Știri
Știri din categoria Externe
Refuzul lui Judit Polgar complică planul premierului Peter Magyar de a propune un „independent” la Președinție, într-un moment în care funcția este prezentată ca instrument de „unire” a unei societăți polarizate, potrivit Agerpres.
Fosta campioană mondială la șah a anunțat pe pagina sa de socializare că nu acceptă invitația de a ocupa funcția de președinte al republicii, invocând lipsa „puterii” necesare pentru o misiune pe care o descrie drept istorică: reunirea unei națiuni divizate.
„Nu simt că am puterea de a-mi asuma responsabilitatea istorică de a uni o națiune divizată; prin urmare, nu pot accepta invitația”
În același mesaj, Polgar spune că apreciază gestul premierului de a propune „un candidat independent, situat deasupra politicii de partid” pentru funcția de președinte, „în ciuda ponderii parlamentare semnificative a partidului său”.
Potrivit informațiilor citate de Agerpres (care relatează AFP și index.hu), demersul a fost precedat de o scrisoare semnată duminică de 16 personalități din știință, cultură și sport, adresată lui Agnes Forsthoffer, președinta parlamentului, prin care se cerea ca Judit Polgar să fie invitată să candideze și să fie aleasă șef al statului.
Tot duminică, Peter Magyar a scris pe Facebook că urma să se întâlnească luni cu Polgar și că ar considera o onoare dacă aceasta ar accepta nominalizarea. În cursul zilei de luni, lidera grupului Tisza, Andrea Bujdoso, a declarat că formațiunea a convenit „în unanimitate” că Polgar ar fi cel mai potrivit candidat pentru funcția de președinte.
Refuzul public al lui Judit Polgar lasă, cel puțin deocamdată, fără piesa centrală strategia premierului de a împinge în față un nume apolitic pentru o funcție cu încărcătură simbolică, într-un context intern descris chiar de candidata vizată drept unul de divizare.
Recomandate
Întâlnirea Putin–Choe Son Hui indică o nouă etapă de coordonare Rusia–Coreea de Nord, cu potențial impact direct asupra războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Phenianul își consolidează sprijinul militar și caută în schimb ajutor economic și transferuri de tehnologie, potrivit NPR . Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin, duminică, cu ministrul de externe nord-coreean Choe Son Hui și i-a mulțumit Phenianului pentru sprijinul acordat în războiul împotriva Ucrainei, conform relatărilor din presa de stat rusă. Vizita are loc „fără un prilej evident” – cum ar fi un eveniment diplomatic multilateral sau o aniversare de stat – ceea ce a alimentat speculații că ar putea pregăti o nouă vizită în Rusia a liderului Kim Jong Un . Agenția rusă Tass a relatat că Putin a lăudat relațiile bilaterale și și-a reiterat „recunoștința față de conducerea și poporul nord-coreean” pentru sprijinul acordat operațiunilor militare din Ucraina. La rândul ei, Choe i-ar fi transmis că Kim rămâne angajat în „dezvoltarea cuprinzătoare” a relațiilor cu Rusia. De ce contează: sprijin militar contra beneficii economice și tehnologice În ultimii ani, Kim Jong Un a făcut din Rusia o prioritate de politică externă, trimițând „mii de soldați” și „cantități uriașe de arme” pentru a susține efortul de război al Moscovei, notează materialul. În schimb, ar putea primi ajutor economic și transferuri de tehnologie, pe care unii experți le consideră relevante pentru avansul capabilităților militare nord-coreene. Întâlnirea de la Moscova se înscrie într-o succesiune de contacte la nivel înalt între cele două state. Kim a mers în Extremul Orient rus pentru summituri cu Putin în 2019 și 2023, iar în iunie 2024, la Pyongyang, cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic care prevede ajutor reciproc dacă una dintre părți se confruntă cu agresiune. Atunci, Putin l-a invitat pe Kim să viziteze din nou Rusia. Context regional: apropiere și de China, blocaj cu SUA și Coreea de Sud În paralel, Kim încearcă să întărească relațiile și cu China, inclusiv printr-un summit în iunie, la Pyongyang, cu președintele Xi Jinping, în logica unei „noi Război Rece” și a unui front comun împotriva Washingtonului, potrivit articolului. Vizita lui Choe la Moscova a venit la scurt timp după schimburi de vizite la nivel înalt între Coreea de Nord și China: premierul nord-coreean Pak Thae Song, descris ca principal oficial economic al lui