Știri
Știri din categoria Externe
Parlamentul nord-coreean l-a reales pe Kim Jong-un în funcția de președinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat, potrivit Mediafax, care citează agenția oficială KCNA, preluată de Le Figaro. Funcția este prezentată drept poziția supremă în arhitectura de decizie și guvernare a Coreei de Nord.
Decizia a fost luată duminică, la Phenian, în prima ședință a noului Parlament. Autoritățile au anunțat o prezență la vot de 99,9%, în contextul în care cei 687 de deputați ai noii adunări legislative au fost aleși pe 15 martie.
Presa de stat nord-coreeană susține că realegerea reflectă „voința unanimă a poporului”. Oficial, organul legislativ este Adunarea Populară Supremă, însă, în practică, deciziile importante sunt concentrate în jurul conducerii executive, dominată de Kim Jong-un, notează sursa citată.
Realegerea consolidează continuitatea conducerii din dinastia Kim. Coreea de Nord a fost fondată în 1948 de Kim Il-sung, iar puterea a fost transmisă în familie, de la Kim Jong-il la Kim Jong-un, care conduce din 2011, într-un sistem descris ca autoritar și fără competiție politică reală.
În paralel, analiști internaționali estimează că actuala sesiune a Parlamentului ar putea include discuții despre posibile modificări constituționale. Printre scenariile menționate se află definirea oficială a relațiilor dintre cele două Corei ca relații între „două state ostile”, o schimbare care ar putea avea implicații pentru stabilitatea regională.
Recomandate
Criza energetică declanșată de războiul din Iran împinge unele state spre săptămâna de 4 zile , potrivit Antena 3 CNN . După schimbările aduse de pandemie (muncă hibridă și la distanță), presiunea pe piața energiei ar putea accelera măsuri de reducere a mobilității și a consumului, inclusiv prin comprimarea săptămânii de lucru. Articolul notează că state dependente de petrolul din Orientul Mijlociu iau măsuri de criză pe fondul războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, Sri Lanka, Filipine și Pakistan au adoptat deja săptămâna de lucru de patru zile, iar unii specialiști apreciază că această soluție ar putea rămâne în vigoare și după trecerea șocului inițial. În Sri Lanka, guvernul a decis pe termen nedeterminat ca miercurea să fie zi nelucrătoare pentru angajații de la stat, nu ca măsură socială, ci ca reacție la penuria de țiței și la creșterea cotațiilor. Textul mai arată că „ce a început în Asia” ar putea fi preluat mai larg, în timp ce britanicii și australienii sunt deja îndemnați să lucreze de acasă, pe fondul acelorași presiuni energetice, relatează Fortune, citată de Antena 3 CNN. „Nu văd acest lucru ca un model pentru SUA și Marea Britanie, cel puțin pe termen lung, deoarece creșterea bruscă actuală a costurilor cu combustibilul este temporară”, spune Wladislaw Rivkin, profesor britanic. Pe lângă ajustări ale programului de lucru, guvernele din Asia au trecut și la raționalizarea carburanților. Sri Lanka a introdus obligativitatea înregistrării pentru un „permis național de combustibil” și a limitat achizițiile de benzină și motorină la 15 litri pe săptămână de persoană, în timp ce Vietnam a cerut menținerea unor stocuri ridicate, iar Thailanda își administrează rezerva de petrol, estimată la aproximativ două luni, și caută surse interne alternative de energie. [...]
Cuba spune că armata se pregătește pentru o posibilă agresiune americană , relatează Agerpres , citând AFP, după declarațiile viceministrului cubanez de externe Carlos Fernandez de Cossio într-un interviu acordat postului NBC. „Armata noastră este mereu pregătită. De fapt, ea se pregătește zilele acestea pentru posibilitatea unei agresiuni militare. Privind la ceea ce se întâmplă în lume, am fi naivi să nu o facem”, a spus oficialul cubanez. În același timp, diplomatul a susținut că guvernul de la Havana încearcă să evite o escaladare suplimentară a relațiilor cu Washingtonul și cu președintele Donald Trump. El a adăugat că autoritățile cubaneze nu văd motive care să justifice o astfel de acțiune, exprimând speranța că scenariul nu se va materializa. Carlos Fernandez de Cossio a mai afirmat că Cuba nu își dorește un conflict cu SUA și că, deși consideră legitimă protejarea țării, este dispusă la discuții. Potrivit acestuia, Havana ar fi pregătită „să se așeze la masă” pentru negocieri. Contextul invocat în material include intensificarea presiunii economice a SUA, după ce Washingtonul ar fi blocat complet aprovizionarea cu combustibil a Cubei, în urma capturării președintelui venezuelean Nicolas Maduro, descris ca furnizor de petrol pentru insulă. În paralel, Donald Trump a făcut declarații despre preluarea Cubei și „eliberarea” acestei țări , fără detalii, și a susținut anterior că guvernul cubanez „va cădea foarte curând”. Separat, presa americană a relatat despre contacte între secretarul de stat Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului președinte cubanez Raul Castro, descrise mai degrabă ca interacțiuni decât negocieri, cu referiri la posibile reforme economice graduale și la o retragere treptată a sancțiunilor americane impuse Cubei încă din perioada Războiului Rece. [...]
