Știri
Știri din categoria Externe
Un raport al Comisiei de Anchetă a ONU acuză implicarea directă a autorităților israeliene în violențele coloniștilor din Cisiordania ocupată, inclusiv prin protecție oferită de forțele de securitate și sprijin financiar și militar, potrivit Mediafax. Miza este una de reglementare și responsabilitate instituțională: raportul sugerează că diferența dintre acțiunile coloniștilor și cele ale armatei se estompează, pe fondul unei participări tot mai frecvente a forțelor israeliene la incidente.
Documentul Comisiei afirmă că forțele de securitate israeliene au însoțit în mod regulat coloniștii și au acționat „ca un scut” pentru aceștia în timpul actelor de violență. În plus, potrivit informațiilor ONU, autoritățile israeliene ar fi facilitat atacurile prin sprijin financiar și militar, conform Reuters, citată în material.
Raportul indică o creștere cu 130% a atacurilor asupra satelor și terenurilor agricole palestiniene începând din 2023. Pentru anul trecut, documentul menționează cel puțin șapte palestinieni uciși și 832 răniți, iar atacurile ar fi continuat și în 2026.
Într-un exemplu inclus în raport, este descris un incident din 19 aprilie 2025, în care o fată de 12 ani și fratele ei de 3 ani au fost răniți și răpiți sub amenințarea cuțitului, fiind legați de un copac până la intervenția familiei.
Raportul mai menționează cazuri de violență sexuală sau amenințări cu astfel de acte împotriva femeilor palestiniene, folosite pentru intimidare și răspândirea fricii în comunități.
Autoritățile de la Ierusalim resping acuzațiile, susținând că violențele sunt incidente izolate și că sunt sancționate în urma anchetelor interne. În același timp, organizațiile de profil invocate în material afirmă că aceste anchete duc rar la pedepse.
Comisia ONU își exprimă îngrijorarea și față de crime atribuite grupării Hamas în Fâșia Gaza. Potrivit raportului, forțe afiliate Hamas ar fi fost implicate în cel puțin 60 din 249 de cazuri documentate de execuții și violențe fizice severe între 2024 și 2025, inclusiv bătăi aplicate persoanelor acuzate de colaborare cu Israelul sau de furtul ajutoarelor umanitare.
Recomandate
Donald Trump își condiționează sprijinul de Israel de oprirea loviturilor asupra Iranului , avertizând că Benjamin Netanyahu riscă izolarea dacă escaladează conflictul, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis într-un moment de tensiune regională, indică o linie mai dură a Washingtonului față de deciziile operaționale ale guvernului israelian, pe fondul negocierilor pe care Trump spune că le urmărește cu Iranul. Israelul a lovit ținte din Iran pentru prima dată de la armistițiul din aprilie, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului, într-o acțiune pe care Teheranul a descris-o drept represalii pentru atacurile israeliene asupra capitalei Libanului, relatează News.ro. Cele două țări au încetat schimbul de focuri luni, după ce Trump le-a cerut să se oprească. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, președintele SUA a cerut oprirea imediată a atacurilor reciproce. „Israelul și Iranul trebuie să înceteze imediat să mai tragă unul asupra celuilalt” Avertisment direct către Netanyahu și controlul asupra negocierilor Trump a declarat pentru Axios că l-a avertizat pe Netanyahu că se va izola dacă va continua atacurile asupra Iranului. „I-am spus: «Bibi, ai face bine să fii atent, altfel te vei trezi foarte curând pe cont propriu»” În același context, Trump a susținut că Israelul a informat Statele Unite „foarte târziu” despre atacurile de duminică, care între timp au încetat, dar Netanyahu ar fi lăsat să se înțeleagă că acestea ar putea fi reluate. Totodată, Trump a afirmat că i-a transmis premierului israelian că va trebui să accepte orice acord pe care SUA îl vor încheia cu Iranul. „Nu va avea de ales. Eu iau toate deciziile. Eu stabilesc ce urmează să facem. El nu decide” Ce urmărește Washingtonul și unde se blochează discuțiile Trump, care „a intrat în conflict alături de Israel” în februarie, spune că încearcă acum să negocieze o soluție cu Iranul și i-a cerut lui Netanyahu să evite acțiuni care ar putea afecta negocierile, inclusiv continuarea operațiunilor din Liban. În paralel, Iranul susține că nu va accepta un acord cu SUA fără menținerea armistițiului în Liban. Trump a mai spus că mai multe țări din regiune i-au cerut să intervină pe lângă Netanyahu pentru a evita escaladarea, iar oficiali iranieni ar fi transmis că vor opri atacurile dacă Israelul își încetează operațiunile. Liderul american a reluat ideea că Iranul dorește un acord de pace și că acesta ar putea fi încheiat în curând, susținând că ar împiedica Iranul să obțină o armă nucleară și ar opri îmbogățirea uraniului. De cealaltă parte, Mohammad-Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat că Iranul nu are încredere în SUA și că afirmațiile recente ale lui Trump contrazic înțelegerile discutate. Potrivit unor surse americane și israeliene citate de Axios, interesele lui Trump și ale lui Netanyahu „se îndepărtează tot mai mult”, primul dorind încheierea conflictului, iar cel de-al doilea fiind interesat de continuarea acestuia. [...]