Kim, s-a întâlnit cu Xi la Beijing, iar Wang Huning, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, l-a vizitat pe Kim la Pyongyang în această lună. Pe canalul opus, Kim a suspendat dialogul substanțial cu Statele Unite și Coreea de Sud după eșecul diplomației nucleare cu președintele american Donald Trump în 2019. NPR notează că liderul nord-coreean a folosit războiul din Ucraina ca „diversiune” pentru a accelera programele nucleare și de rachete, cerând ca Washingtonul să renunțe la solicitarea de denuclearizare ca precondiție pentru negocieri. Ce urmează Autoritățile sud-coreene spun că monitorizează îndeaproape întâlnirile, dar au evitat să evalueze dacă Moscova și Pyongyang discută un nou summit între lideri. În lipsa unei explicații oficiale din partea Phenianului privind scopul vizitei, miza rămâne dacă această rundă diplomatică se va traduce în noi angajamente concrete – în special pe axa sprijin militar versus compensații economice și tehnologice. [...]
Incendiul de pe nava LPG „Gas Lisbon”, cu peste 3.790 de tone de propan la bord, a declanșat o intervenție complexă și alerte de navigație în Zona Economică Exclusivă a României , după ce vasul a fost „lovit” în larg, în drum spre Ucraina, potrivit G4Media . Toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar trei răniți au ajuns la spital. Incidentul a avut loc în noaptea de 21 iulie, iar alerta a fost primită la ora 00:05 de MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării pe mare) din cadrul Autorității Navale Române. Conform președintelui Nicușor Dan, nava a fost lovită „în afara apelor teritoriale ale României”, la aproximativ 20 de mile marine de țărm (aprox. 37 km), și a catalogat evenimentul drept un „grav incident”, afirmând că instituțiile statului sunt în alertă. Intervenția: evacuare completă, dar incendiul continuă Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) arată că nava, sub pavilion liberian, se afla în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României, la circa 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe. În urma incidentului, care a produs „avarii majore” și un incendiu la nivelul suprastructurii, echipajul s-a refugiat în prova, fără posibilitatea de a folosi mijloacele proprii de evacuare. Operațiunea de căutare și salvare a fost coordonată de autoritățile române, cu implicarea: navelor SAR Apollo și SAR Artemis ( ARSVOM – Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare ); unei nave de intervenție a Gărzii de Coastă; unei nave comerciale din apropiere, folosită ca releu radio, din cauza dificultăților de comunicare directă. Intervenția aeriană cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI nu a putut fi realizată din cauza condițiilor meteo nefavorabile. La momentul comunicării DSU, incendiul se manifesta în continuare la nivelul suprastructurii, iar nava era ancorată. Răniți și transport la spital DSU precizează că trei persoane au necesitat îngrijiri medicale de urgență: două victime cu arsuri pe aproximativ 10–15% din suprafața corpului; o a treia victimă cu plăgi multiple și hemoragie. Răniții au fost transportați pentru investigații și îngrijiri la Unitatea de Primiri Urgențe Tulcea, după preluarea lor de echipaje medicale (inclusiv o ambulanță de terapie intensivă SMURD). Măsuri de siguranță și sprijin militar Autoritățile au emis avertizări de navigație: navele din zonă au fost informate să păstreze o distanță minimă de trei mile marine (aprox. 5,6 km) față de locul incendiului. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că este pregătit să sprijine instituțiile implicate, având în pregătire un elicopter IAR-330 Puma Naval și două nave militare ale Forțelor Navale Române, cu posibilitatea suplimentării forțelor „la nevoie”. Direcția Hidrografică Maritimă a transmis, de asemenea, o avertizare de navigație pentru evitarea zonei. Context: rută Egipt–Ucraina și cauze încă neclare Nava plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către portul ucrainean Reni, având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan, conform DSU. Președintele Nicușor Dan a afirmat că incidentul este „cel mai probabil” legat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, însă circumstanțele, cauzele și responsabilitățile urmează să fie clarificate de instituțiile statului. [...]