Secretarul Trezoreriei SUA spune că Washingtonul are „bani din belșug” pentru războiul cu Iranul , potrivit Reuters . Declarația îi aparține lui Scott Bessent și a fost făcută duminică, în contextul în care administrația americană pregătește o solicitare de fonduri suplimentare către Congres pentru a menține armata „bine aprovizionată” pe termen mai lung. „Avem din belșug bani pentru a finanța acest război. Este vorba de fonduri suplimentare. Președintele Trump a consolidat armata, așa cum a făcut-o în primul său mandat și așa cum procedează acum în al doilea mandat, și dorește să se asigure că armata va fi bine aprovizionată în viitor.” În emisiunea „Meet the Press” de la NBC News , Bessent a exclus și varianta majorării taxelor pentru finanțarea războiului. În paralel, solicitarea armatei americane pentru 200 de miliarde de dolari în fonduri suplimentare întâmpină opoziție în Congres, unde democrați și o parte dintre republicani pun sub semnul întrebării necesitatea, după alocările consistente pentru apărare din anul trecut. Bessent a susținut cererea, fără să confirme suma, iar administrația nu a trimis încă o solicitare formală către Senat și Camera Reprezentanților, precizând că cifra ar putea fi modificată. Secretarul Apărării, Pete Hegseth , a argumentat recent că fondurile suplimentare sunt necesare „pentru a ne asigura că suntem finanțați corespunzător pentru ceea ce s-a făcut și pentru ceea ce s-ar putea să trebuiască să facem în viitor” și a respins ideea unor majorări de impozite. Potrivit reprezentanților administrației, primele șase zile ale războiului cu Iranul au costat peste 11 miliarde de dolari, iar primele estimări indică faptul că acesta ar putea deveni cel mai costisitor conflict pentru SUA de la războaiele prelungite din Irak și Afganistan. În plan bugetar, Congresul condus de republicani a aprobat deja finanțări ridicate pentru armată de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în ianuarie 2025. Luna trecută, Trump a promulgat legea alocărilor pentru apărare pentru anul fiscal 2026, cu o finanțare de aproximativ 840 de miliarde de dolari, iar vara trecută a fost adoptat un pachet de reduceri de taxe și cheltuieli care a inclus 156 de miliarde de dolari pentru apărare. Bessent a apărat și decizia administrației de a ridica sancțiunile asupra petrolului iranian și rus, susținând că măsura ar limita riscul scumpirii petrolului la 150 de dolari pe baril și ar reduce veniturile totale ale Iranului și Rusiei; el a adăugat că o analiză a Trezoreriei ar indica un câștig suplimentar maxim de 2 miliarde de dolari pentru Rusia din veniturile petroliere. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Putin ar putea profita de un război prelungit în Iran , pe fondul riscului de penurie de rachete pentru apărarea aeriană a Ucrainei, relatează Digi24 . Președintele ucrainean a spus că un conflict de durată în Orientul Mijlociu ar putea consuma resurse militare care altfel ar ajunge la Kiev. Într-o declarație pentru BBC, Zelenski a invocat ritmul de producție al rachetelor Patriot în SUA și consumul ridicat de muniție în primele zile ale războiului din Orientul Mijlociu, susținând că această presiune ar duce, în timp, la diminuarea stocurilor disponibile. În acest context, el a afirmat că Moscova ar avea de câștigat dacă resursele occidentale se concentrează în altă parte. „Pentru Putin, un război îndelungat în Iran este un avantaj”, a spus Zelenski, pe măsură ce resursele se epuizează. Zelenski a legat și tema sancțiunilor de capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul, afirmând că relaxarea măsurilor restrictive a dus la creșterea vânzărilor de țiței ale Rusiei. El a cerut aliaților să mențină presiunea, inclusiv asupra flotei „din umbră” (rețeaua de nave folosite pentru a transporta petrol ocolind restricțiile), susținând că astfel de transporturi ar trebui oprite și blocate. Pe componenta diplomatică, liderul ucrainean a declarat că Ucraina acceptă negocieri de pace „la orice dată și în orice loc”, dar nu pe teritoriul Rusiei. Potrivit lui Zelenski, partea americană s-a declarat dispusă să găzduiască discuții în SUA, însă Rusia s-ar opune unei astfel de întâlniri, iar Kievul spune că se concentrează pe propunerea americană privind data și locul. Separat, discuțiile dintre Ucraina și SUA au continuat duminică, după întâlnirea de sâmbătă de la Miami. Negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov , a declarat că au fost abordate „următorii pași” ai negocierilor, în condițiile în care Kievul insistă pentru reluarea discuțiilor trilaterale cu Rusia; echipa americană i-a inclus pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. [...]