Escaladarea conflictelor din 2025 ridică riscurile economice globale , într-un context în care numărul războaielor și atacurilor asupra civililor a atins maxime istorice, potrivit Știrile Pro TV . Datele vin dintr-un studiu norvegian al Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO) , bazat pe seturile Programului de Date privind Conflictele din Uppsala (UCDP) , și descriu o lume mai polarizată, cu efecte directe asupra comerțului și cooperării internaționale. În 2025 au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puțin un stat, cel mai mare număr de după 1946. În același timp, numărul conflictelor interstatale s-a dublat într-un singur an, ajungând la opt – un record al ultimilor 80 de ani, conform raportului „Conflict Trends”, prezentat de PRIO și citat de France Presse. Costul uman al conflictelor și presiunea asupra stabilității Anul 2025 a fost al treilea cel mai sângeros de la sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de morți direct legați de lupte sau violențe politice. Dintre aceștia, aproape 76.500 au fost atribuiți atacurilor care au vizat direct civili, față de 14.200 în 2024, potrivit studiului. Creșterea abruptă este pusă pe seama conflictului dintre armată și paramilitari din Sudan, unde asediul și masacrele comise numai în El Fasher (Darfur) ar fi lăsat în urmă circa 60.000 de morți, conform estimărilor citate în raport. Unde se concentrează conflictele și ce spune raportul despre actori Raportul enumeră, între conflictele interstatale și tensiunile regionale, reapariția tensiunilor la frontieră între India și Pakistan, Afganistan și Pakistan, precum și Cambodgia și Thailanda, invazia Rusiei în Ucraina și operațiuni militare israeliene în Siria în jurul Înălțimilor Golan ocupate, după căderea regimului Assad, alături de alte conflicte legate de Orientul Mijlociu. Africa a rămas regiunea cea mai afectată de conflictele care implică cel puțin un stat (29), urmată de Asia, Orientul Mijlociu, cele două Americi și Europa, care rămâne cea mai puțin afectată de conflicte, potrivit studiului. Autoarea citată în material, Siri Aas Rustad (PRIO), afirmă că Israelul este „în mod clar una dintre cele mai agresive țări din lume în acest moment”, invocând implicarea în conflicte în Gaza, Siria, Liban, împotriva Iranului și împotriva rebelilor Houthi. Tot ea susține că Statele Unite sunt „în mare parte responsabile” pentru tensiunea globală, inclusiv prin „barierele comerciale” ridicate de la revenirea la putere a lui Donald Trump, pe fondul unei cooperări internaționale mai slabe și al unui Consiliu de Securitate ONU care „nu funcționează corect”. De ce contează pentru economie: comerț, investiții, risc Dincolo de bilanțul uman, raportul indică un mediu mai dificil pentru activitatea economică internațională: mai multe conflicte majore simultane, atacuri asupra civililor și o polarizare mai puternică pot amplifica riscurile pentru lanțurile de aprovizionare, costurile de transport și asigurare, precum și incertitudinea pentru investiții. În același timp, studiul notează că planeta a avut ani fără niciun conflict interstatal în deceniul 2000–2010, contrast care sugerează o schimbare de regim al riscului geopolitic față de perioada de relativă stabilitate de atunci. [...]