Japonia a mobilizat nave și aeronave pentru monitorizare după ce a acuzat China că a desfășurat un exercițiu cu foc real în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză, în cadrul unui antrenament comun cu Rusia, potrivit G4Media . Incidentul ridică riscuri operaționale pentru traficul maritim din zonă și amplifică presiunea asupra dispozitivului de supraveghere al Japoniei. Ministerul Apărării de la Tokyo a transmis că o navă de război chineză a efectuat exercițiul în ZEE a Japoniei. După eveniment, Japonia a contactat Beijingul pe canale diplomatice, avertizând că exercițiul „ar fi putut pune în pericol navigația navelor din vecinătate”, conform declarațiilor făcute de Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt principal al guvernului japonez. Distrugătorul chinezesc cu rachete ghidate din clasa Luyang III a fost observat la 180 de kilometri sud-vest de insula Okinotori, cel mai sudic teritoriu al Japoniei. În jurul orei 2:00 dimineața, în aceeași zi, autoritățile japoneze au identificat o flotă de patru nave – trei chinezești și o fregată rusească – la 330 de kilometri sud-vest de insulă, îndreptându-se spre nord-est. Potrivit postului public japonez NHK, fregata rusească se afla în apropiere când a început exercițiul cu foc real. Ca răspuns, Tokyo a trimis propriile nave de război și aeronave pentru a urmări situația. Oficialii japonezi au indicat că vor continua monitorizarea „cu îngrijorare” a activităților navelor chineze și rusești în apele din jurul Japoniei. În context, la începutul lunii, nave ale gărzilor de coastă japoneză și chineză s-au ciocnit în apropierea unor insule disputate, fiecare parte susținând că a respins navele celeilalte care ar fi intrat în apele sale teritoriale. Tensiunile au crescut și după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat, în noiembrie anul trecut, că Japonia ar putea interveni militar dacă China ar ataca Taiwanul; Beijingul a condamnat declarațiile și, ulterior, și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia, înăsprind totodată restricțiile comerciale asupra unor companii japoneze. [...]
Guvernul britanic pregătește o schimbare fiscală cu efect direct în facturi , prin eliminarea TVA-ului la electricitate pentru gospodării de la 1 octombrie, în timp ce noul premier Andy Burnham ia în calcul și o taxă pe averile foarte mari, potrivit Antena 3 . Măsura vizează reducerea cotei de TVA aplicate electricității pentru gospodării de la 5% la 0%, începând cu 1 octombrie, și este prezentată drept prima decizie politică majoră a lui Burnham în calitate de prim-ministru. El a susținut că decizia ar urma să le ofere oamenilor „un răgaz” și să lase „mai mulți bani în buzunarele oamenilor”. TVA zero la electricitate: impact imediat, cost bugetar implicit Eliminarea TVA-ului din facturile de electricitate înseamnă o scădere automată a componentei fiscale din prețul plătit de consumatorii casnici. În același timp, decizia implică și o reducere a veniturilor bugetare din această sursă, deși articolul nu oferă o estimare a impactului asupra bugetului. Taxă pe averile uriașe: variantă discutată, nu decizie În paralel, un grup de economiști a cerut introducerea unui impozit pe avere pentru cele mai bogate gospodării din Marea Britanie, care, potrivit The Guardian , ar putea aduce bugetului 10 miliarde de lire sterline pe an (aprox. 58 miliarde lei). Conform unui studiu realizat de Gabriel Zucman (Școala de Economie din Paris) și Ben Tippet (King’s College London), suma ar putea fi obținută printr-o taxă minimă de 2% aplicată gospodăriilor cu averi de peste 100 de milioane de lire sterline (aprox. 580 milioane lei). Măsura ar afecta mai puțin de 1.000 dintre cele mai bogate gospodării. Burnham a sugerat că un impozit pe avere ar putea intra în planul său pe 10 ani, însă consilierii apropiați s-ar fi concentrat pe o altă opțiune: creșterea pragului impozitului pe câștigurile de capital până la nivelul impozitului pe venit, pentru venituri suplimentare la buget. Ce urmează Premierul urmează să își prezinte planurile privind taxele și cheltuielile marți. Până atunci, singura măsură cu calendar explicit în material rămâne eliminarea TVA-ului la electricitate de la 1 octombrie, în timp ce taxa pe averi este, deocamdată, la nivel de analiză și dezbatere publică. [...]
