Știri
Știri din categoria Externe
Lionel Messi spune că presiunea unei finale de Cupă Mondială se gestionează prin plăcerea jocului, nu prin teamă, într-o declarație publicată de Al Jazeera înaintea ultimului act al competiției.
Potrivit materialului, Messi afirmă că a învățat încă din copilărie, jucând fotbal, să se bucure de joc, iar această abordare l-a ajutat să nu fie dominat de presiune. Mesajul vizează direct dimensiunea psihologică a performanței la nivel înalt, într-un moment în care atenția publică și miza sportivă ating vârful.
Declarația este publicată la 18 iulie 2026, în contextul apropierii finalei Cupei Mondiale. Sursa nu oferă detalii suplimentare despre adversar, locul de disputare sau alte elemente logistice ale finalei.
Recomandate
Donald Trump a reluat criticile la adresa selecționerului Angliei după semifinala pierdută cu Argentina , ironizând că echipa l-a transformat pe căpitanul Harry Kane într-un „jucător defensiv”, potrivit Al Jazeera . Declarația vine în contextul reacțiilor la înfrângerea Angliei în semifinala Cupei Mondiale, Trump adăugându-se valului de critici privind schimbările făcute de Thomas Tuchel , descrise de sursă drept „substituții defensive”. Materialul, publicat pe 18 iulie 2026 în format NewsFeed, nu oferă detalii suplimentare despre locul sau cadrul în care Trump a făcut comentariul și nici despre scorul partidei. [...]
Escaladarea SUA–Iran lovește direct infrastructura energetică și riscă să tensioneze aprovizionarea globală , pe fondul scăderii traficului prin Strâmtoarea Ormuz și al creșterii prețului petrolului peste 86 de dolari/baril, potrivit Mediafax . Washingtonul a atacat vineri poduri, instalații energetice și un port important din Iran, iar Teheranul a răspuns cu lovituri cu rachete asupra unor state aliate ale SUA din regiune, inclusiv Qatar și Kuweit. Miza imediată este controlul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze. Ținte în sudul Iranului: poduri, porturi și infrastructură energetică Armata americană a transmis că atacurile au vizat zeci de obiective militare și infrastructură folosită de Iran. Printre ținte s-au numărat poduri din provincia Hormozgan, descrise ca având rolul de a izola portul Bandar Abbas de restul țării, și un turn de supraveghere din portul Chabahar, pe care Comandamentul Central al SUA îl leagă de o rețea utilizată de Gardienii Revoluției pentru monitorizarea navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Un element cu impact economic direct este confirmarea, de către autoritățile iraniene, că infrastructura energetică a fost afectată. Ministerul Energiei a cerut populației din sudul țării să reducă consumul de electricitate. Teheranul susține că atacurile americane din ultimele zile au provocat moartea a cel puțin 46 de persoane și rănirea a peste 400; opt persoane ar fi fost ucise într-un atac asupra unui pod, produs vineri. Represalii în Golf: apă potabilă și electricitate, lovite în Kuweit Iranul a lansat rachete asupra mai multor state din Golf. În Qatar au fost emise de două ori alerte pentru populație, iar apărarea antiaeriană a interceptat proiectilele; Ministerul de Interne a anunțat că un copil a fost rănit de fragmente rezultate în urma interceptărilor. În Kuweit, Iranul a atacat o instalație de producere a apei potabile prin desalinizare și o centrală electrică. Autoritățile au anunțat că incendiul rezultat a fost stins, dar evaluarea pagubelor continuă. Potrivit informațiilor din articol, aproximativ 90% din apa potabilă a Kuweitului provine din instalații de desalinizare, ceea ce amplifică riscul operațional pentru alimentarea populației și a economiei. Ministerul Apărării din Kuweit a mai anunțat că atacuri cu drone asupra unor baze militare au rănit mai mulți militari. Separat, armata iordaniană a interceptat trei rachete lansate de Iran, iar explozii au fost raportate și în nordul Irakului. Strâmtoarea Ormuz: trafic în scădere, petrolul trece de 86 dolari/baril Conflictul se concentrează tot mai mult asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care, „în perioade normale”, tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. După izbucnirea războiului, Iranul a restricționat traficul maritim, iar SUA au răspuns prin intensificarea loviturilor asupra infrastructurii iraniene și prin reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În acest context, traficul prin strâmtoare a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, iar prețul petrolului a depășit 86 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind aprovizionarea globală cu energie. Fără semne de detensionare Președintele Donald Trump a declarat: „Câștigăm în Iran” Armata americană a anunțat că a desfășurat a șaptea noapte consecutivă de atacuri asupra Iranului, iar conflictul continuă „fără perspective clare de încetare”, pe măsură ce cresc atât bilanțul victimelor, cât și distrugerile, într-o regiune critică pentru securitatea energetică mondială. [...]
