 , care citează CNN. Costurile războiului: pierderi mari, câștiguri mici Analiza susține că Rusia nu a reușit, până acum, să transforme avantajul numeric într-o străpungere pe front în 2026, așa cum ar fi mizat Kremlinul. În schimb, Ucraina ar fi obținut câștiguri teritoriale nete în acest an, în timp ce forțele ruse ar înregistra pierderi ridicate. Estimările occidentale citate plasează pierderile ruse la niveluri de aproximativ 30.000–40.000 de morți și răniți pe lună (sau chiar peste), iar pierderile totale de la începutul invaziei sunt evaluate „pe scară largă” la mult peste un milion, peste capacitatea Rusiei de a le înlocui. În paralel, presiunea începe să fie recunoscută și intern: un membru al „parlamentului” de la Moscova ar fi avertizat public că economia Rusiei s-ar putea să nu poată susține la nesfârșit un război prelungit, invocând cheltuieli de apărare în creștere și distorsiuni economice. În același registru, Vladimir Putin a spus recent că războiul ar putea „să se apropie de sfârșit”, o formulare neobișnuită pentru un lider care a prezentat conflictul ca pe o confruntare existențială. Dronele schimbă ecuația și împing costurile spre interiorul Rusiei Un element central al schimbării de dinamică este utilizarea dronelor: Ucraina ar fi creat de-a lungul frontului o „zonă de ucidere” de 10–15 kilometri, în care trupele ruse nu pot avansa fără expunere constantă la atacuri. Totodată, dronele ucrainene ar lovi regulat ținte în interiorul Rusiei — de la aerodromuri militare și fabrici, la infrastructură energetică, depozite de muniție și noduri logistice. Potrivit analizei, această capacitate ar fi contribuit inclusiv la interesul Moscovei pentru o încetare temporară a focului în timpul comemorărilor de „Ziua Victoriei”, pentru a reduce riscul unor atacuri care să afecteze evenimentele din capitală. Efectul operațional, cu impact economic indirect, este că Rusia ar fi obligată să-și disperseze apărarea antiaeriană, să relocheze aeronave, să fortifice infrastructura și să aloce resurse tot mai mari apărării propriului teritoriu — adică să plătească mai mult pentru a menține un război în care câștigurile pe teren rămân limitate. De ce contează: fereastră diplomatică și semnal pentru China În această logică, analiza argumentează că „pârghiile” de negociere s-ar putea muta: dacă Rusia devine mai vulnerabilă, șansele unei înțelegeri ar crește, pentru că una dintre părți nu mai poate miza credibil pe escaladare cu rezultate. Textul leagă această evoluție și de China. În timpul discuțiilor cu Donald Trump la Beijing, Xi Jinping ar fi remarcat că Vladimir Putin ar putea regreta într-o zi invazia Ucrainei. Pentru Beijing, lecția ar fi relevantă în contextul Taiwanului: deși Xi ar fi cerut armatei chineze să fie pregătită pentru o operațiune până în 2027, Ucraina ar arăta cât de dificil este să obții o prăbușire politică rapidă a unui apărător hotărât. Ce urmează, potrivit analizei Ultima rundă formală de discuții mediate de SUA ar fi avut loc în februarie, iar de atunci activitatea s-a redus, însă ar putea fi reluată. În viziunea autorului, o eventuală negociere ar presupune probabil concesii teritoriale din partea Ucrainei și o formă de garanții de securitate care să descurajeze o nouă agresiune. Ideea centrală este că o strategie diplomatică eficientă nu ar mai porni de la presupusa slăbiciune a Ucrainei, ci de la vulnerabilitatea tot mai mare a Rusiei — inclusiv pe fondul costurilor economice și al presiunii interne pe care războiul le amplifică. [...]