Donald Trump spune că Benjamin Netanyahu nu va fi arestat în SUA , o poziționare care reduce riscul unui incident diplomatic și juridic în jurul unei eventuale vizite a premierului israelian la New York, în contextul mandatului emis de Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit Agerpres . Trump a scris pe rețeaua sa, Truth Social, că „Benjamin Netanyahu nu va fi arestat, sub nicio formă, cât timp se află în Statele Unite ale Americii”, lăudând rolul acestuia în războiul împotriva Iranului. Declarația vine la două zile după ce primarul New York-ului, Zohran Mamdani , a spus într-un interviu publicat de The New York Times că poartă discuții privind posibilitatea juridică de a-l aresta pe Netanyahu în timpul Adunării Generale a ONU din septembrie, afirmând că „locul lui este la Haga”. Contextul juridic: mandatul CPI pe numele lui Netanyahu CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime împotriva umanității în Fâșia Gaza, în contextul acțiunilor israeliene declanșate de atacul Hamas din 7 octombrie 2023. De ce contează Mesajul lui Trump mută discuția din zona ipotetică a inițiativelor locale către o poziție politică la vârful administrației americane, cu potențial de a influența modul în care autoritățile din SUA gestionează o vizită cu miză mare la ONU, în condițiile în care mandatul CPI rămâne un element de presiune internațională asupra liderului israelian. [...]
Avantajul Rusiei la rachete balistice prelungește fereastra de presiune asupra Ucrainei și Occidentului, într-un moment în care Moscova pare să evite costul politic al unei noi mobilizări , potrivit Digi24 . Analiza indică o problemă operațională și industrială: Rusia poate lansa rachete balistice mai repede decât pot Ucraina și aliații săi să asigure interceptorii necesari pentru a le opri. Duminică, Rusia a bombardat Kievul timp de cinci ore cu aproximativ 40 de rachete balistice și hipersonice (inclusiv Iskander-M și Zircon), însoțite de peste 100 de drone; apărarea ucraineană a interceptat o parte, dar suficiente au trecut pentru a provoca victime civile și pagube în mai multe cartiere, scrie TVP World . De ce contează: o breșă de apărare care nu poate fi acoperită rapid În faza actuală a războiului, campania terestră a Rusiei își pierde avântul, iar atacurile ucrainene pătrund tot mai adânc în spatele frontului militar și economic al Moscovei. Totuși, Rusia păstrează un avantaj: ritmul de lansare a rachetelor balistice depășește capacitatea actuală a aliaților Ucrainei de a furniza interceptori. Rachetele balistice sunt mai greu de contracarat decât dronele sau rachetele de croazieră, pentru că se deplasează mai repede și la altitudini mai mari, apoi coboară abrupt spre țintă, reducând timpul de reacție al apărării. Rusia le folosește în atacuri „stratificate”, în care dronele ieftine și țintele-momeală epuizează apărarea aeriană înainte ca rachetele balistice să lovească ținte considerate valoroase. Constrângerea industrială: interceptori scumpi și producție limitată Ucraina poate doborî majoritatea dronelor și multe rachete de croazieră, dar performanța împotriva balisticelor este „considerabil mai slabă”. În prima săptămână din iulie, potrivit unei evaluări a Atlantic Council citate în material, Ucraina ar fi interceptat patru din 49 de rachete balistice, iar Rusia ar urma să lanseze peste 1.000 în acest an, aproape de 15 ori mai mult decât totalul din 2023. Singura apărare descrisă ca eficientă în mod constant împotriva rachetelor balistice rusești este Patriot PAC-3 , de fabricație americană, cu un cost de aproximativ 4 milioane de dolari pe rachetă (aprox. 