Știri
Știri din categoria Externe
Boicotul opoziției riscă să golească de conținut consultările pentru noul premier, într-un moment în care Republica Moldova are un guvern interimar după demisia neașteptată a premierului Alexandru Munteanu. Potrivit news.ro, președinta Maia Sandu începe vineri și sâmbătă consultările cu grupurile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.
Demisia lui Alexandru Munteanu a fost anunțată pe 3 iulie, la opt luni de la preluarea mandatului. Din 8 iulie, interimatul funcției de premier este asigurat de vicepremierul Eugeniu Osmochescu, responsabil de economie și digitalizare.
Majoritatea formațiunilor de opoziție au anunțat că nu vor participa la discuțiile cu șefa statului, relatează NewsMaker.
Concret, pentru consultările programate vineri, opoziția se poziționează astfel:
Deputatul Alexandru Verșinin (Democrația Acasă) a condiționat participarea de caracterul public al discuțiilor:
„Dacă doamna președintă va binevoi să se coboare din turn și să vorbească cu presa, cu cetățenii și să răspundă la întrebările presei, o invităm și îi spunem «bun venit». Dar dacă în urma consultărilor va fi publicat pe site-ul Președinției un video scurt de 30 de secunde, fără sunet, fără dezbaterile care au loc în urma acestor consultări, noi, fracțiunea «Democrația Acasă», nu o să participăm la acest circ”.
Comuniștii își justifică refuzul prin cererea de alegeri anticipate atât pentru Parlament, cât și pentru președinte, potrivit declarațiilor lui Vladimir Voronin. În Blocul „Alternativa”, liderul MAN, Ion Ceban, anunțase anterior neparticiparea, iar deputatul Ion Chicu a spus că nu vede sensul consultărilor în condițiile în care fracțiunea nu are majoritate politică. Socialiștii conduși de Igor Dodon au transmis, la rândul lor, că nu intenționează să meargă la Președinție.
În plan constituțional, consultările vizează fracțiunile parlamentare, iar președinta invită „exclusiv fracțiunile constituite în Parlament”, conform procedurii descrise în articol.
Parlamentul de la Chișinău este dominat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, care deține 55 din cele 101 mandate, adică majoritatea absolută. Socialiștii au al doilea grup parlamentar, cu 17 deputați, iar restul opoziției este fragmentat între mai multe formațiuni.
Liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că partidul analizează atât varianta unui candidat din interiorul formațiunii, cât și a unei persoane din afara partidului. El a confirmat că printre numele discutate se află ministrul educației Dan Perciun și antreprenorul Vasile Tofan.
Grupul parlamentar al PAS urmează să se reunească vineri pentru a decide numele candidatului cu care va merge la consultările convocate de Maia Sandu și programate pentru sâmbătă, 11 iulie. În paralel, boicotul anunțat de o parte importantă a opoziției mută miza consultărilor spre decizia internă a majorității, în condițiile în care PAS poate susține singur o nominalizare în Parlament.
Recomandate
Donald Trump a demis conducerea Comisiei de Asistență Electorală, iar agenția riscă să rămână blocată operațional cu luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie 2026 , întrucât deciziile sale necesită votul a cel puțin trei comisari, potrivit Antena 3 . Comisia de Asistență Electorală (EAC) este o agenție federală creată în 2002, cu rol în certificarea echipamentelor de vot și în distribuirea a „sute de milioane de dolari” sub formă de ajutor electoral federal. Mișcarea are loc în contextul pregătirilor pentru alegerile de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional EAC este condusă de patru comisari. La începutul anului, doi republicani din conducere au demisionat, conform USA Today. Ceilalți doi membri, numiți de Partidul Democrat, au fost informați joi, prin e-mail, că sunt demiși. Mesajul transmis de la Casa Albă precizează: „În numele președintelui Donald J. Trump, vă scriu pentru a vă informa că mandatul dumneavoastră de comisar al Comisiei de Asistență Electorală încetează cu efect imediat.” Consecința imediată indicată în material este una de funcționare: orice acțiune a EAC necesită aprobarea a trei dintre cei patru oficiali, iar găsirea înlocuitorilor „ar putea dura luni”, ceea ce poate întârzia decizii legate de certificări și de alocarea fondurilor federale pentru alegeri. Contextul conflictului și reacțiile politice Trump s-a aflat „de mai mult timp” în conflict cu EAC, după ce a presat agenția să includă pe formularele de înregistrare a alegătorilor o cerință privind dovada cetățeniei; demersul a fost însă „în mare parte blocat de instanțe”, potrivit informațiilor citate. Democrații au criticat demiterile. Secretarul de stat din Arizona, Adrian Fontes, le-a numit „iresponsabile și periculoase”, cu potențial de a produce haos. Senatorul Mark Warner (Virginia) a cerut o explicație imediată din partea administrației, iar Michael Waldman, director executiv al Centrului Brennan pentru Justiție , a spus că demiterile sunt „deosebit de îngrijorătoare” în contextul acuzațiilor privind tentative de influențare a alegerilor. Casa Albă a justificat decizia prin dreptul președintelui „de a demite persoane care nu sunt pe deplin aliniate” cu misiunea de a asigura securitatea alegerilor și numărarea „fiecărui vot legal”. Ce urmează Potrivit materialului, miza imediată este capacitatea EAC de a lua decizii în perioada premergătoare alegerilor intermediare: fără comisari suficienți pentru a atinge pragul de trei voturi, activitatea agenției poate rămâne blocată până la numirea și instalarea unor înlocuitori, proces care ar putea dura luni. [...]
