Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump cere suspendarea opririi proiectului unei săli de bal la Casa Albă, susținând că decizia unui judecător federal creează riscuri de securitate, potrivit The Guardian.
Într-o moțiune depusă vineri, avocații Serviciului Parcurilor Naționale din SUA (National Park Service, NPS) cer unei curți federale de apel să suspende ordinul judecătorului care a blocat temporar construcția unei săli de bal estimate la 400 de milioane de dolari. NPS afirmă că oprirea lucrărilor ar produce „grave daune” pentru securitatea Casei Albe, a președintelui și a personalului, invocând inclusiv faptul că șantierul a rămas într-o stare care complică protecția perimetrului.
„Timpul este esențial!”, scriu avocații, citând materialele care vor fi instalate pentru a construi o instalație „puternic fortificată”.
Documentul depus mai arată că proiectul include adăposturi antibombe, instalații militare și o unitate medicală. Potrivit administrației Trump, o astfel de infrastructură ar reduce vulnerabilitățile asociate soluțiilor provizorii folosite în lipsa unei săli de bal, în special în contextul unor amenințări precum dronele sau rachetele.
Ordinul de suspendare a fost emis marți de judecătorul districtual Richard Leon, la Washington, după ce un grup conservaționist a contestat proiectul. Leon a apreciat că, dacă Congresul nu aprobă proiectul, reclamanții au șanse să câștige, argumentând că „nicio lege nu se apropie de a-i acorda președintelui autoritatea pe care pretinde că o are”. Judecătorul a suspendat aplicarea ordinului pentru 14 zile, anticipând că administrația va face apel.
În motivare, Leon a spus că a analizat informații prezentate confidențial de guvern și a concluzionat că oprirea construcției nu ar pune în pericol securitatea națională, exceptând totodată de la interdicție lucrările necesare pentru siguranța Casei Albe. Donald Trump a criticat hotărârea, dar a menționat că aceasta permite continuarea lucrărilor la buncărele subterane și la alte măsuri de securitate, care ar urma să fie plătite din bani publici, în timp ce el a promis că sala de bal va fi finanțată de el și de donatori privați.
Administrația solicită curții de apel să se pronunțe asupra cererii până vineri și cere prelungirea suspendării de 14 zile cu încă două săptămâni, pentru a putea duce cazul la Curtea Supremă a SUA. În paralel, disputa se desfășoară într-un moment în care o agenție-cheie responsabilă de aprobarea construcțiilor pe proprietăți federale din regiunea Washington a acordat aprobarea finală proiectului în aceeași săptămână în care a fost emis ordinul de oprire temporară.
Recomandate
Donald Trump ar putea slăbi decisiv NATO fără ca SUA să iasă formal din Alianță , potrivit Digi24 , care relatează o analiză Politico bazată pe discuții cu experți, juriști și oficiali NATO despre opțiunile pe care le-ar avea președintele american și efectele posibile asupra securității euroatlantice. Contextul este escaladarea tensiunilor dintre Washington și aliați, după ce Trump s-a declarat „înfuriat” de refuzul unor state NATO de a se alătura războiului împotriva Iranului. Miercuri, el a spus că ia „serios în considerare” retragerea SUA din NATO, acuzând că aliații nu ar fi alături de America la nevoie. Totuși, notează Digi24, legislația americană îi limitează capacitatea de a face un astfel de pas fără aprobarea Congresului. Un prim scenariu discutat de experți este intensificarea retoricii și a mesajelor care pun sub semnul întrebării angajamentul SUA față de Articolul 5, clauza de apărare colectivă. Trump a numit Alianța un „tigru de hârtie”, iar lideri europeni au avertizat că astfel de declarații erodează încrederea, un element central pentru funcționarea NATO. „Alianțele precum NATO sunt valoroase datorită încrederii pe care se bazează. Dacă în fiecare zi semeni îndoieli cu privire la angajamentul tău, golești (n.r. NATO) de esența sa”, a declarat joi președintele francez Emmanuel Macron. Un al doilea scenariu este rolul de „perturbator” în interiorul NATO, fără măsuri radicale, prin blocarea deciziilor care necesită unanimitate în comitete și grupuri de lucru. Doi diplomați NATO citați în material spun că SUA au blocat rapoarte pe teme precum schimbările climatice și securitatea umană, iar activitatea pe această din urmă temă „a ajuns efectiv la zero”. În același registru, este menționată și posibilitatea ca Washingtonul să refuze plata contribuției la bugetul comun al NATO (Digi24 indică aproximativ 800.000 de euro, adică 15% din total), deși un expert citat apreciază că impactul ar fi gestionabil dacă alți aliați ar acoperi suma. Un al treilea scenariu vizează retragerea parțială a trupelor americane din Europa. Potrivit datelor prezentate, SUA au între 67.500 și 85.000 de militari pe continent, iar o lege din 2025 îl obligă pe președinte să mențină 76.000, cu excepții limitate. Ed Arnold, expert senior în apărare la Royal United Services Institute, spune că o retragere maximă legală de circa 9.000 de soldați ar fi „rezonabil” de dăunătoare, dar nu catastrofală, în condițiile în care europenii ar putea compensa prin trupe sau capabilități echivalente. În fine, analiza discută și o „ieșire graduală” fără retragere oficială, prin înghețarea de facto a angajamentelor americane în planificarea militară a NATO. O astfel de decizie ar forța statele europene să acopere rapid goluri în domenii critice precum apărarea aeriană, informațiile și realimentarea în zbor, cu efecte directe asupra capacității de descurajare și asupra costurilor de apărare, într-un moment în care riscurile de securitate sunt deja ridicate. [...]