Donald Trump i-a transmis lui Benjamin Netanyahu că Israelul riscă să rămână fără sprijinul SUA dacă escaladează conflictul cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul încearcă să evite o implicare militară directă în Orientul Mijlociu, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de Trump publicației Axios . În discuția telefonică, Trump a spus că l-a avertizat pe premierul israelian că „se va trezi luptând singur” dacă Israelul reintră în război cu Iranul. Mesajul vine pe fondul unor tensiuni crescute în ultimele 24 de ore, pe care Axios le descrie ca pe un test al capacității administrației americane de a ține sub control o escaladare regională, în pofida intenției declarate a lui Trump de a se retrage dintr-un conflict prelungit. Escaladarea din weekend și problema coordonării cu Washingtonul Potrivit relatării, escaladarea a început duminică dimineață, când Israelul a lovit o țintă a Hezbollah în Beirut. O sursă israeliană a afirmat că armata israeliană (IDF) a notificat CENTCOM (comandamentul american pentru operațiunile din Orientul Mijlociu) înainte de atac, dar nu și Casa Albă, iar un oficial american a spus că Trump a fost nemulțumit. Iranul a lansat ulterior rachete către Israel , după ce avertizase că va reacționa dacă Israelul lovește capitala libaneză. De aici, situația „a escaladat rapid”, conform aceleiași surse. Convorbirea Trump–Netanyahu: avertismentul și cele două versiuni Un oficial american a declarat că Trump l-a sunat pe Netanyahu duminică seară și i-a cerut să nu riposteze. O sursă israeliană familiarizată cu discuția a spus că Trump a invocat două scenarii: fie ajunge la un acord cu Iranul „în câteva zile”, fie, dacă nu reușește, ar putea conduce el însuși atacurile asupra Iranului. Mai mulți oficiali americani și o sursă israeliană au descris convorbirea ca fiind mai calmă decât una anterioară, când Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „al naibii de nebun”. Un oficial american a caracterizat apelul drept „politicos”, iar un altul a spus că „nimeni nu a țipat”. În versiunea israeliană, Netanyahu ar fi argumentat că lipsa unui răspuns la atacul iranian ar fi „rău pentru Israel, rău pentru SUA și rău pentru acordul” pe care Trump încearcă să-l negocieze, deoarece ar transmite că Iranul are avantajul. Discuția s-ar fi încheiat fără o decizie clară, iar unii oficiali americani au considerat că Trump a câștigat timp. Netanyahu ar fi interpretat însă că opoziția lui Trump „nu a fost un «Nu» ferm”, potrivit unei surse israeliene. Loviturile și riscul de „război total” După consultări interne cu echipa de securitate și comandanții IDF, Netanyahu a informat Casa Albă că a decis să continue loviturile, potrivit materialului. Trump a afirmat că Israelul „ne-a anunțat foarte târziu” despre atacurile de duminică și că, în cele din urmă, a reușit să „limiteze” bombardamentul. Israelul a lovit „o componentă-cheie” a celei mai mari facilități petrochimice din Iran și alte ținte din Teheran, ceea ce a determinat Iranul să lanseze un nou baraj de rachete către Tel Aviv. Luni dimineață au urmat încă două runde de atacuri și contraatacuri, apropiind situația de un „război total”, potrivit relatării. Deși armata americană nu ar fi participat la atacurile israeliene, doi oficiali americani din domeniul apărării au spus că SUA au ajutat IDF să intercepteze rachetele iraniene care se apropiau. Miza pentru SUA: evitarea implicării directe și presiunea regională Trump a mai spus că a primit apeluri din cinci țări din regiune care i-au cerut să îl preseze pe Netanyahu să se oprească. Tot el a afirmat că administrația sa a primit mesaje de la iranieni, care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a opri atacurile dacă Israelul face același lucru. Într-un alt episod descris de Axios, Israelul se pregătea pentru o serie majoră de atacuri asupra Iranului, cu „zeci de ținte sensibile” planificate pentru luni, iar Trump l-a sunat din nou pe Netanyahu ca să ceară oprirea loviturilor. O sursă israeliană a spus că, după apel, Netanyahu le-a cerut comandanților să anuleze atacurile și ar fi acceptat să facă un pas înapoi dacă iranienii nu atacă. De ce contează: divergențe strategice tot mai vizibile Concluzia Axios, redată de HotNews, este că evenimentele recente arată o distanțare între interesele strategice ale SUA și ale Israelului, dar și între calculele politice ale lui Trump și Netanyahu. Un oficial american citat în material a rezumat tensiunea astfel: „Bibi are nevoie ca războiul să continue pentru a rămâne în viață din punct de vedere politic în Israel, iar Trump are nevoie ca războiul să se încheie pentru a rămâne în viață din punct de vedere în SUA.” [...]