Ungaria intră în EPPO, iar decizia poate accelera deblocarea fondurilor UE pentru Budapesta, în condițiile în care accesul la bani europeni a fost condiționat de progrese în combaterea corupției, potrivit Agerpres . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat că Ungaria se va alătura Parchetului European (EPPO), instituția UE care investighează fraudele și corupția ce afectează bugetul Uniunii. În comunicatul citat, von der Leyen a calificat decizia drept un „pas binevenit” și a susținut că ungurii vor avea „o garanție” că fondurile UE sunt folosite în interesul lor. Miza este direct legată de finanțarea europeană: șefa executivului european a declarat în luna mai că, după o întâlnire cu noul prim-ministru ungar, Peter Magyar, Uniunea Europeană va debloca 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) pentru Budapesta, fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor privind corupția. Ce se schimbă în arhitectura de control a fondurilor UE EPPO este mecanismul prin care UE urmărește penal infracțiunile care prejudiciază bugetul european, iar aderarea Ungariei înseamnă, în practică, integrarea într-un cadru comun de anchetă și urmărire penală pentru astfel de cazuri. Până acum, 24 din cele 27 de state membre participau la EPPO. Singurele excepții rămase sunt Irlanda și Danemarca, iar Ungaria era, până la acest anunț, a treia țară din afara mecanismului. [...]
Atacurile ucrainene în adâncime cresc costul economic al războiului pentru Rusia , însă Kievul este „încă departe de o cotitură” pe front, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un bilanț publicat pe Telegram și relatat de Agerpres . Sîrski susține că, de la începutul anului, Ucraina a lovit 697 de ținte în Rusia cu atacuri cu rază lungă de acțiune, iar efectul cumulat ar fi generat „pierderi economice directe și indirecte” de peste 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). În același timp, el avertizează că aceste lovituri nu se traduc automat într-o schimbare decisivă a dinamicii militare. Costuri economice și presiune pe lanțul de aprovizionare cu carburant În bilanțul citat, șeful armatei ucrainene indică drept efect al loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse apariția unor penurii de carburant „în numeroase regiuni ruse și în Crimeea ”, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia în 2014. Mesajul sugerează o strategie de a afecta capacitatea de susținere logistică și economică a efortului de război, prin țintirea unor active energetice. Frontul: ritm ofensiv mai lent, dar fără „cotitură” Sîrski afirmă că Rusia nu și-ar fi atins obiectivele ofensivei, deși ar fi beneficiat de „aproape dublul efectivelor și al echipamentelor”. Potrivit acestuia, forțele ruse, care desfășurau anterior „operațiuni ofensive intense pe 13 axe”, ar mai continua acum doar pe „șase sau șapte” și ar înregistra pierderi grele, în timp ce Ucraina aplică o „strategie de epuizare” a adversarului. Totuși, comandantul-șef avertizează că Moscova își menține obiectivele militare în estul Ucrainei și că intensitatea atacurilor aeriene crește. „Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile.” Context: angajamente NATO și discuția despre Patriot Declarațiile vin la două zile după summitul NATO de la Ankara , unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale privind apărarea antiaeriană. În același context, președintele american Donald Trump a anunțat un acord de principiu pentru autorizarea producției sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru contracararea rachetelor balistice rusești. Pentru mediul economic, mesajul central rămâne că războiul continuă să se extindă în zona infrastructurilor critice, iar costurile invocate de Kiev indică o intensificare a dimensiunii economice a conflictului, chiar dacă o schimbare decisivă pe front nu este, deocamdată, anticipată de conducerea militară ucraineană. [...]
Camera inferioară a parlamentului Japoniei a adoptat un proiect de lege pentru a gestiona riscul unei crize de succesiune imperială , pe fondul regulilor actuale care permit doar succesiunea masculină și al faptului că familia imperială mai are „doar un singur tânăr moștenitor”, potrivit Agerpres , care citează AFP. Inițiativa legislativă a fost adoptată vineri de camera inferioară și este prezentată ca un răspuns la o „criză iminentă” de succesiune, generată de regula strict masculină în vigoare. Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din această sursă, detalii despre conținutul proiectului de lege, calendarul următorilor pași parlamentari sau eventualele modificări concrete propuse. [...]
Mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă să țină în viață negocierile SUA–Iran , într-un moment în care escaladarea militară riscă să blocheze atât acordul nuclear, cât și obiectivul imediat al Washingtonului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz , potrivit Axios . Miza este una operațională și economică: deși președintele Donald Trump a declarat miercuri că memorandumul de înțelegere (MOU) SUA–Iran și armistițiul sunt „terminate” și a ordonat două runde de lovituri aeriene, administrația americană ar urmări în continuare evitarea unui război total și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru transportul de energie. Ce fac mediatorii și cine este implicat Surse din țările mediatoare și un oficial american spun că mai mulți actori regionali au intensificat contactele diplomatice pentru a reduce tensiunile și a reporni negocierile pe dosarul nuclear. În discuții sunt implicați oficiali din: Qatar Pakistan Turcia Egipt Arabia Saudită Aceștia ar fi avut miercuri mai multe convorbiri telefonice atât cu partea americană, cât și cu cea iraniană, în încercarea de a stabiliza situația și de a preveni prăbușirea MOU. Unul dintre interlocutorii regionali citați de publicație afirmă că există „eforturi diplomatice extinse” pentru a obține mai întâi o înțelegere de detensionare, apoi pentru a fixa o dată pentru o nouă rundă de negocieri între echipele tehnice. Semnale de detensionare după două zile de schimburi de foc După două zile de schimburi de foc între SUA și Iran, ziua de joi a fost „mult mai calmă”, notează Axios. În pofida unor relatări din presa iraniană despre explozii în sudul Iranului, oficiali americani au spus că armata SUA nu a efectuat noi lovituri joi, iar un oficial american a pus acest lucru pe seama eforturilor de detensionare. Pozițiile părților: acuzații privind încălcarea MOU și „performanța” acordului Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , i-a transmis comandantului militar pakistanez, mareșalul Asim Munir, că atacurile și retorica SUA ar reprezenta încălcări ale MOU, potrivit unei declarații publicate pe canalul său de Telegram. De partea americană, după o reuniune a lui Trump cu echipa sa de securitate națională, un oficial a spus că administrația este „încă angajată să găsească o rezolvare” și că discuțiile la nivel tehnic continuă pentru un acord nuclear. „Președintele Trump și-a exprimat foarte clar sentimentele ieri, fără echivoc. Atacurile Iranului asupra acestor nave nevinovate sunt acte de terorism. MOU este bazat pe performanță, iar acțiunile Iranului constituie o performanță eșuată la un nivel inacceptabil.” De ce contează pentru regiune și pentru piețe Dincolo de disputa politică, efortul mediatorilor vizează limitarea riscului ca escaladarea să se transforme într-un conflict mai amplu, cu efecte directe asupra securității maritime și a fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz. În acest cadru, menținerea negocierilor tehnice și a unui canal de comunicare devine un instrument de management al riscului, chiar și în condițiile în care Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc de încălcarea MOU. Ce urmează, potrivit sursei: mediatorii încearcă să obțină mai întâi o înțelegere de detensionare, apoi să stabilească o nouă rundă de negocieri între echipele tehnice, însă articolul nu indică un calendar concret. [...]
Un zbor Ryanair a revenit de urgență la Salonic după o avarie la motor care a dus la depresurizarea cabinei , iar un pasager a fost rănit ușor, potrivit Biziday . Incidentul ridică miza pe partea de siguranță operațională și pe ancheta tehnică ce va stabili cauza defecțiunii. Aeronava zbura de la Salonic la München, iar piloții au detectat problema la motor când avionul se afla deasupra Macedoniei de Nord, decizând întoarcerea la Salonic. În timpul coborârii, o bucată din motorul avariat s-a desprins, a lovit un geam al cabinei și l-a spart, ceea ce a dus la depresurizare. În urma depresurizării, măștile de oxigen au căzut automat, iar în cabină s-a instalat panica. Un pasager de naționalitate sârbă, aflat lângă fereastră, a fost aspirat parțial spre exterior, însă a fost prins și tras înapoi de soția sa și de alți pasageri. Sindicatul național al sanitarilor din Grecia (POEDIN) a apreciat că situația a fost „foarte aproape de o tragedie”. Autoritățile au precizat că incidentul nu a implicat nicio breșă în fuselaj. La Aeroportul „Macedonia” din Salonic au fost activate procedurile de urgență, iar aeronava a fost dusă într-o zonă specială, cu pompieri, ambulanțe, poliție și alte servicii în alertă. Patru pasageri au fost transportați la spital preventiv; majoritatea au fost tratați și externați, în timp ce pasagerul sârb a rămas internat pentru investigații suplimentare. Ryanair a trimis o aeronavă de schimb, iar autoritățile aeronautice competente desfășoară o anchetă pentru a stabili cauza defecțiunii motorului. (Surse alternative menționate: Euronews și Ekathimerini.) [...]