Polonia și Ucraina încearcă să dezamorseze un conflict diplomatic cu potențial de a afecta cooperarea strategică , după ce premierul polonez Donald Tusk a salutat „foaia de parcurs” în cinci puncte prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru reducerea tensiunilor bilaterale, potrivit Kyiv Post . Mesajul lui Tusk vine după săptămâni de fricțiuni alimentate de dispute istorice. Premierul polonez a transmis pe platforma X că Varșovia este pregătită pentru „un dialog serios și prietenos” atât pe temele care unesc, cât și pe cele care divid cele două țări. Planul a fost discutat în urma unei reuniuni la nivel înalt conduse de Zelenski, dedicată relației cu Polonia. Liderul ucrainean a insistat asupra nevoii de relații „de bună vecinătate, egale și reciproc avantajoase”, construite pe respect, și a mulțumit Poloniei pentru sprijinul militar, politic și logistic oferit de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022. Zelenski a mai afirmat că apărarea independenței Ucrainei contribuie direct la securitatea Poloniei. Ce include planul în cinci puncte Potrivit publicației, Zelenski propune o combinație de măsuri diplomatice și pași concreți pe dosarele sensibile: Acțiune diplomatică : măsuri țintite prin canale diplomatice pentru a gestiona punctele imediate de fricțiune dintre Kiev și Varșovia. Transparență arhivistică : deschiderea unor documente deținute de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de serviciul de informații externe, legate de evenimentele tragice din Volînia din secolul XX. Permise pentru exhumări : acordarea unui număr „substanțial” de permise pentru căutări și exhumări și extinderea cooperării cu specialiști polonezi. Dialog societal : noi formate pentru comunicare directă, implicare istorică și dialog cultural între societățile ucraineană și poloneză. Consolidare instituțională : creșterea finanțării și a capacității operaționale a Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, pentru a reprezenta mai eficient perspectiva istorică a Ucrainei. De ce contează: miza este menținerea cooperării în plin război Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în luna mai, după ce Zelenski a acordat unei unități militare ucrainene titlul onorific „Eroii Armatei Insurecționale Ucrainene” (UPA), decizie criticată în Polonia pe fondul dezacordurilor istorice privind rolul UPA în tragedia din Volînia, care a implicat civili polonezi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Schimbul recent de mesaje indică faptul că ambele guverne caută să reducă tensiunile și să protejeze cooperarea strategică, în contextul în care Ucraina continuă să se apere împotriva agresiunii ruse, mai notează aceeași sursă. [...]
Publicarea imaginilor cu atentatul din Monaco ridică miza anchetei și expune o operațiune cu ramificații internaționale , după ce Parchetul General al Ucrainei a făcut publică o înregistrare care surprinde momentul exploziei, considerată „o probă cheie” în dosar, potrivit Adevărul . Atacul a avut loc pe 29 iunie și l-a vizat pe oligarhul ucrainean Vadim Ermolaiev (58 de ani), care are și cetățenie cipriotă. Ermolaiev, partenera sa și fiul lor de 13 ani au fost răniți după detonarea unui dispozitiv exploziv în clădirea în care locuiau; toate cele trei victime au supraviețuit și sunt internate în spital. Ce arată înregistrarea și de ce contează pentru anchetă Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, a spus că anchetatorii au recuperat materialul video deși suspecții ar fi încercat să îl distrugă. „Anchetatorii au recuperat una dintre probele cheie pe care suspecţii încercaseră să le distrugă” Potrivit acestuia, imaginile provin de la o cameră de supraveghere instalată în apropierea locului faptei, „în prealabil”, pentru a confirma executarea „contractului”. În filmarea de aproximativ 40 de secunde se vede o persoană care lasă o geantă în fața intrării într-un imobil și pleacă. La scurt timp, dispozitivul explodează chiar când un bărbat, o femeie și un adolescent ajung în fața clădirii. Suspectă principală, găsită moartă; doi suspecți arestați în Ucraina În dosar este menționată Anastasia Berezovska, o ucraineancă de 39 de ani, suspectată că ar fi plasat bomba. Ea a fost găsită moartă, împușcată în cap, în apropiere de Kiev, la câteva zile după atentat. Autoritățile din Monaco o căutau prin Interpol pentru tentativă de omor, amplasarea unui dispozitiv exploziv într-un loc public și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. După descoperirea cadavrului, anchetatorii ucraineni au arestat doi suspecți — un fost polițist și un ofițer activ al Direcției Principale de Informații (GUR) din cadrul Ministerului Apărării — acuzați de uciderea femeii. Atentatul a produs un șoc în Monaco, stat asociat cu un nivel ridicat de securitate și cu o comunitate formată în mare parte din persoane foarte înstărite. [...]