John Bolton susține că Donald Trump a intrat în „mod de panică” după ce Iranul ar fi doborât două avioane militare americane, relatează Antena 3 CNN , citând informații atribuite publicației The Hill. Declarațiile vin pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Iran și al presiunii publice asupra reacției Casei Albe. Potrivit articolului, armata iraniană ar fi doborât vineri un avion F-15E Strike Eagle deasupra spațiului aerian iranian, ceea ce ar reprezenta primul caz cunoscut în care Teheranul doboară un avion american de la începutul conflictului. Iranul ar fi anunțat ulterior că apărarea sa aeriană a lovit și un avion de atac A-10 Warthog. Bolton, fost consilier pentru securitate națională și fost ambasador al SUA la Națiunile Unite, a comentat situația într-o intervenție la CNN, în dialog cu Kaitlan Collins. El a susținut că absența unui răspuns public al președintelui ar afecta poziția administrației americane. „Lipsa unui răspuns din partea președintelui în fața camerelor degradează absolut credibilitatea Casei Albe, iar aceasta este o rană auto-provocată de Casa Albă, nu de iranieni.” În aceeași intervenție, Bolton a afirmat că Trump ar căuta o ieșire rapidă din conflict, indiferent de evoluțiile din teren, inclusiv de situația din strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transporturile globale de petrol. El a mai spus că, dacă tensiunile din perioada premergătoare conflictului l-au afectat pe președinte, consecințele se răsfrâng asupra țării. Articolul mai notează că piloții ambelor aeronave s-au catapultat și au fost salvați de forțele americane în urma unei operațiuni speciale. În timpul căutărilor, focul iranian ar fi lovit și un elicopter UH-60 Black Hawk al Forțelor Aeriene ale SUA, precum și un al doilea elicopter de căutare și salvare, însă ambele ar fi reușit să se retragă, conform unei surse citate de The Hill, sub protecția anonimatului. În paralel, Trump ar fi avertizat joi conducerea de la Teheran să încheie „în curând” un acord de pace și a declarat că operațiunea militară numită „Operațiunea Epic Fury” este „aproape finalizată”, după un atac american despre care spune că a distrus „cel mai mare pod din Iran”. [...]
Donald Trump susține că lideri militari iranieni au fost „eliminați” la Teheran , potrivit News.ro . Declarația a fost făcută sâmbătă, într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social . Trump a afirmat că „mulți dintre liderii militari ai Iranului” ar fi murit într-o „lovitură masivă” în capitala iraniană. În mesaj, acesta i-a descris pe liderii militari iranieni drept persoane care „i-au condus prost și fără înțelepciune” și a susținut că au fost eliminați „împreună cu mulți alții”. Postarea a fost însoțită de un videoclip cu explozii. Înregistrarea este întunecată, însă se aud explozii puternice și zgomotul unor aeronave, conform descrierii din material. Între timp, CNN a solicitat Casei Albe informații suplimentare despre videoclip și despre presupusul atac. Până la acest moment, în textul citat nu sunt prezentate detalii suplimentare sau o confirmare oficială privind natura incidentului și eventualele victime. Afirmațiile vin într-un context sensibil pentru securitatea regională, însă, pe baza informațiilor disponibile în sursa citată, nu pot fi verificate independent detaliile despre atac, ținte sau bilanț. [...]