Loviturile Israelului în Iran cresc riscul unei escaladări regionale cu efect direct asupra negocierilor SUA–Iran , potrivit Axios , care relatează că aviația israeliană a atacat luni dimineață (ora locală) ținte militare din centrul și vestul Iranului, ca represalii după un atac iranian cu rachete asupra Israelului. Este prima dată când Israelul lovește Iranul de la încetarea focului din 8 aprilie, iar Axios notează că schimburi suplimentare de foc ar putea deraia negocierile dintre SUA și Iran și ar putea duce la reluarea războiului. Ce s-a întâmplat și ce ținte au fost vizate Armata israeliană (IDF) a transmis că a lovit ținte militare în Iran. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter , a scris pe X că Iranul ar fi lansat anterior 11 rachete balistice către Israel, iar Israelul „vizează acum”: lansatoare iraniene de rachete sol-sol; facilități de infrastructură „fără legătură cu sectorul energetic”. Implicația pentru SUA și riscul de extindere Un oficial american din domeniul apărării a declarat că armata SUA nu a fost implicată în loviturile israeliene și că acestea au fost „relativ limitate” ca amploare. În același timp, Axios relatează că președintele Donald Trump i-ar fi spus premierului israelian Benjamin Netanyahu, cu câteva ore înainte de atacuri, să nu riposteze după atacul iranian asupra Israelului. Reacții și evoluții pe teren Presa de stat iraniană a raportat explozii în Teheran, Karaj, Isfahan, Tabriz și Kermanshah. În urma loviturilor, Iranul a închis spațiul aerian în jurul aeroportului internațional Imam Khomeini din Teheran. La aproximativ o oră după loviturile Israelului în Iran, IDF a anunțat că o rachetă balistică a fost lansată din Yemen către centrul Israelului, dar a fost interceptată. La scurt timp, au sunat sirenele în Tel Aviv; potrivit Axios, acesta a fost primul atac din Yemen de la încetarea focului din 8 aprilie. Ce urmează: miza negocierilor și scenariul unei escaladări mai largi Teheranul ar fi amenințat că își va extinde atacurile și că ar putea viza baze americane din regiune dacă Israelul ripostează, alimentând temerile că noi schimburi de foc ar putea declanșa un conflict regional mai amplu. În acest context, orice nouă rundă de atacuri crește presiunea asupra canalelor diplomatice SUA–Iran, pe care Axios le indică drept vulnerabile la o deteriorare rapidă a situației de securitate. [...]