Ministrul ungar de Externe este acuzat că ar fi transmis Moscovei informații confidențiale ale UE , potrivit Washington Post . Budapesta respinge acuzațiile și susține că este vorba despre informații false. Conform investigației Washington Post, Péter Szijjártó ar fi informat „de ani de zile” Moscova despre discuții confidențiale purtate în cadrul reuniunilor Uniunii Europene, pe baza declarațiilor unui oficial european. În articol se arată că ministrul ungar l-ar fi sunat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, în pauzele reuniunilor UE, pentru a-i transmite ce s-a discutat între liderii europeni și pentru a sugera posibile linii de acțiune pentru autoritățile ruse. „Practic, la fiecare reuniune a UE din ultimii ani, Moscova a fost prezentă la masa discuțiilor”. Informațiile au generat reacții politice la Varșovia. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a scris pe X că „vestea că oamenii lui Orban informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni” și a adăugat că, din acest motiv, ia cuvântul doar când este strict necesar și spune doar cât este necesar. Ministrul ungar de Externe a respins acuzațiile tot pe X , calificând relatarea drept „știri false” și susținând că ar avea ca scop sprijinirea partidului de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar, înaintea alegerilor parlamentare. Vicepremierul și ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a reacționat la rândul său cu mesajul: „Asta ar explica multe, Peter”, referindu-se la Szijjártó. Washington Post a relatat separat că Serviciul de Informații Externe al Rusiei ar fi organizat o tentativă de asasinat împotriva lui Viktor Orban, într-o operațiune denumită „gamechanger”, pentru a-i crește șansele la alegerile parlamentare. În același context, publicația menționează date din sondaje potrivit cărora Tisza ar conduce cu 48% din intențiile de vot, față de 39% pentru Fidesz, iar alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie. [...]
Leon Panetta spune că Donald Trump nu are o ieșire clară din războiul cu Iranul , potrivit HotNews.ro , care relatează despre un interviu acordat de fostul șef al CIA publicației The Guardian. Panetta afirmă că acțiunile președintelui american au alimentat o criză pe piața globală de energie, în contextul războiului lansat împotriva Iranului la 28 februarie. Fost director al CIA (februarie 2009 – iunie 2011) și ulterior secretar al apărării (iulie 2011 – februarie 2013), Panetta susține că aparatul american de securitate națională a luat mereu în calcul capacitatea Iranului de a genera o criză prin blocarea strâmtorii Ormuz. Pe această rută trece, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate, iar pentru statele din Golful Persic reprezintă și principala cale de import pentru alimente. În interviul citat, Panetta îl acuză pe Trump că „tinde să fie naiv” în privința felului în care pot evolua evenimentele și critică modul în care președintele își susține public pozițiile, sugerând că acestea nu sunt dublate de o strategie de ieșire din conflict. „Dacă o spune și continuă să o spună, există întotdeauna o speranță că se va adeveri ceea ce spune. Însă asta fac copiii. Președinții nu fac asta” Panetta mai afirmă că uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei, într-un atac israelian sprijinit de SUA la începutul războiului, nu a fost o decizie oportună, în condițiile în care acesta a fost succedat de fiul său, Mojtaba Khamenei. În evaluarea fostului oficial, schimbarea a dus la consolidarea regimului de la Teheran și la instalarea unui lider mai tânăr, cu o poziție „mult mai dură”. În ceea ce privește blocarea strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la atacurile Statelor Unite și Israelului, Panetta consideră că situația era previzibilă și că reprezenta una dintre vulnerabilitățile majore ale unui război cu Iranul, cu potențialul de a declanșa „o criză petrolieră imensă”. El susține că Trump poate revendica o victorie, însă fără o încetare a focului nu are un rezultat concret, iar o astfel de încetare rămâne improbabilă cât timp Teheranul menține presiunea prin controlul asupra strâmtorii. [...]