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
Iranul transmite că negocierile cu SUA sunt departe de un rezultat , în pofida intensificării contactelor diplomatice, ceea ce menține incertitudinea în jurul unor dosare cu impact direct asupra comerțului și transportului maritim din regiune, inclusiv Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, a declarat că „nu putem afirma neapărat că am ajuns la un punct în care acordul este aproape” cu Statele Unite, pe fondul speculațiilor privind un posibil sfârșit al războiului. Declarația a fost făcută în contextul unor demersuri de mediere, inclusiv vizita la Teheran a șefului armatei din Pakistan, Asir Munir, și prezența unei delegații din Qatar, ca parte a procesului de negociere, relatează Agerpres, citând EFE. Bagaei a susținut că diferențele cu Washingtonul sunt „profunde și ample”, motiv pentru care nu ar fi realist un rezultat după doar câteva săptămâni de negocieri. El a indicat că discuțiile includ „încheierea războiului pe toate fronturile”, cu referiri la Liban, Strâmtoarea Ormuz și la blocada navelor și porturilor iraniene de către SUA. Ce cere Teheranul și unde se blochează discuția Potrivit mass-media iraniene citate în material, Iranul ar fi cerut SUA, între altele: încheierea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea sancțiunilor; deblocarea activelor iraniene; compensații pentru daunele de război; recunoașterea suveranității asupra Strâmtorii Ormuz. În paralel, Teheranul „evaluează o nouă propunere americană”, iar în ultimele zile ar fi avut loc mai multe runde de „schimburi de mesaje”, potrivit lui Bagaei. Semnalul SUA: „progres ușor”, dar fără „taxare” în Ormuz Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că s-a înregistrat un „progres ușor” în negocieri, însă a avertizat că nu poate fi instituit un sistem de taxare pe o cale maritimă internațională precum Strâmtoarea Ormuz. Mesajele divergente sugerează că, deși canalele diplomatice sunt active, un acord rapid rămâne improbabil, iar dosarul Ormuz – esențial pentru fluxurile maritime din regiune – continuă să fie un punct sensibil în discuții. [...]
Ungaria a restabilit interdicția la importurile agricole din Ucraina , după ce măsura expirase dintr-o eroare procedurală, într-o decizie cu impact direct asupra fluxurilor comerciale regionale și a pieței agricole, potrivit Meduza . Premierul Péter Magyar a anunțat că Ungaria interzice din nou importul de produse agricole din Ucraina. În același timp, guvernul retrage declarația privind ieșirea țării din jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI), instanța internațională pentru crime grave. Interdicția la import: expirare „din greșeală” și revenire rapidă Interdicția fusese introdusă în aprilie 2023 de guvernul lui Viktor Orbán, ca parte a unui pachet de măsuri de urgență. Măsura a încetat să mai fie valabilă la 14 mai 2026 din cauza unei erori procedurale legate de schimbarea guvernului, explică Euractiv . Ministrul ungar al agriculturii, Szabolcs Bona, declara pe 21 mai că autoritățile nu vor permite ca importurile ucrainene să „amenințe existența” fermierilor locali. CPI: Budapesta renunță la procesul de ieșire În aprilie 2025, autoritățile ungare anunțaseră inițierea procesului de ieșire de sub jurisdicția CPI, iar parlamentul aprobase decizia. Potrivit informațiilor citate de Meduza, anunțul privind planul de retragere a fost făcut în ziua în care premierul Israelului, Benjamin Netanyahu , a vizitat Ungaria; deși exista un mandat internațional de arestare, acesta nu a fost reținut. Ungaria a semnat Statutul de la Roma (tratatul de înființare a CPI) în 1999 și l-a ratificat doi ani mai târziu. [...]
Serbia intră din nou în ciclul alegerilor anticipate, pe fondul crizei politice și al protestelor , după ce președintele Aleksandar Vucic a spus că va convoca un scrutin parlamentar în toamnă, potrivit Digi24 . Votul ar urma să aibă loc „între sfârșitul lunii septembrie și mijlocul lunii noiembrie”. Anunțul vine într-un context de tensiuni interne, după mai mult de nouă luni de proteste antiguvernamentale care, recent, s-au transformat în ciocniri directe între manifestanți și susținători ai președintelui. Un nou scrutin într-o serie frecventă de alegeri Conform Bloomberg, alegerile pentru parlamentul Serbiei, cu 250 de locuri (Adunarea Populară), ar putea fi a cincea rundă de alegeri din ultimul deceniu și a patra organizată anticipat. În același timp, Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea lui Vucic, a dominat alegerile din 2012 încoace. Protestele studenților, catalizatorul presiunii politice Studenții din Belgrad pregătesc pentru sâmbătă un miting anti-guvernamental pe care organizatorii îl descriu drept cel mai mare din acest an împotriva lui Aleksandar Vucic. În paralel, sunt anunțate măsuri de siguranță pentru a preveni incidente, după episoadele de violență din lunile trecute. Mișcarea de protest a apărut după tragedia de la Novi Sad , din 1 noiembrie 2024, când 16 oameni au murit în urma prăbușirii plafonului din fața gării. Studenții au acuzat corupția drept cauză a tragediei, iar protestele au dus, potrivit informațiilor citate, la demisia premierului Serbiei. Ce urmează Deocamdată, intervalul avansat de președinte pentru organizarea alegerilor rămâne unul larg (sfârșit de septembrie–mijloc de noiembrie), fără o dată exactă anunțată. În plan intern, miza imediată este dacă scrutinul anticipat va reduce presiunea străzii sau va amplifica polarizarea, în condițiile în care protestele continuă și sunt așteptate noi mobilizări în capitală. [...]