18 milioane lei). Sistemul este cerut simultan și de SUA, și de aliați din Europa și Orientul Mijlociu, ceea ce accentuează competiția pentru o producție occidentală limitată. Lockheed Martin dezvoltă o versiune mai ieftină, însă Reuters a raportat că producția inițială ar putea începe abia peste trei ani. Miza politică: amânarea mobilizării și presiune asupra Occidentului Analiza susține că acest avantaj îi oferă lui Vladimir Putin un răgaz înaintea unei decizii politice cu cost intern ridicat: o nouă mobilizare. O mobilizare ar aduce soldați suplimentari, dar ar extinde războiul la milioane de familii rusești; evitarea ei ar proteja „înțelegerea internă”, adică menținerea populației urbane din Moscova și Sankt Petersburg în afara războiului. În paralel, campania aeriană are și o țintă strategică externă: mesajul către Washington și Europa că Rusia poate continua atacurile, că Ucraina nu poate fi protejată complet și că sprijinul occidental ar crește riscurile pentru europeni. Materialul notează și o dimensiune sezonieră: un posibil nou asalt de iarnă asupra sistemului energetic ucrainean, care ar face infrastructura tot mai greu de reparat pe măsură ce se apropie iarna. Context: pierderi mari, câștiguri teritoriale modeste Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a concluzionat luna aceasta că Rusia a pierdut inițiativa militară, potrivit articolului. CSIS estimează aproximativ 1,4 milioane de victime pe câmpul de luptă din februarie 2022, inclusiv între 400.000 și 450.000 de morți, iar pierderile lunare din 2026 (30.000–34.000) ar fi putut depăși recrutarea de aproximativ 27.000 de soldați pe lună. În același timp, câștigurile teritoriale sunt descrise ca modeste: Rusia ar fi cedat în total aproximativ 400 km² în aprilie și mai, iar avansul spre marile orașe din Donbas ar fi de 50–90 de metri pe zi. Ucraina, la rândul ei, lovește logistica, rafinăriile, aerodromurile, fabricile militare și rutele de aprovizionare, inclusiv în Crimeea, făcând peninsula „din ce în ce mai greu de apărat și mai costisitoare de aprovizionat”. „Situația Ucrainei în război s-a îmbunătățit în ansamblu. Este prematur să o numim un punct de cotitură.” Ce urmează: fereastra toamnă–iarnă și decizia politică de la Moscova Potrivit analizei, niciunul dintre proiectele occidentale aflate în derulare nu poate proteja pe deplin Ucraina în această toamnă și iarnă, ceea ce îi oferă Rusiei un stimulent să exploateze „breșa” acum. În plan intern, materialul indică faptul că Duma de Stat organizează alegeri în perioada 18–20 septembrie, iar rapoartele despre discuții privind un nou val de mobilizare din octombrie rămân neconfirmate. Textul sugerează că doar dacă escaladarea eșuează ar deveni probabilă o mobilizare treptată sau parțială, în timp ce o mobilizare totală este prezentată ca și mai puțin probabilă, din cauza constrângerilor de instruire, echipare și comandă. [...]