Protestele împotriva ambasadorului SUA au forțat măsuri sporite de securitate la Veneția , într-un weekend în care orașul găzduiește și Festa del Redentore, eveniment care atrage anual mii de localnici și turiști, potrivit Adevărul . Nemulțumirea a fost alimentată de sosirea diplomatului Tilman Fertitta la bordul superiahtului său, percepută de organizatori ca o sfidare într-un oraș deja tensionat de turismul de lux și evenimentele exclusiviste. Manifestația de vineri a vizat atât prezența ambasadorului, cât și dispozitivul de securitate întărit înaintea unor evenimente importante din oraș, relatează The Independent. Fertitta, miliardar numit ambasador de președintele Donald Trump, se află într-un turneu pe coastele Italiei la bordul iahtului „Boardwalk”, lung de 117 metri, în cadrul „Freedom 250 Coastal Diplomacy Tour”, potrivit Reuters, citată de News.ro. Marș cu circa 300 de participanți și incidente minore Aproximativ 300 de persoane au participat la marș, cu pancarte precum „Fertitta trebuie să plece”, „Nu e loc pentru miliardari” sau „Veneția nu trebuie folosită”. Protestatarii au încercat să ajungă în zona Riva dei Sette Martiri, unde era ancorat iahtul, însă au fost opriți de forțele de ordine, iar presa italiană a relatat incidente minore între manifestanți și polițiști. O parte dintre participanți și-au exprimat și solidaritatea cu populația palestiniană și au criticat politica externă a administrației americane. Context: presiune pe oraș și critică la adresa „turismului de lux” Autoritățile locale au întărit securitatea pe fondul protestelor anunțate și al desfășurării în weekend a Festa del Redentore, sărbătoare care comemorează sfârșitul epidemiei de ciumă din secolul al XVI-lea și aduce anual mii de oameni la artificii și ceremonii religioase în lagună. Organizatorii, inclusiv centrul social Morion, spun că îl consideră pe Fertitta un simbol al politicilor promovate de Donald Trump și critică impactul marilor evenimente și al turismului de lux asupra orașului istoric. Alianța Verde și de Stânga din Italia (AVS) a acuzat guvernul că ar fi mobilizat un număr excesiv de polițiști pentru securizarea vizitei ambasadorului. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit , pe fondul intensificării atacurilor Iranului asupra navelor comerciale, iar tot mai multe companii evită una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit news.ro . Experții din industrie avertizează că zona a revenit la „cel mai grav scenariu” pentru transportul maritim, pe măsură ce riscurile operaționale cresc și asigurarea securității devine incertă. Directorul general al companiei de evaluare a riscurilor maritime Marisk, Dimitris Maniatis, spune că îngrijorarea echipajelor este la cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului, într-o analiză organizată de Lloyd’s List Intelligence . „Nimeni nu mai este dispus să navigheze prin zonă.” Atacuri confirmate și presiune asupra rutelor comerciale Potrivit Organizației Maritime Internaționale (IMO), cel puțin nouă nave au fost atacate începând din 6 iulie, în contextul în care Iranul ar încerca să forțeze vasele comerciale să folosească ruta prin apele sale teritoriale, în locul culoarului internațional protejat de forțele navale americane de-a lungul coastelor Omanului. În apropierea coastelor Omanului, marți, un marinar a murit și alți trei au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Al Bahyah. În aceeași zi, alți 11 membri ai echipajului au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Mombasa B. Experții din industrie afirmă că Iranul folosește rachete antinavă, iar riscul minelor marine face ca ruta principală prin Strâmtoarea Ormuz să fie considerată extrem de periculoasă. Efect imediat: scădere abruptă a tranzitului Deși președintele american Donald Trump a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor iraniene, după reinstaurarea blocadei navale americane împotriva Iranului, în practică traficul s-a redus puternic. Potrivit companiei de analiză Kpler, doar opt nave au traversat Strâmtoarea Ormuz joi, față de 15 cu o zi înainte. Înainte de izbucnirea conflictului, peste 100 de nave tranzitau zilnic această rută. Riscul se extinde și spre Marea Roșie În paralel, SUA au lansat șase valuri de lovituri aeriene împotriva Iranului ca răspuns la atacurile asupra petrolierelor, iar Teheranul a ripostat cu atacuri asupra unor aliați ai Washingtonului din Golf. Iranul și rebelii houthi din Yemen amenință acum și traficul din Marea Roșie, menționată ca rută alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite. Analiștii avertizează că reluarea normală a transportului maritim ar depinde de garanții credibile de securitate din partea ambelor tabere, însă, deocamdată, escaladarea conflictului continuă să descurajeze armatorii și echipajele. [...]