Donald Trump a avertizat că mai sunt 48 de ore până la ultimatumul dat Iranului , iar Teheranul a răspuns că o escaladare ar transforma „întreaga regiune” într-un „iad”. Declarațiile vin pe fondul războiului declanșat la finalul lui februarie și al blocajului de facto din Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transporturile energetice. Trump a spus sâmbătă că termenul-limită impus Iranului se apropie, reluând amenințarea cu lovirea infrastructurii energetice. Ultimatumul fusese amânat de două ori, cel mai recent pe 26 martie, pentru 10 zile, pe motivul negocierilor cu oficiali iranieni. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a invocat și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. „Timpul se scurge – 48 de ore înainte de a se dezlănțui tot iadul asupra lor”, a scris Trump, sâmbătă, într-o postare pe Truth Social. În replică, un purtător de cuvânt al Republicii Islamice a transmis presei iraniene că „iluzia victoriei” s-a transformat într-o „mlaștină” pentru Statele Unite și Israel. Extinderea agresiunii ar avea consecințe regionale, nu doar bilaterale. Pe de altă parte, se pare că Iranul nu ar fi dispus în acest moment să intre în negocieri „substanțiale” pentru încheierea războiului, pe fondul unei neîncrederi profunde față de SUA și Israel. Publicația notează că obiectivele invocate de Trump în diverse rânduri – de la limitarea posibilității Iranului de a obține combustibil pentru o armă nucleară, până la redeschiderea Strâmtorii Ormuz – rămân, deocamdată, îndepărtate. Pe canal diplomatic, mediatorii încearcă să readucă părțile la masa negocierilor. Purtătorul de cuvânt al Ministerului pakistanez de Externe a spus sâmbătă că eforturile Islamabadului pentru medierea unei încetări a focului sunt „pe drumul cel bun”, iar doi oficiali regionali au declarat că Pakistan, Turcia și Egipt lucrează la un compromis care să reducă diferențele dintre cererile celor două părți, inclusiv în chestiunea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Teheranul a transmis semnale limitate privind tranzitul prin Ormuz. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a citat o scrisoare potrivit căreia Iranul a autorizat trecerea vaselor cu bunuri esențiale către porturile sale, cu obligația de coordonare și respectare a protocoalelor de tranzit, relatează Tasnim. Tot sâmbătă, Iranul a anunțat că va permite Irakului să treacă prin strâmtoare fără restricții, purtătorul de cuvânt Ebrahim Zolfaghari precizând la televiziunea de stat că „aceste restricții se aplică doar țărilor inamice”. [...]
Israelul așteaptă acordul SUA pentru lovituri asupra instalațiilor energetice iraniene , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Un înalt oficial israelian din domeniul apărării a spus că Israelul se pregătește, însă decizia finală depinde de „unda verde” de la Washington. Miza este una cu impact direct asupra piețelor și fluxurilor energetice: ținta evocată sunt instalații energetice iraniene, iar momentul ar putea fi apropiat. Oficialul israelian a adăugat că „orice astfel de atacuri” ar urma să aibă loc cel mai probabil săptămâna viitoare, conform Reuters, citată de Digi24. „Israelul se pregăteşte să atace instalaţii energetice iraniene, dar aşteaptă undă verde din partea Statelor Unite”, a declarat sâmbătă un înalt oficial israelian din domeniul apărării. Așteptarea aprobării americane vine pe fondul escaladării presiunii publice exercitate de președintele SUA, Donald Trump, asupra Teheranului, în special în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și gaze la nivel global. Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru un acord cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , avertizând că, în caz contrar, SUA vor reacționa dur. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, în contextul weekendului pascal. În același timp, articolul amintește că, la 26 martie, Trump stabilise un ultimatum de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii, blocată de Iran de la începutul războiului. Termenul-limită menționat este „luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului”, ceea ce corespunde zilei de marți, 7 aprilie, ora 03:00 în România. Potrivit Digi24, Trump a avertizat că, dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă până atunci, SUA ar putea distruge centralele electrice ale Iranului. În acest cadru, „unda verde” așteptată de Israel capătă o dimensiune practică: sincronizarea unei eventuale lovituri israeliene cu linia de acțiune a Washingtonului. Pe partea iraniană, Teheranul a anunțat că va permite tranzitul navelor care transportă „bunuri esențiale” prin Strâmtoarea Ormuz, deși aceasta rămâne blocată în prezent. Informația este atribuită agenției de presă de stat Tasnim, citată de CNN, potrivit News.ro, conform textului Digi24. CNN notează însă că nu este precizat ce înseamnă „bunuri esențiale” și nici dacă Iranul va păstra restricțiile pentru navele provenite din state considerate ostile. Această ambiguitate menține incertitudinea pentru companiile de transport și pentru piețele care urmăresc riscul de întrerupere a livrărilor. În documentul citat, adjunctul pentru dezvoltare comercială, Houman Fathi, a spus că „se acordă permisiunea tranzitului navelor care transportă bunuri esenţiale” și că ordinul se aplică navelor care se îndreaptă către porturile iraniene sau operează deja în regiune, a relatat Tasnim, conform Digi24. Tot acolo se arată că autoritățile executive sunt instruite să ia măsurile necesare pentru a facilita trecerea acestor nave, în conformitate cu protocoalele emise, iar o listă a navelor pregătite să tranziteze ruta urmează să fie transmisă pentru coordonare. În ansamblu, mesajul central al informațiilor prezentate este că Israelul își calibrează următorii pași militari în funcție de poziția SUA, în timp ce Washingtonul crește presiunea asupra Iranului prin termene-limită legate de Strâmtoarea Ormuz. Pentru economie, combinația dintre posibile lovituri asupra infrastructurii energetice și incertitudinea privind tranzitul prin Ormuz rămâne un factor major de risc pentru prețuri și pentru lanțurile de aprovizionare. [...]