Israelul anunță că va menține operațiunile în Liban, în pofida avertismentelor Iranului , o poziție care prelungește riscul de escaladare regională și menține presiunea asupra securității și funcționării normale în Israel, potrivit Agerpres . Ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul „respinge categoric” amenințările Teheranului și că va continua să acționeze în Liban împotriva organizației proiraniene Hezbollah, după atacurile încrucișate dintre Israel și Iran – primele de la încetarea focului, conform aceleiași surse, care citează AFP. „Respingem categoric amenințările Iranului. Orice tentativă iraniană de a stabili o legătură între Liban și Iran în scopul atacării Israelului va primi un răspuns de mare forță.” Efecte imediate: ridicarea restricțiilor și redeschiderea școlilor Pe plan intern, autoritățile israeliene au început să revină la un regim mai apropiat de normalitate. Ministerul Educației a anunțat că școlile se vor redeschide marți, după ce luni au fost închise din cauza tirurilor de rachete iraniene. Potrivit comunicatului, cursurile se reiau „în toate instituțiile școlare” și „integral în format fizic”. În paralel, Comandamentul frontului intern (componentă a armatei responsabilă de apărarea pasivă) a anunțat ridicarea tuturor restricțiilor introduse în ajun, inclusiv cele privind adunările publice. Mesajul lui Netanyahu: atacurile s-au oprit, dar conflictul „nu este încheiat” Într-un mesaj video, premierul Benjamin Netanyahu a spus că Iranul și-a oprit atacurile, dar a avertizat că Israelul va răspunde „cu toată puterea” dacă Teheranul va ataca din nou. „Israelul are dreptul de a se apăra și noi implementăm asta atunci când este necesar.” Netanyahu a mai afirmat că Iranul și Hezbollah „au slăbit în mod semnificativ”, însă a precizat că actualul conflict militar „nu este deocamdată încheiat”. Contextul ultimelor lovituri și miza Libanului în confruntarea regională Conform informațiilor transmise, Iranul a lansat rachete asupra Israelului duminică seară și luni, susținând că reacționează la un bombardament israelian asupra unor poziții Hezbollah în sudul Beirutului. Teheranul a anunțat ulterior încetarea operațiunilor sale, avertizând că Israelul s-ar expune „unor măsuri mult mai severe” dacă își continuă „actele de agresiune”, inclusiv în sudul Libanului. Agerpres notează că Hezbollah este cel mai important aliat non-statal al Iranului și că organizația șiită libaneză nu este parte semnatară a acordului de încetare a focului; în același timp, Libanul nu ia parte la actualul conflict. Pe fundal, negocierile dintre SUA și Iran pentru o încetare durabilă a ostilităților nu au dus până acum la un acord, unul dintre punctele majore de divergență fiind redeschiderea strâmtorii Ormuz , potrivit sursei citate. [...]
Libanul acuză o încălcare sistematică a armistițiului , după ce ministrul apărării, Michel Menassa , a susținut că Israelul a lovit teritoriul libanez de aproape 3.500 de ori de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională: armistițiul a redus atacurile asupra Beirutului, dar nu a oprit confruntările din sud, menținând presiunea pe infrastructură și pe capacitatea statului libanez de a gestiona strămutările. Armistițiul intermediat de SUA a fost anunțat pe 16 aprilie și a intrat în vigoare după miezul nopții de 17 aprilie, în condițiile în care trupele israeliene erau încă poziționate în profunzime în sudul Libanului. În acest interval, luptele dintre Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, au continuat în sudul țării. Cifrele invocate de Beirut și lipsa unui răspuns israelian Într-o reuniune a cabinetului, Menassa a declarat că, între 17 aprilie și 7 iunie, Israelul ar fi efectuat: 3.491 de lovituri aeriene; 407 explozii controlate; șase operațiuni de demolare. Potrivit aceleiași surse, acțiunile ar fi dus la distrugerea completă a unor sate din sudul Libanului. Statisticile au fost făcute publice ulterior pe platforma X de biroul premierului Nawaf Salam . Armata israeliană nu a răspuns, până la momentul relatării, unei solicitări de comentariu. Presiune pe capacitatea de cazare, pe fondul strămutărilor Premierul Nawaf Salam a spus că ultima escaladare dintre Iran și Israel a generat noi valuri de strămutări, complicând eforturile Libanului de a caza familiile care și-au părăsit locuințele. Conform datelor citate, peste un milion de persoane – aproximativ o cincime din populația Libanului – au fost strămutate în urma loviturilor Israelului și a avertismentelor de evacuare emise în întreaga țară după izbucnirea războiului, pe 2 martie. Context regional: schimb de lovituri și blocaj în discuțiile pentru un acord durabil Hezbollah a continuat să tragă asupra Israelului și a respins discuțiile mediate de SUA între oficiali libanezi și israelieni pentru un acord de durată, care să consolideze armistițiul existent. Duminică, Israelul a lovit suburbiile din sudul Beirutului, ca reacție la lovituri ale Hezbollah în nordul Israelului. În continuare, Teheranul a bombardat nordul Israelului, iar Israelul a răspuns cu tiruri asupra unor locații din Iran. [...]