Ucraina vrea să folosească „turbulențele” din NATO pentru a-și crește rolul în Alianță , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații ale ambasadoarei ucrainene la NATO, Alyona Getmanchuk, pe fondul discuțiilor despre o posibilă retragere a SUA din alianță. Contextul este alimentat de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, care a spus săptămâna aceasta că ia „în considerare serios” retragerea țării sale din NATO, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul statelor membre. În Polonia, premierul Donald Tusk a avertizat că o asemenea perspectivă „pare a fi visul lui Putin”. În acest cadru, Getmanchuk a adoptat o linie publică mai optimistă, susținând, conform POLITICO , că tensiunile interne ar putea duce la o revitalizare a alianței și la noi oportunități pentru integrarea Ucrainei, chiar dacă aderarea rămâne departe din punct de vedere politic. „În loc să vorbesc despre prăbușirea NATO, aș prefera să vorbesc despre reinventarea Alianței”. Ambasadoarea a respins și eticheta de „tigru de hârtie” atribuită NATO de Trump, argumentând că, deși Kremlinul a încercat timp îndelungat să submineze alianța, nu a atacat direct niciodată un stat membru. În același timp, ea a indicat Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă) drept „model de urmat” pentru garanțiile de securitate, în comparație cu clauza de apărare mutuală a Uniunii Europene, despre care spune că nu oferă același nivel de protecție. În condițiile în care Trump s-a opus ferm aderării Kievului, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus anul trecut că Ucraina nu poate intra fără sprijinul tuturor membrilor, Getmanchuk a afirmat că obiectivul realist, pe termen scurt, este un aranjament de securitate „similar Articolului 5”, văzut ca o garanție pentru suveranitatea Ucrainei. Din perspectiva Kievului, miza este dublă: pe de o parte, recunoașterea contribuției Ucrainei ca partener militar într-un război care testează capacitatea de descurajare a Occidentului; pe de altă parte, obținerea unor garanții mai ferme, în condițiile în care încrederea în NATO a fost afectată de reținerile din primii ani ai războiului privind livrările de „arme letale”. Știrile ProTV notează că, după realegerea lui Trump și reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev, NATO a preluat un rol mai activ și coordonează în prezent peste 80% din asistența militară oferită Ucrainei. Elementele pe care Ucraina le invocă pentru a-și susține utilitatea în arhitectura NATO includ: experiența operațională acumulată în război și adaptarea rapidă pe câmpul de luptă; dezvoltarea propriilor sisteme de armament; rolul de „partener-cheie” în confruntarea cu Rusia, identificată drept principala amenințare în documentele strategice ale Alianței; argumentul că, deși nu este membră, Ucraina aplică deja în practică direcțiile din Conceptul strategic al NATO. În plan intern, însă, sprijinul public pentru aderarea la NATO a scăzut față de vârful de 89% atins în 2022, deși majoritatea ucrainenilor continuă să susțină obiectivul. Pentru aliați, discuția despre „reinventarea” NATO capătă relevanță și prin prisma riscului politic: orice semnal de slăbire a garanțiilor colective poate afecta percepția de securitate pe flancul estic și poate influența costurile de apărare și investițiile în capacități militare în Europa. [...]
